Trăim vremuri tulburătoare, iar butoiul cu pulbere din estul Europei a explodat. Zona Mării Negre nu mai este o zonă de rang secundar, ci a devenit epicentrul sau motivul unei dispute strategice, care poate înfățișa premisa unei noi orânduiri mondiale.

Organizatorii dezbaterii de miercuri, 20 aprilie, au fost German Marshall Fund România și LARICS (Laborator pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române). Au participat dna Alina Achim-Inayeh, Director German Marshall Fund România, dl Prof. Dan Dungaciu – Director ISPRI – Academia Română, dl Igor Munteanu – fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, dl Veaceslav Ioniță – economist, IDIS „Viitorul”, Chișinău

În timp ce toată lumea este cu ochii pe estul Europei și urmărește îndeaproape contrele tensionate dintre NATO, Kiev și Moscova, la Bruxelles s-a organizat tradiționalul summit al Parteneriatului Estic, care însă, din nou, marchează, în mod oficial, eșecul oricărei strategii de extindere a Uniunii Europene către Est.

La Chișinău, entuziasmul este în floare. Parțial este explicabil. Dar permanenta stare de sărbătoare în care pare că se afla R. Moldova este riscantă. Spiritiul critic este anulat, uitat, cu consecințe esențiale din punct de vedere strategic.

Pe pagina LARICS am prezentat în detaliu atitudinea cetățenilor din R. Moldova față de Unire, remarcând un trend în creștere, extrem de interesant de urmărit în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate din stânga Prutului din 11 iulie 2021 (aici și aici).

A rămas celebru răspunsul lui Stalin la dorința papei Pius al XII-lea ca Sfântul Scaun să participe la tratativele de pace: „Dar câte divizii are papa?”…

Victoria Maiei Sandu în primul tur al alegerilor prezidențiale din R. Moldova nu a fost o surpriză atât de mare.

Tematicile care contează pentru Federația Rusă atunci când vine vorba de fostele state sovietice sunt cele legate de Uniunea Europeană și NATO.

În toamna anului 2016, înainte de campania pentru alegerile prezidențiale, pe un site cu fake news-uri înregistrat în Panama, chipurile de „satiră și umor”

Cine își mai amintește de celebrul caz Mailat? Acesta a fost unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de război informațional purtat împotriva României, după cum a dezvăluit colegul nostru George Scarlat pe pagina LARICS.

Decizia guvernului de la Chișinău de a opri camioanele românești cu ajutor umanitar departe de Piața Marii Adunări Naționale a generat un val de critici din partea opoziției, societății civile, inclusiv din partea internauților indignați.

În perspectiva ultimelor evoluții tot mai inflamate de la Chișinău, nu trebuie ignorată pădurea din cauza copacilor.

Ajutorul României pentru Republica Moldova, cel mai important dacă îl comparăm cu sprijinul oferit de alte state, s-a transformat într-o telenovelă din patru episoade a cărei regie a fost asigurată de către guvernarea coruptă, antieuropeană și incompetentă din acest stat.

În ape tulburi, manipularea devine un năvod de care peștii mai puțin vigilenți se agață inevitabil.

Republica Moldova a intrat într-o perioadă politică extrem de periculoasă după ce Igor Dodon și-a impus cabinetul său de miniștri la Chișinău sub eticheta falsă de „guvern tehnocrat”.

O manipulare de proporții se construiește astăzi la Chișinău și ea are un singur nume: „guvern tehnocrat”.

Cea mai mare șmecherie a Diavolului este să ne convingă că nu există. Cea mai mare șmecherie a Chișinăului este să ne convingă că „geopolitica a murit” în R. Moldova.

Pe 30 iulie 2019, premierul R. Moldova Maia Sandu a acordat un interviu Agenției de presă ruse TASS.

 Acum un an de zile, pe 13 iunie 2018, se vota la ONU rezoluția „Complete and unconditional withdrawal of foreign military forces from the territory of the Republic of Moldova”.

În prima parte a acestui material intitulat „Transnistria între Chișinău și Moscova. Generația post-conflict și conturarea identității „transnistrene” cu ajutorul manualelor școlare”

În timpul Uniunii Sovietice, pe teritoriul fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM), astăzi, Republica Moldova, împreună cu teritoriul din stânga Nistrului, alipit de Stalin în 1940

Prin intermediul acestui material reluăm seria de articole tematice dedicate chestiunii transnistrene și realităților social-politice, economice și culturale din această regiune

Despre campania electorală de la Chișinău, cu rare excepții, nu s-a scris mai nimic. S-a vorbit însă abundent despre rezultate și consecințele acestora.

La data de 24 februarie 2019, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, concomitent cu referendumul republican consultativ.

Nu e un secret faptul că Federația Rusă și-a făcut deja un obicei de a se implica agresiv în campaniile electorale ale statelor din cadrul Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv R. Moldova.

