Dan Dungaciu*

Foto: O delegația oficială a Primăriei București a vizitat Chișinăul cu ocazia zilei de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale.

În ape tulburi, manipularea devine un năvod de care peștii mai puțin vigilenți se agață inevitabil. Este ceea ce se petrece acum în relația cu Chișinăul. Situația este aceasta: în R. Moldova, puterea aparține complet forțelor Estului, în ciuda unui machiaj gros și strident – așa zisul „guvern tehnocrat” – care face tabloul și mai grotesc. Igor Dodon este președinte, iar Partidul Socialiștilor condus de acesta are guvernul, parlamentul și Primăria Chișinăului. Fapt fără precedent dincolo de Prut. În consecință, Rusia controlează, cu acte în regulă, tot ce mișcă acolo.

E prea mult. Până și Moscova a înțeles că responsabilitatea ei a devenit enormă, piatra prea grea, nota de plată prea încărcată. Pe cale de consecință, singura grijă a aparatului propagandistic al Rusiei este să camufleze această realitate, să-și piardă urmele, să poată arunca, la limită, responsabilitatea altora. Rusia vrea controlul, nu răspunderea.

Unul dintre mecanisme aparatului de manipulare al Rusiei este „umanizarea” lui Igor Dodon și a reprezentanților regimului de la Moscova care astăzi controlează republica de la un capăt la altul, într-o verticală a puterii copiată parcă după modelul de la Răsărit.

„Umanizarea” înseamnă că lupul e îmbrăcat în blană de oaie, că nu e lup, de fapt, că are colaboratori acceptabili și europeni, că nici nu ar reprezenta nemijlocit Moscova, că ar fi un interlocutor valabilă, viabil și, de ce nu, finanțabil. Până una alta, nu a vorbit însuși președintele Dodon, acest veritabil Voronin în pantaloni scurți care între timp și-a depășit maestrul, despre… „frații români”?

Un episod recent și nefericit în această sagă manipulatorie a umanizării regimului Dodon s-a petrecut recent la Chișinău. În esență, s-a încercat acreditarea unui consens (!) București-Chișinău-Moscova asupra situației politice din R. Moldova. Este cel mai mare fake-news pe care propaganda rusă îl derulează acum sub ochii noștri.

O delegație din România merge la Chișinău

 Foto: pe 15 ianuarie 2020, delegația de consilieri din România depune flori la monumentul lui Mihai Eminescu din Chișinău, împreună cu primarul socialist Ion Ceban. Sursa: Ziarul Național.

O delegaţie oficială a Primăriei Municipiului Bucureşti, formată din consilieri generali şi condusă de viceprimarul general, Aurelian Bădulescu, a efectuat, în perioada 13 ianuarie – 15 ianuarie 2020, o vizită la Chişinău. Obiectivul principal a fost participarea la manifestările culturale organizate în capitala republicii, pentru a marca 170 de ani de la nașterea poetului român Mihai Eminescu.

Alături de primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, delegația a depus flori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor din Parcul Central „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Ulterior, membrii delegației s-au întâlnit și cu compozitorul Eugen Doga, participând apoi şi la un spectacol dedicat aniversării lui Mihai Eminescu.

Foto: Delegaţia oficială a Consiliului General al municipiului Bucureşti aflată la Chișinău i-a făcut o vizită acasă maestrului Eugen Doga, în contextul Zilei Naționale a Culturii.

Sursa: Unimedia.

Tot cu prilejul vizitei a mai existat și o ședință comună cu consilierii din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) pe care, propagandistic, edilul socialist al Chișinăului nu avea cum să o rateze. Printre altele, în cadrul „ședinței comune”, consilierii din CMC, și doar ei, au căzut de acord să adauge un Acord adițional la Acordul Protocolul de înfrățire între Chișinău și București din 1999 care există între cele două primării. Textul documentului aprobat de către consilierii de la Chișinău (noul Acord) poate fi consultat aici.

Atât s-a petrecut, tehnic vorbind, la ședința cu pricina, nu s-a semnat nimic, nu s-a sugerat că se va semna, iar votul pentru Acordul respectiv a fost dat strict de către membrii CMC. Delegația de la București a fost pasivă, în ciuda unei retorici și a unor declarații nu întotdeauna inspirate, e drept, dar care pot fi mai degrabă atribuite mai degrabă contextului Zilei de 15 ianuarie.

Greșeala ei majoră nu constă în ceea ce a făcut la Chișinău, ci în faptul că a fost acolo.

Și de aici începe manipularea…. Sputnik bate toba să se audă și la Chișinău și la București. Și s-a auzit!

