Autor: Cristina Melnic*
Foto: Prima vizită a Ministrului Apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, la Chișinău (24.08.2019). Întâlnirea cu Președintele republicii, Igor Dodon (dreapta).
Tematicile care contează pentru Federația Rusă atunci când vine vorba de fostele state sovietice sunt cele legate de Uniunea Europeană și NATO. Obiectivul lor evidențiat este de a contracara extinderea lor și de a-și menține influența în spațiul ex-sovietic, iar pentru realizarea scopurilor enunțate se folosesc de orice fel de pârghii au la dispoziție. Cum moștenirea comunistă le-a oferit secretele jocurilor minții, manipularea și propaganda au devenit literă de lege atât pentru politica internă, cât și pentru politica externă. Presa este doar instrumentul pregnant de răspândire a fenomenului dezinformării informaționale cu agenții săi de bază: Sputnik și Russia Today, iar rețelele de socializare au oferit o platformă favorabilă acestui fenomen.
Pentru Rusia, în R. Moldova contează în primul rând NATO
În tot acest joc, Republica Moldova este un element important, fiindcă are toate premisele de a ajunge o țintă vulnerabilă în fața colosului de la est. Fostă republică sovietică, cu o minoritate rusească, de care i s-a agățat flagelul Transnistria, aflată în derivă de identitate și orientare strategică, bucată istorică de Românie, fâșie strategică între NATO și Ucraina, cu o populație în scădere și o democrație la început de drum. Așadar, este candidatura perfectă pentru a deveni avantpost de dezinformare și propagandă anti-europeană și anti-americană în Europa de Est. Care nu întârzie să se manifeste, mai ales pentru a contracara aspirațiile ei timide europene și să distrugă din fașă orice vlăstar al unei gândiri de securitate.
În acest context, Sputnik Moldova operează în spațiul mediatic de peste Prut cu narațiuni manipulatoare și dezinformatoare, constant, cu aceeași frecvență și retorică agresivă. Abordarea subiectelor este diversă și variază în funcție de circumstanțele (geo)politice favorabile Kremlinului, aplicabilitatea tezelor preconcepute anti-UE și anti-NATO și sensibilitatea publicului-țintă legată de unele teme sociale.
Studiu de caz: cum dezinformează Sputnik în chestiunea NATO
În continuare vă prezentăm analiza de conținut a două articole publicate pe 24 și 26 august 2019 și un al treilea de pe 29 octombrie 2019, ale căror autor este Alexandr Hrolenko, pentru a desluși modul în care informațiile false sunt oferite publicului din Republica Moldova.
Mai întâi de toate aș vrea să prezentăm autorul celor trei articole care anunță construirea unor obiective militare NATO pe teritoriul Republicii Moldova. După cum sugerează biografia sa disponibilă pe site-ul RIA Novosti, Alexander Hrolenko a absolvit facultatea de jurnalism a școlii militare din Lvov, apoi a servit în marină și a scris în ziarul Krasnaya Zvezda (Steaua Roșie) pentru o lungă perioadă de timp. Acum lucrează pentru RIA, Sputnik și Russia Today, fiind „expertul” din oficiu pentru analize militare. Așadar, Hrolenko este implicat în scrierea mai multor articole publicate pe site-ul Sputnik cu tematică de apărare, despre armament militar, context geopolitic și politică externă.
Pentru versiunea din Moldova a site-ului Sputnik, Hrolenko are discursul orientat împotriva prezenței militare NATO din România și cum acest lucru se reflectă negativ asupra Republicii Moldova, după cum se poate vedea în titlurile câtorva articole publicate în 2018 și 2019 de către acest „expert”: Scutul antirachetă din România, sabia lui Damocles deasupra Moldovei, Deveselu ar putea fi distrus în 2 minute de noile avioane rusești: Riscuri pentru Moldova, Rachetele americane în Europa, un semn nefast pentru Republica Moldova și România, „Eurointegrarea” sistemului american antirachetă în România amenință Europa.
