Radu Cupcea*
În Republica Moldova vinovații devin deseori cunoscuți doar pe baza probelor din presă. Procese nu există. În presă am aflat primele detalii despre „furtul miliardului”. Tot prin intermediul mass-media autorii furtului au încercat să îngroape subiectul și să-l facă uitat pentru cetățenii de-a dreptul jefuiți. În presă s-au apărat o parte din oficialii de la Chișinău ce s-au simțit vizați, direct sau indirect, după ce a fost publicată o amplă analiză marca LARICS pe acest subiect. Cu asta, experții Larics, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, au reușit să repună pe agenda publică de la Chișinău tema devalizării celor trei bănci. Un motiv în plus și pentru cancelariile europene să nu uite incidentul și să ceară rezolvarea lui.
Analiza alcătuită din două părți House of cards. Furtul miliardului din Republica Moldova – o afacere de stat și House of cards. Furtul secolului şi manipularea secolului (II) scoate în evidență faptul că în Republica Moldova există corupție, dar nu există corupți. Au trecut aproape 4 ani de când a fost furat mai bine de 1 miliard de dolari, dar nu a fost acuzat aproape nimeni din cei implicați. Premierul în timpul căruia au plecat banii este parte din actuala guvernare. Guvernatorul BNM care a hotărât să scoată din conturile instituției de stat suma de 13,5 miliarde de lei moldovenești, echivalentul unui miliard de dolari la vremea respectivă, ca să-i dea „cu împrumut” băncilor comerciale cu probleme, este bine merci! Iurie Leancă, cel care a aprobat din funcția de Premier ca o treime din rezerva Băncii Naționale a Moldovei să fie transferată cu riscul de a ajunge în legislații de tip off-shore ocupă în prezent funcția de vicepremier pentru integrare Europeană. Pe scurt, absurdul face parte din cotidian și cotidianul apasă tot mai greu pe umerii cetățenilor.
Deși vinovăția e dovedită și e demnă de a fi sancționată cu ajutorul unor legi în vigoare, justiția se preface că nu-i vede și îi caută în altă parte. Ai spune, mai degrabă, că îi însoțește, îi acoperă, se preface că e proastă și de multe ori nu dă greș. Rămâne prefăcută și de proastă calitate. Este admirabilă, e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire, cum suna o vorbă clasică.
În conținutul acestui material vom analiza reacțiile din spațiul public al Republicii Moldova după publicarea celor două părți ale analizei LARICS despre furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova. Ele au apărut pe blogul Adevărul în 5 și 7 februarie 2018.
Rezultatele sunt astea:
- În ziua publicării, jurnaliștii de la Radio Europa Liberă, au și semnalat în cadrul rubricii „Presa” despre investigația care „vrea să umple golul de informații privind acest caz”, după cum citează chiar ei. Informațiile din analiză sunt rezumate și transmise în cadrul buletinelor de știri, rostogolindu-se în spațiul public din republică. Porțiunea devastatoare pentru cei de la guvernare, mulți dintre ei presupuși complici la devalizare a fost concluzia avansată de autori și bine aleasă de autoarea rubricii de la Europa Liberă: „Tot ceea ce s-a întâmplat începând din anul 2013 în sistemul bancar din Republica Moldova a fost o acţiune coordonată a unor grupuri private şi a principalelor instituţii ale statului, în primul rând Ministerul de Finanţe, Guvernul Republicii Moldova, Procuratura Generală şi Banca Naţională a Moldovei, având ca scop extragerea unei sume importante de bani din sistemul bancar şi transferarea acesteia în străinătate, cu predilecţie în legislaţii offshore, de unde să fie extrem de greu, dacă nu imposibil, de recuperat”.