Ca la comandă, după ședința comună, mașina de propagandă se pune în mișcare. Sputnik titrează instantaneu, aproape – la ora 11.32 (!): „Acordul adițional de înfrățire a Chișinăului cu Bucureștiul a fost votat”. Și încă: Acordul de colaborare adițional la Protocolul de Înfrățire, încheiat între Primăria municipiului Chișinău și Primăria municipiului București la 4 noiembrie 1999, a fost aprobat”.

O relatare à la Sputnik! Inutil să repetăm că nu a fost vorba despre așa ceva, că e o confuzie voită tot materialul, nu s-a semnat nimic, nici măcar aprobat ceva de către cele două părți. Doar partea „moldovenească” a votat ceva! Sputnik-ul înflorește apoi cu declarații ale lui Ion Ceban și ale viceprimarul general al municipiului București (șeful delegației din România), menite doar să asigure sunetul de fond și să sporească „credibilitatea” manipulării.

Ideea articolului din Sputnik e clară: trebuia urgent acreditată ideea că Bucureștiul și Chișinăul colaborează (România sprijină R. Moldova), iar dovada este că cele două părți au votat/semnat ceva, un Acord, de asta ar fi venit, de fapt, delegația de la București. Sputnik dă tonul, trasează direcția, acreditează ideea că toată vizita din România este despre semnare, colaborare, ajutor reciproc.

Foarte emblematic: principala trompetă de propagandă a Moscovei jubilează și este foarte activă în a prezenta pozitiv parteneriatul…. București-Chișinău!

După Sputnik, totul urmează în cascadă….

În aceeași zi, la ora 14.56, Ion (Ivan) Ceban, primarul Chișinăului scrie pe pagina lui de FB, în urma întâlnirii cu consilierii din București: „Mulțumesc tuturor consilierilor din cadrul Consiliul Municipal Chișinău pentru aprobarea cu majoritatea de voturi a Acordului de colaborare adițional la Protocolul de Înfrățire, încheiat între Primăria municipiului Chișinău și Primăria municipiului București la 4 noiembrie 1999”. Vezi postarea mai jos.

Tonul este același, victorios, textul vag, ambiguu, manipulatoriu, iar faptul că este flancat de fotografii cu delegația de la București sugerează deja colaborare, parteneriat, îmbrățișări și bătăi pe spate.

Din moment ce „românii erau acolo”, e clar că s-a făcut ceva împreună, nu?

Rețeaua dezinformării de la Chișinău se pune în mișcare, iar cuvântul „semnare” devine cheia de boltă și sinonim pentru cooperarea București-Chișinău. Nu întâmplător, primii care preiau mesajul Sputnik/Ceban sunt subordonații mediatici ai lui Igor Dodon, adică ai Rusiei. Televiziunea de casă a președintelui, Accente TV – cea care își va schimba denumirea în „Primul Canal Moldova” și va retransmite postul principal rusesc de televiziune Pervîi Canal, după ce Prime-ul lui Vladimir Plahotniuc a ieșit din joc, precum proprietarul ei – a relatat evenimentul de la primărie în același ton: „Astăzi a fost semnat un nou Acord adițional la Protocolul de înfrățire între municipiile Chișinău și București”.

Agenția Noi.md, oficios socialist și tradițional ostil României, care a acordat o importanță nefirească evenimentului (ținând seama că e vorba de o delegație din București!) vine și ea să întărească mesajul printr-un titlul manipulator: „Ședință comună a puterii locale de la Chișinău și București: Ce documente au fost semnate”.

NIT TV, o altă televiziune rusească și de impact de la Chișinău a acredita și ea ideea de colaborare dintre București și Chișinău, chiar de semnare în viitor a unui Acord între cele două primării.

Rămâne de consemnat, dincolo de multele exemple care se mai pot aduce, interesul evident nefiresc pe care rețeaua moldo-rusă a presei de la Chișinău îl acordă vizitei delegației de la București. Nimic nu este întâmplător, mai ales acolo.

Din păcate nu a fost vorba doar despre soldații propagandei ruse de peste Prut, ci și de presa neafiliată intereselor rusești. Majoritatea mass-media de la Chișinău a preluat relatarea evenimentului ca atare – Unimedia, ipn.md, Adevărul.md, Jurnal TV, cotidianul.md etc. etc. – sugerând totuși ideea, implicit sau explicit, fie și numai prin titluri, a unei colaborări/parteneriat între primăriile generale de la București și Chișinău. (La fel s-a petrecut și cu presa de la București care, și ea, a căzut în aceeași capcană.)

Ca să nu mai vorbim de faptul că unele organe de presă de la Chișinău, chiar finanțate de la București (!), au plusat, acreditând, cu o zi înainte, respectiv pe 14 ianuarie, că va fi o semnare între Chișinău și București.

Alții s-au grăbit și ei să anunțe „evenimentul” și au prezentat în premieră „ce prevede Acordul de colaborare între Chișinău și București care va fi semnat mâine”.