Totuși amprenta acestui autor este mai puțin relevantă pentru această analiză, fiindcă ceea ce ne interesează este lipsa veridicității informațiilor prezentate și narațiunea prezentării dezinformării. Pseudo-expertul sau „analistul militar” Alexandr Hrolenko putea fi oricine altcineva, aceasta fiind una dintre tehnicile des folosite în campaniile de dezinformare și propagandă în laboratoarele rusești.
Tema comună a celor trei articole, primele două fiind catalogate drept editoriale și cel al treilea – analiză, este cooperarea Republicii Moldova cu NATO. Conform informațiilor prezentate, Pentagonul va construi baze militare pe teritoriul dintre Prut și Nistru, chiar dacă neutralitatea Moldovei este garantată prin Constituție. Această informație falsă a fost „aruncată” în presă încă din anul 2017 de către Russia Today, însă este reluată mereu în apropierea unor evenimente politice sau diplomatice importante.
Astfel, editorialele din 24 și 26 august au fost scrise în contextul vizitei, la Chișinău, a consilierului de atunci al Preşedintelui SUA pentru securitate naţională, John Bolton. Chiar dacă această prezență a făcut parte dintr-un tur de întâlniri diplomatice în mai multe țări din Europa de Est, cum ar fi Ucraina sau Belarus, acest eveniment i-a oferit prilejul site-ului Sputnik Moldova de a reitera această falsă informație, pentru a întreține starea de nesiguranță și frică pentru publicul din Republica Moldova care are afinități pro-ruse.
De asemenea, este de neglijat faptul că narațiunea speculativă despre cooperarea Republicii Moldova cu NATO este reluată în aceeași perioadă în care la Chişinău, Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu a avut o întrevedere cu președintele moldovean, Igor Dodon, în care i-a propus elaborarea unui acord de colaborare militară. Scopul principal este de a sensibiliza opinia publică pentru a putea crea pârghii de influențare a factorilor de decizie și de stabilire a unei anumite agende publice în domeniul securității și apărării.
În editorialele falsului expert se reiterează informația falsă cu privire la construirea obiectivului militar NATO lângă localitatea Bulboaca din Anenii Noi (Republica Moldova), susținând că „Pentagonul construiește obiective militare în apropierea satului Bulboaca, aflat nu departe de Bender și Tiraspol”. În acest sens, Ministerul Apărării din Republica Moldova a fost nevoit să dezmintă public fake-news-ul de la Sputnik, precizând că la Centrul de instruire al Armatei Naționale de la Bulboaca au loc lucrări de modernizare a bazei cu fonduri americane prin Programul de Iniţiativa Globală pentru Operaţiuni de Menţinere a Păcii (GPOI) pentru „a crea condiții moderne de instruire a militarilor, și nu de construcție a obiectivelor militare”. Pe site-ul oficial al instituției de apărare din Republica Moldova se poate consulta un întreg comunicat cu referire la modernizarea acestui poligon.
Discursul agresiv anti-NATO al mass-mediei rusești din Republica Moldova s-a intensificat considerabil îndeosebi după anexarea ilegală a Crimeii de către trupele militare ruse în 2014. Astfel, fiecare detaliu diplomatic sau administrativ de relaționare a Chișinăului cu organizații internaționale era transformat într-un artificiu propagandistic. Spre exemplu, prin intermediul statutului de participant în cadrul programului Parteneriatul pentru Pace (PfP), Republica Moldova a beneficiat de o simbolică asistență financiară sau cooperare administrativă între 2017 și 2019, ceea ce a reprezentat un afront de imagine pentru Federația Rusă venit din partea unui stat mic și a fost folosit drept pretext pentru a-și canaliza narațiunile anti-NATO prin intermediul reprezentanților mediatici rusești pentru publicul moldovean. Deși, inclusiv Federația Rusă a acceptat invitația de participare în cadrul acestui program PfP, precum și alte 27 de state participante la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic (NACC) sau la CSCE. Atacurile sale informaționale tendențioase sunt nefondate, având în vedere că activitățile din cadrul acestui program pe care și le asumă fiecare țară parteneră sunt bazate pe Programe Individuale de Parteneriat care sunt elaborate în comun, iar în acest caz Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, care prevedea îmbunătățirea aptitudinilor și capacităților de menținere a păcii, s-a încheiat cu rezultate nesemnificative la sfârșitul anului anterior, ținând cont de statutul de neutralitate garantat constituțional.