Sursa: captură foto: www.europalibera.org
Tot cei de la Radio Europa Liberă, de data aceasta doamna Liliana Barbăroșie, solicită un interviu lui Dan Dungaciu, coautor al celor două analize care au deranjat mai mult decât ne-am fi imaginat establishment-ul de la Chișinău în an electoral. La întrebarea „De ce această preocupare a Dvs., a colegului Dvs. Petrișor Peiu acum pentru un furt din R. Moldova, într-un moment în care autorităţile de aici au intrat în posesia unei investigaţii internaţionale, „Kroll-2”, şi ar trebui să presupunem că s-au apucat să o valorifice?”, răspunsul este lipsit de ocolișuri: Dintr-o exasperare, mai degrabă, nici măcar frustrare, căci foarte multe lucruri care se întâmplă în Republica Moldova sau narațiunile care se declară public n-au legătură cu realitatea. Acesta este motivul pentru care am mai scris la LARICS despre ce se petrece acolo. Prima narațiune legată de un așa-zis război între domnii Plahotniuc și Dodon […]. A doua chestiune, am mai scris și despre asta, relația dintre București și Chișinău, declarații flamboaiante, dar nimic, de pildă, despre un eveniment care ne marchează sau ar trebui s-o facă – Centenarul pe care îl trăim în 2018. Nu este niciun eveniment organizat de către Guvernul de la Chișinău pe această temă, deci, iarăși, un pic de discrepanță, pe care n-ai cum să n-o sesizezi și, în al treilea rând, evident, furtul miliardului – o declarație sau declarații nesfârșite că se luptă împotriva corupției, dar o estompare a tematicii furtului miliardului, care ar trebui să fie punctul de plecare într-o asemenea bătălie. Și pentru că ați pomenit de raportul „Kroll”, de foarte multe ori raportul „Kroll-1”, „Kroll-2” are aerul sau poate avea aerul unei diversiuni, pentru că ce s-a petrecut în Republica Moldova se putea desluși foarte simplu, fără legătură nemijlocită cu investigațiile „Kroll”[i].
Sursa: www.europalibera.org
- Prima reacție importantă din partea celor implicați vine în data de 8 februarie 2018, când avocatul englez care reprezintă interesele lui Ilan Șor, James Ramsden, a susținut la Londra un briefing de presă în care afirma că „Ilan Șor a făcut autodenunț și a cooperat cu ancheta asupra cazului privind falimentul Băncii de Economii din Moldova în 2014. El a menționat că până în august 2013 banca era deținută efectiv de stat și controlată de premierul Vladimir Filat, care a fost implicat activ în conducerea acesteia”. Avocatul regal mai spune despre compania KROLL că „a fost de facto angajată de persoane din anturajul lui Filat, care a fost găsit vinovat de furtul din sistemul bancar și condamnat, și anume aceste circumstanțe pot explica paradoxurile descoperite de specialiștii de la Londra” [ii].
Avocatul se comportă ca un politician deranjat de un subiect proaspăt intrat în piață. În primul rând, trebuie să remarcăm faptul că propriul client, Illan Șor, nu este condamnat de către instanță pe baza raportului Kroll, deoarece investigația nu este probă în dosar. Din asta reiese că James Ramsden se agită degeaba, oricum nu-l ajută pe clientul său în vreun fel. Însă, cineva care s-a simțit vizat la Chișinău a comandat această apariție pentru a întări ipoteza că doar Vladimir Filat și Veaceslav Platon sunt de vină, că raportul Kroll ascunde adevărul și se presupune că la Chișinău nu mai există persoane implicate. Este un mesaj politic ce apare la numai o zi după publicarea analizei LARICS.
Sursa: captură foto Privesc.eu
- A treia reacție în ordin cronologic provine de la ziariștii Jurnal.md. Ei s-au autosesizat în privința investigațiilor fraudei bancare și au publicat în data de 9 februarie constatarea că „autorităţile din Republica Moldova nu au făcut nicio interpelare cu privire la elucidarea circumstanţelor în dosarul furtului miliardului la Procuratura Generală a Letoniei”[iii]. Șeful Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova, Vitalie Morari, se scuză în fața jurnaliștilor că este prins în ședințe, iar după asta nu mai răspunde la telefon. Explicațiile pe care le datorează îi dau mari bătăi de cap procurorului anticorupție. Ezitările sale confirmă faptul că echipa pe care o conduce nu caută nici banii, nici vinovații. Crezându-se viclean, domnul Morari, încurcat în dublu joc, utilizează afirmațiile făcute de Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, ca să acopere o explicație după confuzia și bâlbâiala procuraturii. Ambasadorul a spus așa: „obiectivele prioritare în dosarul furtului miliardului trebuie să fie descoperirea și pedepsirea vinovaților, precum și recuperarea banilor, dar nu publicarea sau nepublicarea raportului Kroll2, așa cum așteaptă multă lume și, în special, presa”[iv]. Subscriem și noi că rezultatul contează. Numai că domnul Morari trebuie să explice mai întâi cum investighează cazul, cine sunt suspecții, instrumentele prin care are de gând să recupereze banii, cum va obține rezultatul pe care Ambasadorul României îl invoca într-un anume context. Dumnealui nu are ce și de la cine aștepta soluții sau sugestii. Chiar dânsul trebuie să le ofere. Oare știe asta?!
