*Nicolae Țîbrigan
Nu e un secret faptul că Federația Rusă și-a făcut deja un obicei de a se implica agresiv în campaniile electorale ale statelor din cadrul Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv R. Moldova.
Recent fusese dat publicității un raport edificator pe acesastă temă, realizat de Valeriu Pașa de la think tank-ul WatchDog.md, unde sunt explicate pe larg mutiplele acțiuni de imixtiune ale Federației Ruse în alegerile parlamentare din 24 februarie în R. Moldova.
De ce ar trebui să ne intereseze campania electorală din țara vecină? Simplu.
Anii 2019 și 2020 sunt electorali în România, iar strategii lui Putin vor profita din plin pentru a se implica în alegerile europene, prezidențiale și parlamentare de la noi. Desigur că vor fi utilizate alte canale de distribuire, dar tehnicile și rețeta rămân aceleași.
Astfel, Kremlinul utilizează diverse tehnici de manipulare online pentru a influența strategic rezultatele alegerilor din statele Europei de Est.
Așa s-a întâmplat și acum în R. Moldova. Pe 9 februarie este creată pagina „Правда о Молдове” [Adevărul despre Moldova – trad. rom.].
Captură după pagina anonimă „Правда о Молдове” de pe Facebook (14 februarie 2019)
Sursa: Facebook (link indisponibil)
Chiar dacă pagina nu are nicio postare și că utilizează o imagine preluată de pe internet cu reprezentarea „justiției”, aceasta reușește să atragă simpatia a peste 1 300 de urmăritori.
Ceva nu e în regulă.
Imaginea n-a fost aleasă la întâmplare. Conform ultimului Barometru al Opiniei Publice din ianuarie-februarie 2019, lupta împotriva corupției a fost indicată de peste jumătate din respondenți (52,2%) ca fiind printre cele mai importante trei probleme ale R. Moldova.
Cei care au făcut pagina urmăresc cu atenție agenda publică a statelor vizate.
Totuși, pagina a avut postări, însă erau indisponibile pentru vizitatori. Abia dacă accesai secțiunea „Informații și reclame” puteai să-ți dai seama despre adevăratul scop al paginii. Era vorba despre trei clipuri video scurte, de 6-7, sau 2 minute, cu un conținut propagandistic.
Două dintre filmulețele disponibile AICI și AICI fuseseră create special pentru un public-țintă: vorbitori de limbă rusă, proveniți din familii mixte, locuitori în medii urbane, filo-ruși etc.
Captură după secțiunea de la Informații și reclame a paginii Правда о Молдове
Sursa: Facebook (link indisponibil)
În schimb, cel de-al treilea video este adresat unui segment de electorat diferit, vorbitor de limbă română, indecis și profund nemulțimit de corupția endemică a guvernării Partidului Democrat prezidat de Vladimir Plahonotniuc. Tocmai de aceea, este utilizat și sloganul electoral inversat al PD-ului: VORBE NU FAPTE (de notat lipsa virgulei).
<iframe width=”560″ height=”315″ src=”https://www.youtube.com/embed/J9kv5znJM_U” frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen></iframe>
Este vorba despre un colaj cu diverse reortaje jurnalistice, astfel încât să se sublinieze starea degradantă a societății românești adusă de guvernarea actuală de la Chișinău, iar muzica de fundal are rol de a accentua nota dramatică.
Conform raportului WatchDog.md, toate cele trei filmulețe au avut cumulate peste 850 000 de vizualizări. Cel mai viral clip atinsese pragul de 500 000 de vizualizări, 20 000 de distribuiri și peste 900 de comentarii – cifre impresionante pentru spațiul digital din R. Moldova, unde avem doar 910 000 de conturi pe Facebook (ianuarie 2018).
Numărul utilizatorilor rețelelor sociale din R. Moldova (ianuarie 2018)
Sursa: #diez
Ce înseamnă asta? Lucrurile sunt simple aici. Este vorba despre o campanie de dezinformare electorală eficientă și plătită de structuri guvernamentale ale Federației Ruse pe Facebook. În spatele acestei campanii se află date sociologice culese atent pentru a crea profiluri segmentate de alegători și a le bombarda ulterior cu dezinformări. Am putea vorbi chiar și de realizarea de baze de date culese de pe rețelele sociale la care au acces serviciile secrete din Federația Rusă (Vkontakte, Odnoklassniki).