De asemenea, un alt val de dezinformări a fost lansat imediat după anunțul făcut de oficialii de la Chișinău privind deschiderea unui Oficiu de legătură NATO, care a avut loc pe 8 decembrie 2017 și are un rol informativ, fiind lipsit de statutul de misiune diplomatică. Reprezentanții presei rusești au omis faptul că un oficiu similar a fost inaugurat și în Federația Rusă, în anul 2002, și este o practică des întâlnită în mai multe state care nu fac parte din cadrul alianței nord-atlantice, mai ales că NATO are numeroase proiecte civile la care pot adera. Spre exemplu, în Serbia, acest Oficiu de Legătură NATO a fost inaugurat încă din 2006, în Ucraina a fost deschis în 1999, în Georgia – în 2010, iar în state din Asia Centrală, precum Kazahstan, Kârgâzstan, Turkmenistan, Tadjikistan și Uzbekistan, acest birou figurează din 2013.
Un alt moment propice pentru a adânci narațiunea anti-NATO în opinia publică de peste Prut a fost folosit cu ocazia expunerii tehnicii militare utilizate în cadrul exerciţiului moldo-american „Dragon Pioneer 2016”. Colaborarea dintre ministerul Apărării Republicii Moldova și NATO în urma încheierii unui acord bilateral în vederea „instruirii comune a subunităţilor de geniu şi creşterea nivelului de interoperabilitate” a celor 198, respectiv 165 militari, între 3 și 20 mai 2016, a creat o stare de precipitare în societate, care a derivat în proteste politice, amplificând astfel mediatizarea prejudecăților moldovenești despre alianța nord-atlantică.
De altfel, aceste cazuri fac parte dintr-o serie de mituri anti-NATO care sunt prezente în spațiul mediatic de peste Prut și nu numai. De-a lungul timpului, propaganda rusă a diseminat cu regularitate dezinformări cu referire la presupusa apropiere dintre Alianța Nord-Atlantică și Chișinău, aceste acțiuni făcând parte dintr-un plan mai larg de contracarare a extinderii NATO și de stopare a aspirațiilor atlantice pentru statele din spațiul ex-sovietic.
În analiza publicată pe data 29 octombrie, se expune din nou narațiunea falsă a construirii unei baze militare NATO pe teritoriul Republicii Moldova. În acest articol se face trimitere la un studiu RAND Corporation, care conține soluții și strategii de limitare a influenței Rusiei și fusese prezentat cu ocazia reuniunii miniștrilor de Apărare a statelor membre NATO, de pe 24-25 octombrie. Conform acestei cercetări publice, raportul oferă soluții și strategii de estompare a influenței Federației Ruse, însă din studiu lipsește cu desăvârșire un plan practic de acțiuni orientat împotriva Moscovei și intereselor sale.
De altfel, retorica agresivă împotriva cercetărilor efectuate de RAND Corporation se regăsește în numeroase articole publicate în Sputnik sau în mass-media rusă, având în vedere că este una dintre cele mai proeminente și credibile instituții de non-profit formată din cercetători, profesori universitari și strategi civili care realizează studii de analiză în diverse domenii și care pot fi consultative înaintea luării unor decizii politice. Iar de-a lungul timpului, RAND Corporation a furnizat cercetări de apărare pentru guvernul american și NATO. Studiile pot fi consultate aici.