- După ce Dan Dungaciu și Petrișor Peiu au subliniat faptul că raportul Kroll 2 comandat de BMN a fost publicat doar în engleză și, pe internet, mai există o versiune în limba rusă, dar nu și în limba română, limba oficială din Republica Moldova, bănuindu-i pe cei de la Banca Națională a Republicii Moldova că urmăresc să limiteze dezbaterea publică, BNM a venit în grabă cu traducerea rezumatului în limba română. Replica BNM la analiza noastră poate că bucură pe mulți cetățeni din Republica Moldova, inclusiv jurnaliști, dar nu o liniștește, aparent cel puțin, pe Maia Sandu.
Sursa: captură foto Protv.md
- Președinta PAS spune că va acționa BNM-ul în judecată dacă instituția nu va publica raportul Kroll-2 în integralitate. Izbânda este îndoielnică, de aceea demersul Maiei Sandu poate fi calificat drept o replică pentru Ilan Șor și Binom. Sandu a profitat de dezbaterea generată de analizele LARICS și a încercat să pună presiune pentru divulgarea persoanelor pomenite în raport. Este de înțeles că Binomul Plahotniuc-Dodon va evita cu orice preț să fie divulgate numele celor implicați. Ghinionul lor după analiza-serial se găsește în altă parte. O reacție categorică a venit și din partea reprezentanților Uniunii Europene. Situația poate fi tradusă în noi amânări din partea UE în privința banilor destinați dezvoltării Republicii Moldova.
- Structurile europene urmăresc foarte atent investigarea fraudei bancare, a declarat Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, în cadrul unui interviu pentru Radio Chișinău. Diplomatul a subliniat foarte clar ce au de făcut autoritățile de la Chișinău și că partenerii internaționali nu uită. „Este important ca să arate Republica Moldova, ca stat, că poate redobândi încrederea necesară din partea partenerilor străini, dar și a propriei populații. Este un element care este văzut cu atenție foarte mare și de structurile europene, și de toți partenerii internaționali”, a spus oficialul european la câteva zile după ce dezbaterea despre „furtul secolului” a fost reanimată. Discuția este reluată și în cercurile de la Bruxelles. Despre asta discută, din nou, Radio Europa Liberă.
- O reacție indirectă la analiza LARICS a avut și Iurie Leancă. Pe 13 februarie Vicepremierul acordă un interviu pentru Timpul.md. În intervenție se face vorbire despre colaborarea cu Plahotniuc, coaliție, integrare europeană, unire, numai că tema principală a interviului tot despre jaful bancar este. Leancă se scuză, dar nu-și pune cenușă în cap. Începe să vorbească despre realizări, mai puțin despre cele legate de sistemul bancar și anchetă. Aruncă vina pe Banca Națională și comuniști, apoi spune că nu vrea să se vorbească despre perioada cât a fost premier prin prisma acestei fraude bancare.
Sursa: captură foto Timpul.md
Domnul Leancă face eforturi pentru a atenua cazul, pentru al face mai puțin important în ochii publicului, chiar dacă este vorba despre o „crimă” față de cetățeni, cum declara Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău. Liderul PPEM urmează planul trasat de fostul „coordonator”, acum președintele oficial al coaliției de guvernare. Vorbește doar despre vina lui Ilan Șor, mai puțin despre propria lui responsabilitate sau despre cea a lui Vlad Plahotniuc, activ la guvernare din 2009 până în prezent.
O serie de reacții despre subiect au apărut pe portalul Deschide.md, ProTv, Unimedia, chiar și deputații PLDM și-au reamintit că investigația trenează și au solicitat o nouă audiere a guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea, şi şefului Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari. Despre asta a relatat Jurnal.md și Noi.md.
Așadar, raportul nostru demonstrează că analiza LARICS a suscitat reacții diverse și surprinzătoare. Până și socialiștii, în ipocrizia lor, au încercat să se agațe de dezbaterea provocată de analize și să ne de-a dreptate. Despre asta s-a pronunțat deputatul socialist Vlad Bătrâncea aici.
