Robert Vîrban*
Sursa: moldova24.info
La data de 24 februarie 2019, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, concomitent cu referendumul republican consultativ (Care va avea două întrebări privind reducerea numărului de deputați, de la 101 la 61, și posibilitatea revocării acestora în cazul neîndeplinirii obligațiilor). Scrutinul este deosebit de important în vederea stabilirii orientării strategice a statului, asta în condițiile în care Republica Moldova se confruntă cu o emigrație masivă a populației tinere, îndeosebi către țări occidentale.
Context
Scrutinul legislativ din 24 februarie 2019 se va desfășura pentru prima oară conform noului sistem electoral mixt, votat în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția și a criticilor oficialilor europeni. Majoritate legislativă a fost formată din Partidul Democrat din Moldova (PDM), formațiune aflată la guvernare și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), partidul fondat de actualul președinte, Igor Dodon. Sistemul de vot mixt prevede alegerea într-un singur tur de scrutin a 51 de deputați în circumscripții uninominale, iar alți 50 de deputați prin vot proporțional la nivel național. În acest fel, importanța voturilor alegătorilor ce domiciliază în Occident, un bazin electoral important al partidelor pro-europene care formează blocul electoral ACUM, s-a redus considerabil.
Sursa: moldova.europalibera.org
Un alt eveniment definitoriu pentru circumstanțele în care vor avea loc alegerile parlamentare îl constituie anularea rezultatului alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, din 3 iunie 2018.
În urma deciziei de invalidare a alegerilor pronunțată de Judecătoria Chișinău și confirmată de Curtea Supremă de Justiție, câștigătorul, Andrei Năstase, candidatul alianței pro-europene (Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr – PPDA) a fost împiedicat să ocupe funcția. Potrivit motivării oficiale a instanței, Andrei Năstase ”a făcut campanie electorală” în afara perioadei legale. Sentința , care a ridicat numeroase suspiciuni de ingerințe politice în activitatea judecătorească, s-a bazat pe o transmisiune live pe pagina de Facebook a lui Andrei Năstase din ziua alegerilor, în care acesta îndemna electoratul să se prezinte la vot.
Sursa: 10tv.md
Invalidarea scrutinului a generat proteste ample în Chișinău prin care s-a solicitat recunoașterea rezultatelor alegerilor, punerea în funcția de primar a lui Andrei Năstase și demisia guvernului. Ca reacție împotriva invalidării alegerilor, Parlamentul European a aprobat două rezoluții, în 5 iulie și 14 noiembrie 2018, cu privire la suspendarea asistenței financiare pentru Republica Moldova, sub condiționalitatea aplicării imediate a corecțiilor necesare consolidării democrației.
Derapajele în privința statului de drept în Republica Moldova s-au manifestat și prin declararea ca indezirabili pe teritoriul țării a șapte profesori turci, ca urmare a unei acțiuni a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Cele șapte persoane erau căutate de autoritățile turce pentru presupuse legături cu clericul Fethullah Gulen. În context, Amnesty International a catalogat procedura ca fiind una ilegală și a atras atenția în privința ”pericolului iminent pentru viața și securitatea persoanelor”.
În privința conflictului transnistrean autoritățile de la Chișinău, prin implementarea așa-numitei politici a pașilor mici, au condus la un transfer de prerogative către pretinsul guvern de la Tiraspol, cu girul reprezentantului Italiei la OSCE, Franco Frattini, considerat un apropiat al Moscovei. Analistul Vladimir Socor a avertizat că o astfel de abordare amenință să erodeze suveranitatea Republicii Moldova în Transnistria și conduce cumulativ spre un ”statut special” negociat, aprobat pe plan internațional, altfel spus, federalizarea statului. Iar rezoluția Adunării Generale a ONU din 22.06.2018, prin care s-a solicitat doar ”retragerea trupelor operaționale” (GOTR) , fără nicio referire la așa-numitele trupe de ”Pacificatori” (sursa), n-a făcut decât să vină în sprijinul tezei enunțate de analistul de la Chișinău.
Desfășurarea Campaniei
Campania electorală a debutat la data de 25.01.2019 și continua până pe 24.02.2019 (ziua alegerilor), cu excepția perimetrului secților de vot. În circumscripția națională s-au înscris 15 formațiuni politice sau blocuri electorale, în timp ce în circumscripțile uninominale au fost înregistrați 321 de concurenți electorali – 57 candidați independenți, iar 264 reprezintă o formațiune politică sau un bloc electoral.
Vizibilitatea mediatică este mai amplă pentru PDM, prin intermediul televiziunilor și site-urilor (Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TV), deținute de liderul acestui partid Vladimir Plahotniuc, dar și prin alte canale media susținute financiar pe aceeași filieră (Zeppelin Investigation, Telegraph Moldova), unele primind finanțare și din partea României prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (Deschide.md sau Timpul.md).
