Războiul european astăzi este unul cultural. Expresia lui cea mai concretă este identitară, exprimată prin apariția curentelor, tendințelor și mișcărilor politice de această factură pe care le numim, cu un termen care poate însemna totul dar și nimic – populism.

Se spunea odinioară că hârtia suportă orice dar apariția internetului a permis răspândirea și stocarea unor mizerii de neînchipuit în epoca hârtiei…

Pe data de 27.04.2018, Știripesurse.ro a publicat un articol din titlul căruia reiese faptul că președintele Consiliului European, Donald Tusk, și-a propus să oblige România să recunoască independența autoproclamată de Kosovo.

Pe 21 mai 2018, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului Britanic a publicat un raport numit ,,Aurul Moscovei: corupția rusească în Marea Britanie”

Pe 17 ianuarie 2018, premierul suedez făcea o declarație prin care își manifesta îngrijorarea față de creșterea violențelor între diverse clanuri de imigranți.

Un articol publicat la sfârșitul lunii ianuarie, anul acesta, readuce în discuție bine-cunoscuta decizie comună a Uniunii Europene, SUA și a instituțiilor internaționale de a sancționa Rusia în urma implicării în conflictul denumit generic criza din Crimeea.

Varianta în limba română pentru Republica Moldova a agenției Sputnik încearcă să ne exemplifice printr-un articol, chiar înainte de mini-vacanța de 1 mai.

Pe data de 3 mai, Căștile Albe, respectiv grupul de Apărare Civilă Siriană alcătuit din aproximativ 3000 de voluntari, anunța că Departamentul de Stat al SUA suspendă finanțarea acordată activității desfășurate de aceștia.

Dincolo de descrierea generală a culturii de securitate a românilor, studiul Barometrul culturii de securitate ne permite şi alte tipuri de abordări.

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) au lansat primul barometru al culturii de securitate din România.

Știrea despre două școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți care ar fi fost salvate de la incendiere datorită acțiunilor serviciilor secrete din Ucraina, nu a pătruns foarte mult pe agenda publică de la București.

Russiagate s-a transformat deja într-o narațiune obsesivă în Statele Unite ale Americii, după cum remarcă Michael Wolff autorul lucrării Fire and Fury. Inside the Trump White House.

Controversele despre grupul de la Vişegrad, un format de cooperare dintre Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia s-au aprins mai cu seamă din anul 2015.

Prinţul Charles aflat la bordul unei nave de epocă reeditează traversarea Canalului Mânecii şi debarcarea aliaţilor pe plajele din Normandia, de la 6 iunie 1944, cu ocazia celei de-a 70-a aniversări.

La 73 de ani de la încheierea celui de-a doilea război mondial şi la peste 60 de ani  de la fondarea Comunităţii Economice Europene,  precursoarea actualei UE, tema celui de-al doilea război mondial rămâne constantă.

Rețelele sociale, în special Facebook, au fost împânzite relativ recent cu mesaje și meme-uri despre existența unei așa-numite „rusofobii” la nivelul populațiilor statelor occidentale.

Imaginea Federației Ruse în rândul opiniei publice românești este, în mare parte, negativă. Un fapt ce se datorează, în special, experiențelor istorice.

Una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă jurnaliștii de investigații, precum și cei care se ocupă de fact checking se referă la verificarea imaginilor și a sursei conținutului video publicat deseori pe Facebook, You Tube, Twitter etc.

În data de 12 septembrie 2017, pagina televiziunii turce trtworld.com publica știrea despre prima tranșă plătită de Turcia pentru noul sistem defensiv de rachete sol aer S400 produs de ruși.

Anul 2017, cu toată certitudinea, poate fi numit anul alegerilor în UE. Franța a trecut prin scrutin prezidențial, Germania a trecut prin alegeri parlamentare.

În această cercetare a fost studiat un grup de 94 pagini web care promovează, susțin sau sunt partenere ale mișcării separatiste din Donețk și Lugansk.

Recent s-a derulat un episod clasic din războiul informațional rus care a vizat pasarea responsabilității vizând livrarea de motoare de rachetă Coreii de Nord.

Acest material discută consecințele posibilului referendum pentru modificarea Constituției pe tema familiei tradiționale dincolo de rezultatul votului sau de valorile disputate.

Una din marile probleme actuale ale mass-mediei este reprezentată, din perspectiva războiului informațional, de instrumentarul și actorii responsabili de dirijarea percepțiilor și construcției narațiunilor, de cine este cel care produce știrile, cine creează narațiunea și spune povestea.

Termeni precum „Fake News”, „Post Truth” sau „Alternative Facts” domină de câteva luni bune fluxurile de știri, părând a fi concepte recente, apărute în spaţiul politic în contextul alegerilor prezidențiale din SUA.

În data de 24 iulie 2017 ziarul The Times lansa o știre intitulată “Brutal Mexican cartel forms pact to flood UK with drugs”.

Posibilele consecințe de securitate și economice precum și interesele românești, europene și euro-atlantice în Zona Largită a Mării Negre am considerat oportun studiul modului în care acestă criză a fost reflectată în cadrul mass-mediei românești.

La un sfert de veac de la disoluţia URSS, Federaţia Rusă nu poate tolera “frontierele strâmte” și urmăreşte să fie înconjurată de „zone-tampon”.

Președintele Klaus Iohannis nu face o vizită personală nici una la invitația lui Donald Trump.

This article is reflecting the core of the book I’ve written with Greg Simons for Routledge[1], to appear in July, on the characteristics of the 21-st Century wars.

Monitorizarea media s-a dovedit până acum o strategie eficientă de developare a războiului informațional.

Pe 19 aprilie, pe pagina de facebook a Ambasadei Federației Ruse în România a fost postată pentru scurt timp, o apreciere subiectivă asupra perioadei 1918-1940, în care frontiera româno-sovietică s-a aflat pe râul Nistru.

Pe 1 mai 2017 apare ştirea în spaţiul virtual românesc  la un site de ştiri, cu titlul: „România pe filiera ISIS: Document al serviciilor secrete italiene în colaborare cu FBI”.

Razboiul informațional, prin toate elementele sale, dezinformare, propagandă și manipulare, constituie un potențial distructiv  la adresa stabilității și integrității unui stat.

Diplomația și comunicarea publică reprezintă o parte integrală a strategiei informaționale a Federației Ruse.

În Federaţia Rusă există o structură organizată formată din jurnalişti, bloggeri, comentatori online – numită neoficial „Armata de trolli[1] a Kremlinului”