În data de 7 martie 2018, Ziarul de Gradă scria: „Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că în seara zilei de marți, 6 martie 2018, a primit raportul final despre investigația fraudei bancare de la companiile Kroll și Steptoe & Johnson”. Aceeași publicație a citat reprezentanții BNM care au spus că raportul va fi transmis organelor de anchetă din R. Moldova de către reprezentanții Kroll, conform procedurilor agreate cu consorțiul internațional.
Concluzii la un raport în care am inventariat reacții publice nu există. Se înțelege că în Republica Moldova plutim pe un teren mlăștinos, al banilor, fraudelor, minciunii, corupției, lipsei justiției coordonate de un guvern într-o perpetuă izolare provincială. Timp de două săptămâni toți cei aflați la butoanele puterii au încercat să devieze de la subiect. Igor Dodon a făcut noi acuzații la adresa diplomaților români râvnind la un scandal diplomatic. Pe internet apar poze în care Dorin Chirtoacă este surprins în ipostaze intime ce țin de viața personală. Șeful SIS și-a dat demisia fără a oferi explicații relevante, iar atenția publică s-a îndreptat către acest subiect.
Singura știre care a reluat tema în luna martie și ne-a confirmat cât de strânse sunt relațiile dintre cei de la putere și unele persoane implicate în devalizare a fost dată de postul de televiziune Jurnal TV care a publicat o înregistrare telefonică între fostul președinte a Curții Constituționale la acel moment, actualul ministru al Justiției, Alexandru Tănase și fostul deputat și bancher, recent condamnat la încă 12 ani de închisoare, Veaceslav Platon. Convorbirea merită ascultată. La scurtă vreme, ministrul Alexandru Tănase își dă demisia.
Sursa: captură foto Unimedia.info
Orice dezvăluire de acest gen aduce lumină asupra falsei dorințe de reformă și integrare europeană a actualei puteri. În realitate, un teatru propagandistic influențat de mogulul mass-mediei locale cu pretenții de erudiție politică. Bruxellesul și Washingtonul au încetat de mult să îl mai creadă. Am ajuns astăzi în situația că presa de la Chișinău este principalul mijloc de dezinformare in Republica Moldova. De presa rusă, cetățenii s-ar putea, teoretic, apăra. De cea a Binomului, ba! Acesta este și motivul pentru care presa din România este fie expulzată (TVR 1 scosă de comuniști și apoi de „democrații” ajunși la putere în 2009) fie ținută la graniță (Televiziunea Digi 24 care de 10 ani a tot încercat să treacă Prutul. Degeaba!).
Totul va fi bine la Chișinău, până când va apărea o nouă analiză și le va demola, pentru scurt timp, confortul obscur. Cum s-a petrecut recent cu cazul miliardului furat.
*Radu Cupcea este cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și doctorand al Universității din București.
[i] Liliana Barbăroșie, Dan Dungaciu: „În 2019 se vor șterge ultimele urme electronice ale jafului din Republica Moldova”, interviu acordat de Dan Dungaciu la Radio Europa Liberă în data de 6 februarie 2018, disponibil la: https://www.europalibera.org/a/interviul-diminetii-dan-dungaciu-liliana-barbarosie/29021774.html
[ii] info Moldova, Filat împiedică descoperirea adevărului privind jaful bancar și din închisoare. Cum KROLL a fost angajat de subalternul său să mușamalizeze cazul, articol publicat în 09.02.2018, disponibil la:
[iii] Jurnal.md, Probe false în dosarul privind frauda bancară: Procuratura din Letonia a confirmat, în mod repetat, că autorităţile din RM nu au făcut nicio interpelare, articol publicat în 09.02.2018, disponibil la: http://www.jurnal.md/ro/justitie/2018/2/9/probe-false-in-dosarul-privind-frauda-bancara-procuratura-din-letonia-a-confirmat-in-mod-repetat-ca-autoritatile-din-rm-nu-au-facut-nicio-interpelare/
[iv]Deschide.md, Viorel Morari oferă detalii despre colaborarea cu cei de la Kroll, articol publicat în 12.02.18, disponibil la: https://deschide.md/ro/stiri/social/26098/Viorel-Morari-ofer%C4%83-DETALII-despre-colaborarea-cu-cei-de-la-Kroll.htm