Noutăți
„Cum se uită Germania la Ucraina și ce cred germanii despre trimiterea tancurilor Leopard 2 (analiza sondajelor)” , material realizat de Cristina Melnic, doctorand al Universității din București și cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse (CSSR) din cadrul ISPRI al Academiei Române.
„Strategia pe termen lung a Germaniei de a avea un parteneriat cu Federația Rusă și o colaborare eficientă pe plan economic, îndeosebi energetic, necesită a fi revizuită în contextul războiului din Ucraina.” continuarea materialului, aici.
Activități
Barometrul Vieții Religioase, ediția a III- a
Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și CCSLARICS (Centrul de Cercetări Sociologice LARICS), sub egida Secretariatului de Stat pentru Culte, au lansat astăzi a treia ediție a Barometrului Vieții...
citește mai multLansarea Barometrului Vieții Religioase, ediția a III- a.
Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și CCSLARICS (Centrul de Cercetări Sociologice LARICS), sub egida Secretariatului de Stat pentru Culte, au lansat astăzi a treia ediție a Barometrului Vieții...
citește mai multBarometrul Vieții Religioase, ediția a treia
Vă invităm să luați parte la evenimentul de lansare a Barometrului Vieții Religioase ediția a treia, lansat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și CCSLARICS (Centrul de Cercetări Sociologice...
citește mai multLansarea Barometrului de Securitate Energetică
Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) prin LARICS și INSCOP Research a lansat ediția a patra a “Barometrului de Securitate Energetică” în cadrul unui eveniment susținut în Sala de Consiliu din cadrul...
citește mai multBarometrul Securității Energetice, ediția a IV-a, Noiembrie- Decembrie 2022
ISPRI prin LARICS și INSCOP Research au prezentat ediția a patra a “Barometrului de Securitate Energetică” în Sala de Consiliu din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. Evenimentul poate fi...
citește mai multLansarea Barometrului Securității Energetice, ediția a IV-a
Vă invităm să luați parte la evenimentul de lansare a Barometrului Securității Energetice, ediția a IV-a, lansat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și Laboratorul de Analiză a Războiului...
citește mai multAnalize
Cum se uită Germania la Ucraina și ce cred germanii despre trimiterea tancurilor Leopard 2 (analiza sondajelor)
Strategia pe termen lung a Germaniei de a avea un parteneriat cu Federația Rusă și o colaborare eficientă pe plan economic, îndeosebi energetic, necesită a fi revizuită în contextul războiului din Ucraina.
citește mai multCum priveam cu toții spre Vest, în timp ce alții aduceau Rusia în țară. Dintre pericolele geografiei imaginare
În această a doua parte a analizei începute data trecută, scoatem în evidență felul în care geografia imaginară a societății românești privea într-un anumit fel Federația Rusă, pe baza traumelor repetate din ultimele sute de ani, adică încercând să nu o privească deloc…
citește mai multRomânia, Ucraina, limba și respectul reciproc
Atât noi, cât și reprezentanții Statului Român, cu siguranță că am fi amânat eventuale discuții despre nerespectarea drepturilor românilor din Ucraina și a limbii române până după sfârșitul războiului, înțelegând întru totul că acum nu este momentul oportun pentru a le aduce în discuție.
citește mai multGeografia imaginară a societății românești și securitatea națională. Oportunități pierdute și amenințări primite cu brațele deschise
Oceanul visurilor. Sau al coșmarurilor. Depinde de perspectiva geografiei imaginare. Sursa: reddit Matei Blănaru Văzând lucrurile din punctul de vedere al securității naționale, geografiile imaginare sunt o reală problemă. Pentru că ne deschid calea spre biasuri, spre...
citește mai multDe ce guvernul de la Chișinău nu vrea limba română în Constituție?
Continuăm campania LARICS de introducere a „limbii române” în Constituția Republicii Moldova. Din materialele anterioare (aici și aici), a devenit limpede că limba română poate intra în Constituție fără vot al unei majorități constituționale, prin simpla repetare a procedurii de modificare a Articolului 78 din Constituție care viza schimbarea modului de alegere a președintelui RM…
citește mai multGame of Thrones în Orientul Mijlociu: SUA vs. China
Pe măsură ce rolul politic internațional al Chinei crește, relațiile sale cu state din afara sferei sale tradiționale de interese evoluează. Una dintre regiunile vizate de Beijing este Orientul Mijlociu, acolo unde această realiniere îmbină interese geopolitice, economice și de securitate.
citește mai multEditoriale
Nicolae Țîbrigan: „Noaptea ca hoții!” se repetă la Chișinău
„Orașul adoarme. Se trezește Mafia!” – e una dintre frazele din binecunoscutul joc „Mafia”, când „mafioții” desemnați urmau să-și aleagă următoarele victime.
citește mai multCe caută Ministrul de Externe ungur la Chișinău?
O știre care, practic, nu a existat în presa din România. Ministrul afacerilor externe și comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, s-a aflat, pe 9 decembrie 2020, într-o vizită oficială la Chișinău.
citește mai multMaia Sandu luptă cu Binomul. Din nou
Unul dintre primele gesturi de colaborare din cadrul Binomului Plahotniuc-Dodon, cel care a început să conducă Republica Moldova din 2016, adică imediat ce după ce Vladimir Plahotniuc l-a făcut președinte pe Igor Dodon,
citește mai multCe avem de împărțit cu britanicii?
Miercuri, 25 noiembrie, au fost aniversați 140 de ani de relații diplomatice între România și Marea Britanie.
citește mai multLUMEA VĂZUTĂ DE LA BUCUREȘTI. Doctrina Trump versus doctrina Mogherini
În articolul trecut avertizam că ideea unui Trump nefrecventabil și intratabil care ar fi obligat, chipurile, europenii să intre în logica individualistă a „autonomiei strategice” este complet lipsită de acoperire.
citește mai multA spus cineva „suveranitate strategică”?
În discursul său din 27 septembrie 2017, președintele francez Macron a dat direcția unei „Europe suverane”, pe cinci componente.
citește mai multMEMBRII CONSILIULUI DE EXPERȚI
PARTENERI
SPONSORI