Expunerea PSRM se realizează preponderent pe posturile de limba rusă (NTV, Accent TV), sau pe site-uri de propagandă rusă (sputnik.md, kp.md, vedomosti.md), în timp ce promovarea Blocului electoral ACUM, care dispune de resurse financiare limitate, se face preponderent pe postul Jurnal TV și pe rețelele sociale.
Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, strategia PDM se sprijină pe accentuarea tezei moldovenismului statalist, în paralel cu abandonarea retoricii pro-europene. În acest sens, au anunțat o serie de măsuri și promisiuni populiste, precum: programul ”Drumuri bune pentru Moldova”, majorarea pensiilor și a salariilor, acordarea unor indemnizații unice de sărbători pentru pensionari, creșterea indemnizației pentru copii, dublarea compensației pentru energia termică).
Totodată, PDM va recurge la susținerea în circumscripțiile uninominale a unor candidați pretins independenți, cunoscuți la nivel local sau național (cum ar fi Nicolai Dudoglo – fost primar al municipiului Comrat) și la candidați falși (precum Andrei Nastase, care va candida independent în circumscripția 33, în aceeași cu liderului PPDA, Andrei Năstase, cu scopul de a provoca confuzie).
Campaniile orchestrate de fake news, fie că provin pe filiera rusă, sau din interiorul Republicii Moldova, vor juca un rol semnificativ în aceste alegeri, mai ales că o parte semnificativă a populației (bătrâni, credincioși, minorități naționale) este considerată ca fiind vulnerabilă.
În același registru putem înscrie și cazul ”Open Dialog”. În urma unui fake news apărut pe un site apropiat PDM, Parlamentul Republicii Moldova a deschis o comisie de anchetă care a întocmit un raport, trimis la Parchet ulterior, în care îi acuză pe liderii opoziției extraparlamentare, Maia Sandu (președinte PAS) și Andrei Năstase, de finanțări ilegale din partea fundației ”Open Dialog”.
Sursa: telegraph.md
Sondajele de opinie care s-au realizat în ultimele luni plasează pe primul loc PSRM, cu un scor situat între 35,6% și 49,2%, pe poziția a două se află ACUM, între 19,1 și 28%, pe locul trei PDM, între 15% și 20,7%, urmat de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), între 2,6% și 6,5%, și Partidul Politic Șor (PPȘ), între 3,9% și 6,3%. Cu toate acestea, dacă stăm să privim experiențele anterioare, cifrele prezentate mai sus trebuie privite cu mult scepticism. În iunie 2018, la alegerile locale din Chișinău sondajele au indicat diferențe de până la 20 de procente între estimări și voturile propriu-zise.
Un rol important în alegeri va fi jucat și de reprezentanții Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, aflată sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. Nu ar fi prima implicare în procesul electoral a clericilor ortodocși din Republica Moldova, în apropierea turului doi al alegerilor prezidențiale din anul 2014, episcopul Marchel de Bălți s-a poziționat categoric de partea lui Igor Dodon și a atacat-o pe Maia Sandu pentru ”lipsa de moralitate creștină”. De asemenea, PDM se va baza pe sprijinul episcopului Siluan de Orhei, considerat de analiști un apropiat al liderului acestui partid, Vladimir Plahotniuc.
Best case scenario: Blocul ACUM câștigă alegerile și formează Guvernul
Drept urmare a mobilizării exemplare pe rețelele de socializare a electoratului și a nemulțumirii față de PDM și PSRM, partide considerate drept exponente ale corupției endemice cu care se confruntă Republica Moldova, Blocul ACUM formează majoritatea în legislativ și desemnează ca premier pe unul dintre lideri, Maia Sandu sau Andrei Năstase. În acest context favorabil, procurorii încep o anchetă serioasă în cazul ”furtului miliardului” pe baza rapoartelor care au fost întocmite de compania Kroll.
Relațiile cu România se vor îmbunătăți semnificativ, iar Uniunea Europeană va debloca imediat ajutorul financiar, pe lângă care vor urma și alte fonduri. Prin prisma Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a unui climat socio-economic stabil, investițiile străine vor crește, context în care fluxul migratoriu se va reduce.
În ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană, cu toate ca va fi declarată drept principal obiectiv de guvernare, nu se vor realiza pași importanți în această direcție din cauza lipsei angajamentului UE în regiune, în contextul absenței unor garanții de securitate ale NATO.
În conflictul transnistrean negocierile nu vor avansa, pe fondul refuzului Federației Ruse de a retrage trupele staționate, iar o cedare a teritoriului dintre Prut și Nistru din partea unui guvern condus de ACUM este improbabilă, dat fiind ideea de națiune civică pe care a susținut-o.