Ce s-a întâmplat de fapt la Primăria Chișinăului?

Încă o dată. În realitate, cu totul altceva. Dar o jumătate de adevăr este, aproape de fiecare dată, o minciună perfectă. Pe care propaganda rusă a speculat-o la maxim, pe fondul ambiguității unor declarații ale oficialilor de la București și pe ambiguitatea/nebăgarea de seamă a unei însemnate părți a presei de pe cele două maluri ale Prutului.

Delegația din România a fost la Chișinău, a participat la evenimentele culturale menționate, și a căzut, impardonabil, în capcana întinsă de socialiștii pro-ruși care i-au utilizat pentru propria „umanizare”. În realitate, la ședința Consiliului Muncipal Chișinău, li s-a întins o cursă de către Ion Ceban: consilierii locali, în fața invitaților spectatori, au votat între ei că sunt de acord ca numitul Acord adițional că fie semnat într-o etapă ulterioară între cei doi primarii generali Ceban și Firea. Atât și nimic mai mult.

Prim urmare, este ca la Radio Erevan:

  1. Delegația de la București nu a avut niciun mandat să semneze ceva;
  2. Partea „moldovenească” a votat că își dă acordul ca un Acord adițional la un document din 1999 să fie eventual semnat;
  3. Partea română nu a votat sau semnat nimic la Chișinău și nici nu avea de gând să semneze;
  4. Partea „moldovenească” a profitat de ambiguitate și, mai ales prin rețeaua moldo-rusească a dezinformării, a utilizat vizita de la București în scopurile proprii, sugerând o intensificare fără precedent a relațiilor dintre București și Chișinău cel puțin pe dimensiunea lor locală.

Ion Ceban e, de fapt, Ivan Ceban. După ce i-a manipulat pe cei de la București, a plecat la… Moscova!

 Înainte de a trage concluziile, o ultimă precizare. Cine urmărește mai cu atenție pagina de FB a lui Ion Ceban, vede că acest personaj, care a atacat de nenumărate ori România, precum stăpânul său Igor Dodon, care a declarat de nenumărate ori că „nu cunoaște limba română”, care a fost șeful de fracțiune parlamentară al celui care a rupt în plin Parlament de la Chișinău harta României Mari, deci acest Ion Ceban este, în realitate, tot un…. Ivan. Și la propriu și la figurat! Căci pe pagina de FB a personajului, apare „Iv Ceban” – „îl cunoașteți pe Iv?” -, în niciun caz românescul „Ion”.

Ivan Ceban este deci unul dintre cei prin care s-a efectual manipularea de la Chișinău. Iar acesta, după ce i-a manipulat pe români, a plecat urgent la… ruși, unde a avut o intensă vizită de lucru în care a convenit asupra reînnoirii Acordului de înfrățire cu… Moscova! Ați înțeles? Nu e vorba aici doar de „vițelul deștept care suge de la două vaci”, ci despre o veritabilă axă a Acordurilor care leagă, nu-i așa, strategic, cele trei capitale: București-Chișinău-Moscova!

Ion/Ivan Ceban, prin urmare regimul Dodon, este aceptat și de București, dar și de Moscova…

Cine se prinde la urmă NU râde mai bine! Nicio manipulare nu se demontează printr-o… replică

Într-un final, precum într-un banc cu ardeleni, a picat și fisa. Exasperată de gafă și de faptul că a devenit materie primă pentru o manipulare rusească de manual, pe 17 ianuarie 2020, Primăria Municipiului București dă un Comunicat prin care năzuiește să pună lucrurile la punct:

„În legătură cu informaţiile eronate difuzate în ultimele zile în spaţiul public, referitoare la vizita oficială a viceprimarului general, Aurelian Bădulescu, la Chişinău, Primăria Municipiului Bucureşti face următoarele precizări.

Respingem ferm speculaţiile apărute în mass-media conform cărora delegaţia oficială a Primăriei Capitalei, condusă de viceprimarul general, Aurelian Bădulescu, ar fi semnat un protocol de colaborare cu Primăria oraşului Chişinău!

Viceprimarul General NU a semnat un astfel de protocol şi nici nu a avut mandat de la Primarul General, Gabriela Firea, să semneze un protocol de colaborare sau să reînnoiască protocolul semnat în anul 1999, când primar general al Bucureştiului era Viorel Lis.

Totodată, Primarul General, Gabriela Firea, a explicat că exclude orice implicare politică a acestei delegații, care a fost organizată exclusiv în scop cultural şi anunţă că viceprimarul general, Aurelian Bădulescu, nu semnat nici un document de colaborare între capitala României şi Chişinău, neavând un mandat în acest sens”.

O parte a presei de la Chișinău și de la București a corectat informația eronată, inclusiv organe de presă care au căzut în plasa manipulării ruse. Dar să nu își închipuie cineva că acest comunicat a reușit să anuleze efectul inițial. Niciodată nu se întâmplă așa; evident, nici în acest caz.