Cele trei filmulețe au fost virale în rândul utilizatorilor moldoveni timp de mai bine de trei zile. Pe 15 februarie, pagina fusese raportată, iar Facebook a blocat pagina, așa cum procedase anterior cu conturile de propagandă blocate cu două săptămâni înainte de data alegerilor.
Captură după link-ul paginii Правда о Молдове (15 februarie 2019)
Sursa: Facebook (link indisponibil)
Narațiuni propagandistice
Designerii acestor dezinformări urmăreau să întărească vechea narațiune pe care o tot cultivă prin presa de limbă rusă din 2016, și anume: „Vladimir Plahotniuc distruge R. Moldova, executând comenzile venite de la stăpânii săi de la Bruxelles și Washington”.
Vă sună a ceva cunoscut?
Dacă ne uităm pe sondajele din R. Moldova, vom observa că personajul Plahotniuc reprezintă într-adevăr „răul absolut” (79% din cetățeni manifestă atitudini de neîncredere față de acesta). Povestea rușilor s-a cuplat perfect cu starea de spirit a marii majorități a populației din republică.
În consecință, pe lângă filo-ruși, chiar simpatizanți ai opoziției pro-europene și anti-oligarhice (inclusiv unioniști) au distribuit intens în grupurile de discuții materialele rușilor.
Calitatea clipurilor video este indiscutabilă, dacă luăm în calcul grafica, muzica. Dar narațiunea dezinformatoare, chiar dacă pornește de la fapte reale, strecoară falsuri statistice și manipulări.
<iframe width=”560″ height=”315″ src=”https://www.youtube.com/embed/lUlnc5vBdZg” frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen></iframe>
Iată doar un exemplu de dezinformare prin cirfre:
!„Pe spatele cetățenilor a fost pusă așa-numita „datorie publică” (pe ecran apare eronat „datoria publică externă” cu cifre false) care din 2015 a crescut cu aproape 1 miliard de dolari, dar conform prognozei economiștilor va ajunge spre finalul anului 2019 la circa 2,266 miliarde de dolari” (min. 1:20).
Nu știm la ce fel de datorie se referă autorul clipului. Ori, „Soldul datoriei de stat” și „Datoria publică externă” sunt două lucruri total diferite. De altfel, conform estimărilor din Legea bugetului de stat, datoria externe urmează să NU depășească 37 239,8 milioane lei (2,170 miliarde de dolari). Asta nu înseamnă că datoria publică externă va ajunge la această valoare în 2019. Vezi și datele oferite de Ministerul Finanțelor (AICI, AICI și AICI).
Nu a scăpat de atac nici România (minutul 2:48). Banca Transilvania și compania Transgaz fiind acuzate de propagandiștii de la Kremlin că ar fi cumpărat „pe nimic” activele băncilor Victoriabank și Moldova Agroindbank (MAIB); la fel și gazoductele Iași-Ungheni și Ungheni-Chișinău (ultimul aflat abia la stadiul de proiect).
De fapt, gazoductul Iași-Ungheni a fost decis în 2010 de către R. Moldova ca prioritate politică, iar 80% din costul construcției gazoductului (26,5 milioane de euro) fuseseră acoperite de partea română și UE. Totodată, preluarea Victoriabank și MAIB de către Banca Transilvania nu s-ar fi produs fără suportul oferit de BERD – acționar pe termen lung atât la Victoriabank și MAIB. Ori, BERD deţine 8,6% din Banca Transilvania, iar tranzacția marchează însănătoșirea sectorului bancar marcat de „scandalul furtului miliardului de dolari”.
Captură după clipul video de propagandă a paginii Правда о Молдове
Sursa: Facebook (link indisponibil)
Miza strategică a acestor materiale este mult mai nuanțată: vorbim, pe de-o parte e discreditarea „partenerilor de dezvoltare” europeni și americani prin asocierea cu regimul instaurat de Partidul Democrat; iar pe de altă parte, mobilizarea electoratului filo-rus și nemulțumit, dar nehotărât, în jurul forțelor pro-Kremlin, în special a Partidului Socialiștilor (PSRM).
De ce au ales propagandiștii Facebook-ul?
Conform aceluiași BOP (ianuarie-februarie 2019), 18,9% din cetățenii moldoveni se informează de pe rețele de socializare. Majoritatea dintre aceștia preferă „să pescuiască” știrile din bulele lor de Facebook și Odnoklassniki (~ 59%).
În general, campania lansată de Kremlin continuă să facă victime pe rețeaua Odnoklassniki. Acolo două clipuri video promovate de grupul anonim „Выборы в парламент Республики Молдова 2019” [Alegeri în Parlamentul Republicii Moldova 2019 – trad. rom.] au acumulat peste 1,4 milioane de vizualizări.
