Analiză realizată de Mădălina Mihalache*
Pe 21 mai 2018, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului Britanic a publicat un raport numit ,,Aurul Moscovei: corupția rusească în Marea Britanie”, ce reprezintă un document în cadrul căruia, deputații britanici au declarat că persoane ce au legătură cu Kremlinul, au depozitat și spălat bani în Londra ca parte a unei strategii ruse ce urmărește subminarea sistemului bazat pe reguli globale. Astfel, aceștia au cerut guvernului britanic să ia măsuri împotriva acestei practici din motive de siguranță națională, dar și să sancționeze persoanele vinovate.
Aceste acuze au fost interpretate de propaganda rusă ca fiind parte integrantă a unei ample campanii anti-Rusia desfășurată de Marea Britanie și, în acest context, la nici o săptămână distanță, a apărut și riposta la adresa acesteia, prin intermediul platformei Sputniknews.com. Aceasta a publicat pe 26 mai 2018, un articol care vorbește despre cultivarea unei stări de frică de către Vest față de prosperitatea economică a Rusiei.
Cum a ripostat propaganda rusă
Replica pe care Sputniknews.com a ales s-o ofere Regatului Unit în fața așa-zisei campanii anti-Kremlin, a constat în apelarea la un așa-zis fost profesor pe nume Dr. David William Norris, care a profesat în cadrul unui colegiu din Birmingham, pentru a-și exprima opinia cu privire la atitudinea autorităților britanice față de Rusia. Dacă la început este prezentat ca fiind fost profesor, pe parcursul articolului capătă mai multe titulaturi, precum expert, apoi este catalogat și analist, situație destul de confuză, mai ales că nu este specificată nici măcar aria lui de profesie. O imprecizie de acest fel, poate fi de obicei clarificată printr-o simplă căutare pe internet. În cazul de față însă, nicio informație nu pare să ateste existența acestui analist.
Acesta pare a fi un fals expert, despre a cărui credibilitate sau notorietate evident că nu putem discuta, tocmai pentru că existența sa este incertă. Acestuia i se cere în cadrul articolului opinia cu privire la subiecte ce freamătă scena internațională la momentul actual, precum cazul Skripal și sancțiunile impuse regimului de la Kremlin de către Marea Britanie. Părerile lui, surprinzător sau nu, sunt în total acord cu cele promovate în general de propaganda rusă.
Mai mult, acesta ajunge să joace rolul de „agresor” la adresa propriilor „valori naționale”, obiectivul fiind acela de a genera sentimente anti-occidentale în rândul publicului captat de această știre propagandistică, aducând acuze la adresa propriului guvern. El declară că, în cazul otrăvirii ex-spionului rus Serghei Skripal, autoritățile britanice au încălcat legea internațională, iar maniera în care a comunicat a fost una nediplomatică și nepoliticoasă. A lăudat, în schimb, atitudinea ambasadorului rus din Marea Britanie pe care a manifestat-o de-a lungul desfășurării anchetei acestui caz, admirându-l mai ales pentru prietenia pe care a arătat-o de fiecare dată la conferințele de presă.
Însă ,,falsul expert” nu este singura tehnică folosită în cadrul narațiunii pentru a dezinforma publicul. Un alt aspect ce atrage, poate, cel mai mult atenția la declarațiile acestuia și care-i dovedește lipsa de veridicitate, este folosirea în două contexte a termenului ,,rusofobie”. În prima instanță vorbește despre paranoia rusofobă ca fiind vinovată de sancțiunile autorităților britanice împotriva Rusiei. Apoi, aduce în discuție rusofobia occidentală pe fondul temerii Vestului față de o ,,Rusie prosperă din punct de vedere economic, capabilă să concureze corect cu restul lumii, chiar să o depășească și să domine în unele domenii esențiale, precum energia”.
Cu siguranță sunt vorbe cel puțin exagerate venite din partea unui expert britanic. Însă nu și când vine vorba de o metodă utilizată de propaganda rusă pentru a dezinforma, și anume sinecdoca, o figură de stil ce constă într-o exagerare și suprageneralizare mixată cu „etichetarea eronată”, folosită mai ales în narațiunile privind așa-zisa „rusofobie” manifestată de statele occidentale, precum se remarcă și în articolul de față.
Sputniknews.com se dă singur de gol
Dacă nu au fost convingătoare argumentele expuse până acum că în cazul de față avem de-a face cu un fals narativ, propunerea este aceea de a vedea cum portalul Sputniknews.com s-a dat singur de gol.
Pe 21.05.2018, respectiv 23.05.2018, chiar cu trei zile înainte de a se publica articolul supus analizei, același Sputnik a afișat două știri ale cărui subiect principal este tocmai așa zisa rusofobie manifestată de britanici, implicit de Occident. De data acesta însă, termenul este menționat de un reprezentant al presei din cadrul Ambasadei Rusiei la Londra, apoi de către purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitry Peskov.
Paradoxal, se pare că existența așa zisei rusofobii este invocată cel mai des chiar de oficialii ruși, pe care nu ezită să o folosească drept argument pentru a-și susține interesele. În asemenea condiții, afirmațiile falsului expert din fake-news-ul studiat, cel care consideră că Occidentul manifestă o stare de neliniște față de prosperitatea economică a Rusiei, dar și că suferă de paranoia rusofobă, par a fi, mai degrabă, vorbele unui specialist în propaganda pro-rusă.
Atenției la experții fantomă!
Ca o scurtă concluzie, nu este deloc suprinzătoare apelarea la un așa zis expert străin, întrucât este o practică întâlnită frecvent în cadrul trusturilor media aflate sub monopolul rus, o practică însă care nu este singura, ci care face parte dintr-un întreg ,,arsenal” de tehnici de manipulare deținut de propaganda pro-Kremlin. Sputnkinews.com, una din vocile principale ale regimului de la Moscova, se bucură de o largă experiență în ceea ce privește promovarea unor astfel de articole bazate pe invocarea de specialiști fictivi, dar mai ales afirmații și declarații false. Autointitulându-se o ,,agenție modernă de știri”, aceasta a fost lansată pe 10 noiembrie 2014 de către grupul rus de presă Rossiya Segodnya. Sediul principal se află în Moscova, însă redacția acesteia dispune de birouri în țări din întreaga lume, iar emisiunile radio sunt difuzate în peste 30 de limbi.
*Mădălina Mihalache este membră a programului de Internship LARICS 2018.