Rusia a mai punctat odată în războiul informațional.

Ce trebuie să știe oficialii români? „Umanizarea” lui Igor Dodon

 Foto: Igor Dodon și Ion (Ivan) Ceban manifestându-și plenar patriotismul moldovenesc. Sursa: Timpul.

E timpul să rezumăm confruntarea la care asistăm.

  1. Rusia controlează totul la Chișinău, direct și fără intermediari, trăgând preșul de sub picioare – ea sau pupilul ei Igor Dodon – celor care au organizat descălecatul din 3 iunie 2019 și au pus la cale guvernul comun dintre socialiștii pro-ruși (PSRM) și pro-europeni (ACUM);
  2. Moldova are nevoie de bani și finanțare, inclusiv de o imagine care să oculteze faptul că regimul de la Chișinău este 100% rusesc. Pentru asta Moscova a decis două lucruri: primul, etichetarea strategică a guvernului Dodon ca și „guvern tehnocrat”, un fake news evident; în al doilea rând, fructificarea oricărei oportunități de a livra regimul de la Chișinău ca unul rezonabil, viabil și „neutru”. Am numit această strategie umanizarea lui Igor Dodon.
  3. „Umanizarea” lui Igor Dodon se încearcă prin acreditarea ideii că regimul Dodon nu e izolat, are parteneri în Vest, este un interlocutor acceptabil. O misiune imposibilă, însă. Bruxelles-ul – în special Germania – sau America, ambii actori trădați după 3 iunie 2019 și lăsați în ofsaid, s-au dovedit intransigenți și nu au deschis nicio portiță. Bucureștiul, care pe 3 iunie afla știrile de la televizor, a fost cel care a clipit primul, prin vizita pe care Ion (Ivan) Ceban a efectuat-o la București pe 5 decembrie 2019 imediat după alegere și unde s-a întâlnit cu oficiali din capitala României, prilej de poze, texte, mesaje de „frățietate” pe FB și în presa afiliată socialiștilor pro-ruși (relatarea Sputnik aici, Accente TV aici);
  4. Între timp însă, mesajele oficiale trimise de la București către Chișinău de la cel mai înalt nivel au fost ferme, tranșante și corecte: Chișinăul actual NU este un partener pentru România. Din păcate, nu s-au auzit peste tot. Vizita recentă a delegației de la Primăria generală a Bucureștiul la Chișinău contrazice, practic, această abordare și intră în aceeași logică cu vizita anterioară a lui Ion (Ivan) Ceban la București. Chișinăul, cu sprijinul discret, dar ferm, al rețelei moscovite de propagandă, a fructificat vizita delegației române mult mai bine, reușind să acrediteze în spațiul public ideea falsă a colaborării București – Chișinău.
  5. „Umanizarea” lui Igor Dodon, indiferent de formele în care se manifestă, ar fi o greșeală strategică gravă. În primul rând, demotivează clasa politică pro-europeană și/sau pro-românească de la Chișinău și relația acesteia cu Bucureștiul. După pierderea de imagine masivă a Românei după coabitarea cu regimul Plahotniuc (Dodon), orice cochetare cu regimul Igor Dodon ar fi (și este) un dezastru de imagine;
  6. „Umanizarea” lui Igor Dodon ar demotiva și populația Chișinăului și a R. Moldova, care vede că, indiferent ce faci, ce spui, ce crezi despre România, autoritățile de la București se comportă… la fel! Nu mai vorbim aici despre demotivarea unionismului și a unionismului de dincolo de Prut – categoria cea mai atentă și severă față de acțiunile României – în eventualitatea (exclusă acum la nivel central) a unei asemenea lipse de discernământ a autorităților din dreapta Prutului.
  7. Dacă este să extragem ceva pozitiv din episodul nefericit pe care l-am relatat mai sus, aceasta ar fi un îndemn spre o creștere a coerenței politice a Bucureștiului față de R. Moldova – mesaj unitar și transmis la toate nivelele – și a gradului de vigilență. În acest sens, ne folosim de acest prilej pentru a anticipa un anunț pe care LARICS îl pregătește de mai mult timp. Este vorba despre deschiderea unei serii de cursuri specializate, susținute de experți recunoscuți în analiza propagandei, a fake-news-ului și a comunicării strategice (inclusiv a spațiului Estic), și dedicate jurnaliștilor, experților, formatorilor de opinie, comunicatorilor/purtătorilor de cuvânt din cadrul instituțiilor de stat sau din administrația publică. Durata cursurilor, locația acestora și calendarul vor fi anunțate în cel mai scurt timp pe site-ul ro și pagina de FB aferentă.

*Dan Dungaciu este membru în Consiliul de Experți LARICS.