Captură după o pagină similară cu Правда о Молдове pe rețeaua Odnoklassniki
Sursa: OK
Se vede de la distanță că sunt activate resurse semnificative pentru a asigura un scor masiv la alegeri pentru PSRM.
Epilog
În timpul redactării acestui material, am descoperit pe în rețeaua grupurilor cetățenilor moldoveni din „diaspora” un cont fals Valoghea Vladimir. Nu are poze cu el și nu știm prea multe informații, doar că e din Brașov.
Captură după contul fals Valoghea Vladimir
Sursa: Facebook
Contul a fost creat pe 18 februarie (la trei zile de la blocarea paginii Правда о Молдове) și în scurt timp reușește să se împrietenească cu un număr mare de persoane, inclusiv să intre în zeci de grupuri ale cetățenilor moldoveni din R. Moldova și din afară, inclusiv în cele unde se vorbește exlusiv în limba rusă.
Am vrut să văd ce e-mail folosește administratorul contului fals pentru a se loga, și am constatat că acesta apelează la o adresă de Gmail care începe cu litera „m” și se termină cu „e”. Așadar, avem de-a face cu o campanie mascată de micro-targeting și strângere de date online.
M-am uitat și peste activitatea online a contului, și am constatat că utilizatorul distribuie insistent pe grupurile din „diaspora„ un sondaj online (Sondaj alegeri 2019) cu întrebări formulate greșit, într-o limbă română cu dezcorduri grave.
Așadar, vorbim de cineva care are carențe în a se exprima cât de cât corect în limba română.
Sondajul distribuit de contul fals Valoghea Vladimir pe grupurile cetățenilor moldoveni cu îndemnul „Hai să răspundem cât mai mulți, să arătăm politicienilor că nu ne este frică!”
Sursa: Facebook
Cetățenii sunt îndemnați să răspundă la sondaj printr-un apel anti-sistem, mai ales din partea tinerilor. Nu știm scopul acestuia, și nici de către cine a fost realizat. Știm doar că sonajul „ a fost creat de Diaspora!”.
M-am uitat peste întrebări, și pe lângă datele socio-demografice, respondenții sunt întrebați dacă vor participa la alegerile parlamentare, ce partid vor vota (Pe care partid ați vota la alegeri?), ce doctrină politică împărtășește (Care este viziunea dumnevoastră politică?), vectorul de politică externă a R. Moldova etc.
Totuși, am remarcat două întrebări care m-au pus în gardă:
Care partid credeți că va integra Republica Moldova în uniunea Vamală și (sic!) condusă de Moscova?; și
Credeți dacă câștigă (sic!) PSRM sau dacă PDM fac alianță PSRM (sic!), vor fi proteste asemănătoare cu cele din 7 aprilie 2009?
Evident că foarte mulți cetățeni moldoveni au căzut în plasa falsului sondaj, așa că datele sunt colectate în continuare și vor fi furnizate unei terțe părți. Asta până se încheie campania electorală, când sondajul și contul vor fi șterse.
Punct țintit, punct ochit.
Ipoteza unui „Maidan” la Chișinău, într-un context post-electoral, este tot mai des vehiculat în mediul presei de limbă rusă, inclusiv la nivel oficial dacă e să ne referim la comunicatul Ministerului rus de Externe.
Așadar, nu putem exlude, nici scenariul unor acțiuni „hibride” din partea Kremlinului pentru a destabiliza contextul post-electoral din republică. E vorba de un așa-numit „plan B” în ceea ce privește „dosarul R. Moldova”.
Acesta ar putea fi activat abia dacă blocul ACUM reușește să obțină o majoritate confortabilă pentru a guverna și a demara reformele pro-europene. Moscova mizează pe actorii lor de pe teren (așa-numiții „proxi”), folosind experiența asistenței oferite în trecut Donbassului. Acțiunile „hibride” ar putea varia de la organizarea protestelor anti-occidentale și anti-ACUM, recurtarea de noi „voluntari” în mișcările „național-patriotice” socialiștilor pentru implementarea pe teren a scenariilor hibride și asigurarea unei platforme de coordonare între agențiile guvernamentale, civile și militare ale Rusiei cu cele ale autorităților secesioniste din regiunea transnistreană.
PS. Aveți grijă ce sondaje completați și cui vă oferiți datele personale.
*Nicolae Țîbrigan este membru al Consiliului de Experți LARICS.