Cooperarea dintre Republica Moldova și NATO este tematica potrivită de exploatare dezinformativă, fiindcă poate lovi în același timp și în România, exemplul cel mai apropiat și relevant din punct de vedere istoric și cultural. Alexandr Hrolenko afirmă că cele două state ar fi, de fapt, „ostatici” ai Pentagonului și NATO, iar „obiectivele sistemului american antirachetă de la Deveselu sunt îndreptate împotriva scutului nuclear rusesc”. Aceasta este o altă retorică utilizată de propaganda rusă pentru a discredita NATO și a-și justifica acțiunile din războiul informațional din cauza amenințării propriei securități „aflată în proximitatea frontierei ruse”.
- În primul rând, atât România, cât și SUA „au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum și utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU și ale dreptului internațional”, conform unui comunicat al Ministerului Român de Externe.
- În al doilea rând, sistemul Aegis, care stă la baza sistemului de apărare prezent în România, poate intercepta doar rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, fără vreun efect asupra arsenalului de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei. De asemenea, scutul deține interceptori non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat.
- În al treilea rând, Ambasada SUA de la București, a arătat încă din 2011 că scutul „va furniza protecţia teritoriilor şi populaţiei statelor europene membre ale NATO şi va întări protecţia Statelor Unite împotriva ameninţărilor crescute cauzate de proliferarea rachetelor balistice din Orientul Mijlociu”.
Aceste ofensive mediatice sunt consecvente, iar retorica recentă orientată împotriva României este legată de speculația cu privire la rachetele de croazieră Tomahawk, astfel că pseudo-analistul militar Hrolenko nu încearcă să evite acest aspect: „lansatoarele Mk-41 ar putea fi utilizate pentru atacul masiv asupra obiectivelor strategice de pe teritoriul Federației Ruse cu ajutorul rachetelor de croazieră terestre Tomahawk”. În contracararea acestei informații false, purtătorul de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice, Oana Lungescu, a precizat că ”aceste supoziții sunt de dată mai veche și nefondate, iar situl nu a fost proiectat pentru lansarea de rachete ofensive, precum rachetele Tomahawk”. Vedeți aici întreaga declarație.
Ofensiva constantă discursivă la adresa României se regăsește nu numai în articolele analizate, ci în toate textele autorului Alexandr Hrolenko cu tematica flancului estic al NATO. Caracterul lor acuzatorial față de România se observă mai ales pe fundalul unui discurs mai moderat față de „amenințarea NATO” pentru Republica Moldova, având în vedere că la conducerea executivului de la Chișinău a ajuns un guvern favorabil influențelor de la Kremlin, iar subiectul este nesustenabil cu realitatea politică de peste Prut. Astfel, conform autorului „România se transformă într-o bază militară a Pentagonului”, iar „baza aeriană de la Câmpia Turzii va fi utilizată în calitate de aerodrom pentru expedierea dronelor americane spre țintele strategice din Europa de Est”, ceea ce „nu contribuie nicidecum la menținerea securității regionale”. Aceste formulări ale „expertului militar” fac parte din aceeași retorică anti-NATO orientată mai mult spre publicul din Republica Moldova, pentru a induce și menține o stare de îngrijorare față alianța euro-atlantică.
Strategia propagandei rusești din Republica Moldova are drept scop printre altele de a oferi publicului de peste Prut o imagine negativă despre NATO, caracterizată prin măsurile ofensive pe care le întreprinde din punct de vedere militar, ingerințele în politicile țărilor aliate și superioritatea pe care o manifestă în relațiile cu acestea. Toate aceste elemente descriptive se regăsesc inclusiv în articolele semnate de Alexandr Hrolenko: „Europa de Est este convinsă de necesitatea amplasării unor noi sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme ofensive ale apărării de coastă”, „s-ar putea ca partenerii americani să nu-i fi dezvăluit (președintelui român) detaliile renovării Aegis Ashore”, „esența colaborării militare inechitabile dintre Washington și București”, „și alte țări din zonă, vecine cu România, sunt de fapt „ostatici” ai Pentagonului și NATO”.