Business-as-usual: O alianță formată din PDM, PSRM și „independenți” obține majoritatea
O alianță de stânga între PDM și PSRM, susținută de parlamentari independenți, sau de alte formațiuni care ar accede în Parlament, dat fiind interesele congruente ale părților, pare în acest moment cel mai probabil scenariu. Chiar dacă liderii se feresc să declare oficial coaliția, istoricul legăturilor dintre Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc este mai vechi, presa de la Chișinău a relatat că acestea datează încă din perioada în care Igor Dodon s-a aflat la conducerea Ministerului Economiei. Coabitarea dintre cei doi, s-a materializat în cazul schimbării sistemului electoral, când deputații PSRM au susținut propunerea PDM, sau atunci când președintele Igor Dodon l-a numit în funcția de director al Moldova Gaz pe Vasile Botnari, considerat un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc (Sursa). Totodată, Plahotniuc l-a susținut prin televizunile sale pe Igor Dodon în alegerile prezidențiale din anul 2014, sau pe Ion Ceban, candidat PSRM pentru funcția de primar al Chișinăului în 2018.
Sursa: adevărul.ro
Cu toate că datele din precedentele alegeri și sondajele de opinie indică un avantaj net de partea PSRM, balanța de forțe din această coaliție este în favoarea PDM, aspect demonstrat de renunțarea lui Igor Dodon la candidatura la parlamentare după ce a fost mustrat public de speakerul parlamentului, Andrian Candu. Prin urmare, ca viitor premier va fi desemnată o persoană din sfera de influență a lui Vladimir Plahotniuc.
În acest caz, în Republica Moldova se va păstra statu-quo-ul, în avantajul Federației Ruse, care din cauza dificultăților financiare nu va fi dispusă să se implice mai mult decât este necesar. Totodată, credibilitatea țării pe plan extern va avea de suferit, iar alocările din partea UE vor fi redirecționate către societatea civilă. În relația cu România, viitorul executiv va urmări să atragă finanțări, fără să ofere garanții de respectare a statului de drept și nici nu va aplica decizia Curții Constituționale prin care limbă de stat a fost declarată limba română.
Urmând aceeași linie ca în prezent, se vor modifica unele acte normative cu scopul de a crește controlul politic în instituțiile fundamentale ale statului.
Instrumentul justiției va fi utilizat în continuare ca un mijloc de pedepsire a rivalilor politici, sau ca recompensă pentru cei care și-au arătat loialitatea. Dosarul ”furtului miliardului” se va soluționa fără condamnarea principalilor beneficiari ai schemei financiare. Primarul din Orhei, Ilan Shor, condamnat în prima instanță la 7 ani de închisoare, va fi exonerat de pedeapsă sau aceasta îi va fi mult redusă în schimbul serviciilor electorale.
Worst case scenario: Federalizarea Republicii Moldova
Federația Rusă va reuși să găsească o soluție de ”acceptare” din partea Chișinăului (PDM și PSRM) a soluționării conflictului Transnistrean, prin încorporarea de facto a autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene (RMN) în Republica Moldova, fără ca trupele ruse de ”pacificatori” de pe acest teritoriu să fie retrase. Prin strategia părții (RMN) care controlează întregul (Republica Moldova), Federația Rusă se va asigura de menținerea Republicii Moldova în sfera sa de influență.
În această situație, federalizarea din Republica Moldova va fi folosită de Kremlin drept model pentru implementarea acordurilor de la Minsk cu privire la Ucraina.
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va fi denunțat unilateral de partea Moldovenească, care intră astfel aproape total sub controlul Moscovei prin consilierii trimiși la Chișinău și armata privata Wagner.
Opoziția și societatea civilă vor fi aduse la tăcere prin mijloace judiciare și alte abuzuri, iar foarte mulți moldoveni vor căuta să obțină cetățenia română pentru a emigra într-un stat din Uniunea Europeană.
Wild Card Scenario: Descalificarea Blocului ACUM
În urma unei decizii a justiției, similară cu cea pronunțată de Judecătoria Chișinău, scrutinul este anulat și Blocul ACUM este descalificat în urma unor presupuse finanțări ilegale provenite din partea fundației ”Open Dialog”.
Sunt organizate manifestații de protest, mai scăzute în intensitate decât cele din 2009, iar acestea vor fi reprimate violent de autorități. Instituțiile europene vor critica invalidarea alegerilor și abuzul forțelor de ordine, vor suspenda orice sprijin financiar pentru Guvernul Republicii Moldova, dar nu vor întreprinde alte acțiuni concrete.
Din punct de vedere economic, statul va intra în recesiune din cauza reducerii investițiilor survenită pe fondul neîncrederii și a migrație forței de muncă. În țară vor rămâne în mare parte persoane în vârstă sau angajate în aparatul de stat.
În urma refuzului majorității statelor occidentale de a colabora cu un guvern considerat nedemocratic constituit, Republica Moldova se va orienta către amplificarea legăturilor cu țări în care liderii nu pun mult accent pe valorile democrației liberale (Federația Rusă, Turcia, Ungaria, China).
*Robert Vîrban este student la Masterul de Studii de Securitate al Universității din București și a făcut parte din programul de Internship LARICS 2018.