Dezbaterea „De la furtul miliardului la furtul alegerilor. 25 ianuarie – începutul campaniei electorale din R. Moldova”, organizată la București, marți, 22 ianuarie, de Fundația Universitară a Mării Negre.

In manipularea de partid și de stat de la Chișinău există o narațiune falsă ridicată la rang de adevăr incontestabil, asumată de unii politicieni și de o parte a presei ca atare și care ajunge să polueze grav peisajul politic și strategic de peste Prut.

Joi, 9 martie 2009, în jurul orei 13.15, doi diplomaţi români aflaţi la post în Chişinău, ambasadorul român în R. Moldova, Filip Teodorescu, şi ministrul-consilier, Ioan Gaborean, aflaţi într-o coloană oficială formată din şase maşini, au trecut graniţa în România.

În ce limbă se desfășoară ședința comună de guvern România – R. Moldova din 22 noiembrie 2018?… În limba română, firește.

Vineri, 11 octombrie 2018, în anul Centenarului, s-a întâmplat la Chișinău un episod extrem de relevant în relația cu România.

În anii 70, se difuza un film serial american de mare succes care se chema „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea?”

 Alegerile parlamentare din R. Moldova sunt stabilite pentru 24 februarie 2019. În perspectiva acestora, este util să ne reamintim un caz petrecut în timpul campaniei electorale pentru primăria municipiului Chișinău.

Cu câteva zile în urmă, premierul Republicii Moldova a transmis o scrisoare prim-ministrului României. De data aceasta nu a mai solicitat bani pentru a continua așa-zisele reforme europene.

 Există, dincolo de chestiunea identitară, trei manipulări „de partid şi de stat”, adică oficiale, în Republica Moldova.

Ca să dovedim tăcerea stupefiantă a Federației Ruse după episodul scandalos de anulare a rezultatelor alegerilor pentru primăria Chișinăului am decis să realizăm o revistă a presei ruse din Federația Rusă.

Întrebarea fundamentală pentru cine vrea să înțeleagă cu adevărat ce se petrece la Chișinău este următoarea: dacă Vladimir Plahotniuc și actuala guvernare joacă împotriva Rusiei.

Pe 27 noiembrie 2017, Larics publica un material intitulat „Regele” Dodon este mort. Soluția nucleară: alegeri anticipate în Chișinău.

Despre organizarea Marșului Centenar (devenit ulterior Marea Adunare Centenară) se știa pe la începutul lunii februarie 2018, când organizatorii lansaseră campania online de promovare.

„Rușii din Moldova au suferit rușinea de a fi numiți minoritate națională”, scria referindu-se la evenimentele din anii 1990-1991 Anatoli Cerniaiev, consilierul de politică externă al lui Mihail Gorbaciov.

În Republica Moldova vinovații devin deseori cunoscuți doar pe baza probelor din presă. Procese nu există.

Există, dincolo de chestiunea identitară, trei manipulări „de partid și de stat”, adică oficiale, în Republica Moldova.

Saga furtului miliardului din Republica Moldova are câteva elemente clare și actori reperabili. De aici și diversiunea cu invocarea sacrosantă a celor două Rapoarte Kroll.

Unul dintre reperele în jurul căruia ar trebui să pivoteze disputa politică, economică și socială din R. Moldova, în perspectiva alegerilor parlamentare din noiembrie 2018 este așa numitul „furt al miliardului”.

Prin acest articol lansăm o serie de analize tematice dedicate Transnistriei și realităților politice, economice, culturale și sociale de acolo.

Referendumul de la Chișinău din 19 noiembrie pentru demiterea primarului Dorin Chirtoacă intră perfect în scenariul manipulării de stat pe care am încercat să îl descifrăm până acum în evoluțiile din R. Moldova.

Imaginați-vă că vă aflați într-o cafenea pe malurile Tamisei sau a Senei, în piața centrală din Bruxelles sau Frankfurt, și citiți The Economist.

Acest text este radiografia unei manipulări de presă lansată de dincolo de Prut și devenită deja iritantă prin persistență și intensitate.

Episodul Rogozin derulat zilele trecute este o veritabilă ruptură de nivel. Ceva se poate schimba radical de aici înainte pe frontul estic.

Vom continua să analizăm tipurile de manipulări de stat care se petrec în Republica Moldova.

„Problema nu e în faptul că dracul e negru, ci că îngerii nu sunt foarte albi.” (Vladimir Plahotniuc)

Despre trolii ruși s-a scris foarte mult și s-a vorbit în diverse feluri. Aceștia au fost prezentați și analizați din cele mai variate puncte de vedere.

Recent, au fost date publicității datele Recensământului populației și al locuințele din R. Moldova.

Războiul informațional continuu este un atribut esențial al lumii globalizate.