Transpunerea acestei retorici constante anti-NATO susținute de Sputnik și alte canale mediatice rusești se reflectă mai ales în sondajele de opinie realizate în Republica Moldova, care relevă o opunere a populației de față de o eventuală apropiere de alianța nord-atlantică, astfel 57% ar vota împotriva aderării la NATO, conform sondajului realizat de IMAS în luna decembrie 2019. Diferența este sesizabilă mai ales prin comparație cu cei 58% din cetățeni care și-ar dori aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și redă faptul că majoritatea moldovenilor de peste Prut își doresc un parcurs european, dar fără a se integra în NATO.
(Sursă: IMAS)
Un alt aspect comun al editorialelor lui Alexandr Hrolenko este de a evidenția neutralitatea Republicii Moldova, precum se poate observa în articolele publicate din august și octombrie, astfel frazele: „conform Constituției, Republica Moldova este un stat neutru” și „Moldova care, conform Constituției, este o țară neutră” sunt aproape identice și sunt expuse în mod repetitiv în analizele militare ale „expertului”. Această expresie devine semnificativă mai ales în contextul expunerii informației false despre construirea obiectivului militar NATO în apropierea Transnistriei.
Pe lângă ideea utopică exprimată, elementul de neînțeles este redat de legătura creată de autor între neutralitate și un parteneriat ipotetic cu NATO al Republicii Moldova, în timp ce prezența trupelor ruse din stânga Nistrului este omisă din această (ruptură de) logică. Or acesta este factorul care încalcă principiul neutralității Republicii Moldova, încă de la înființarea ei, iar Federația Rusă este principalul responsabil în această situație, dar nu numai că evită să o recunoască, dar o și amplifică prin expunerea unui fals pericol redat de „sperietoarea NATO” de la porțile Republicii Moldova, justificându-și astfel prezența în raioanele din stânga Nistrului. Anume din această cauză discursul Sputnik și a celorlalți aghiotanți rusești din mass-media vor continua demonizarea NATO în spațiul ex-sovietic, și în special în Republica Moldova, iar expunerea deformată și dezinformativă pe această tematică se va regăsi în fiecare articol, nominal sau nenominal, ale canalelor media susținute de guvernul rus.
În loc de final
Programul politic al președintelui Igor Dodon în perspectiva alegerilor prezidențiale din R. Moldova din 1 noiembrie 2020, subliniază, explicit, la nivelul proiectului de politică externă (vezi mai sus), dincolo de parteneriatul strategic cu Federația Rusă sau renunțarea la integrarea europeană, consolidarea „neutralității permanente a R. Moldova” și „cooperarea Moldovei cu mișcarea de nealiniere” (!).
Se poate observa că odată cu preluarea conducerii politice și impunerii unui guvern favorabil agendei președintelui pro-rus Igor Dodon, din noiembrie 2019, retorica site-ului de fake-news Sputnik Moldova a devenit mai „blândă” în legătură cu acțiunile executivului de la Chișinău atât pe plan intern, cât și extern, iar pericolul unei apropieri între Republica Moldova și NATO a dispărut, astfel că agresivitatea conținutului informativ anti-NATO pentru opinia publică de peste Prut a fost externalizată spre subiecte regionale. În viziunea Sputnik, NATO nu mai este o primejdie iminentă în curtea moldovenească odată cu preluarea puterii de către Igor Dodon, însă „sperietoarea NATO” se află în imediată apropiere, în România, Bulgaria sau chiar Ucraina, iar noul discurs mediatic are un context regional, la care contribuie inclusiv „prestigiosul expert militar” Alexandr Hrolenko prin articolele sale: „România se transformă într-o bază aeriană a Pentagonului”, „Exercițiile rusești în Marea Neagră – o reacție adecvată la acțiunile NATO”, „Pentagonul militarizează România – implicații periculoase”
*Cristina Melnic este participantă la programul Internship LARICS și este studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universității din București.