Darie Cristea*
După cum anunţam în postarea anterioară, LARICS nu propune doar o discuţie teoretică şi strategică despre cultura de securitate, ci un model operaţional şi primul studiu empiric privind cultura de securitate din România. Dealtfel, o simplă căutare pe Google ne va arăta cum conceptul de cultură de securitate este extrem de gustat de studiile de securitate şi teoria relaţiilor internaţioale la momentul actual, ca şi de politicile publice în domeniu. Din păcate însă, aceste preocupări nu prea au depăşit stadiul dezbaterilor teoretice în ultimii ani, în ciuda popularităţii conceptului de cultură de securitate şi în ciuda vocaţiei practice a acestuia. Cu atât mai mult cu cât cultura de securitate este măsurabilă sociologic şi cunoaşterea ei în teren poate aduce beneficii certe cunoaşterii modului în care publicul se raportează la problematica securităţii, din păcate din ce în ce mai actuală, iarăşi, în zilele noastre.
Dimensiunile culturii de securitate
Modelul propus de LARICS caută să descrie parametrii culturii de securitate la nivelul populaţiei României. Există o cultură de securitate majoritară sau există mai degrabă mai multe culturi de securitate, descriptibile dupa diferite caracteristici sociodemografice, geografice sau politice? Prezentul instrument este construit funcţional ca o abordare intermediară între un chestionar de opinie şi o scală, tocmai în ideea de a nu se porni de la o tipologie ipotetică, a cărei fundamentare este întotdeauna o problemă, şi de a nu ne confrunta cu problema ponderii diferiţilor itemi într-un eventual index al culturii de securitate în România, tema fiind mult prea nestudiată empiric pentru o asemenea abordare.
În acest sens, am descris cultura de securitate în şapte dimensiuni compacte, fundamentate teoretic şi prin raportare la temele de dezbatere pe problematica de profil în societatea românească. Fiecărei dimensiuni i-au corespuns câte cinci indicatori care au fost formulaţi ca întrebări. Chestionarul astfel constituit, cu 35 de itemi, a fost aplicat de Inscop Research pe un eşantion de 1000 de persoane reprezentativ la nivel naţional.
Cele şapte dimensiuni au fost formulate ca şapte polarităţi semnificative pentru tema sondajului:
- Încredere/Neîncredere
- Localism/Globalism
- Realism/Liberalism
- Optimism/Pesimism
- Securitate/Drepturi
- Implicare/Apatie
- Conspirativism/ Raționalism
Fiecare dimensiune este descrisă de câte cinci întrebări care pun în faţa publicului cele mai relevante şi actuale situaţii legate de atitudinile la care dimensiunea face referire. Fiecare întrebare cu ajutorul căreia se culeg răspunsurile din sondaj are câte două variante de răspuns, una care trimite la un termen al polarităţii din denumirea dimensiunii şi una care trimite la celălalt.
De exemplu, cele cinci întrebări care descriu dimensiunea încredere-neîncredere au fiecare câte două variante de răspuns, una indicând încredere, cealaltă neîncredere. Am calculat scorurile obţinute de fiecare polaritate a unei dimensiuni din mediile procentajelor în care au fost alese variantele corespondente din cele cinci întrebări de pe fiecare dimensiune şi am obţinut astfel o descriere cantitativă a culturii de securitate din perspectiva fiecăreia dintre cele şapte dimensiuni.
Mai jos, o descriere a indicatorilor care compun cele şapte dimensiuni şi scorurile obţinute de fiecare dimensiune după aplicarea chestionarului:
Indicatorii culturii de securitate
Încredere/Neîncredere: 1. încrederea în instituțiile statului, 2. evaluarea gradului de profesionalism al instituțiilor statului, 3. evaluarea prestației instituțiilor de ordine publică și securitate în raport cu legislația care le reglementează activitatea, 4. evaluarea remunerației primite de angajații din sistemul de ordine publică și securitate în raport cu prestația acestora, 5. încrederea în politicienii români comparativ cu politicienii din instituțiile europene.
Localism/Globalism: 1. identitate românească vs. identitate europeană, 2. buna intenție a instituțiilor politice românești vs. cea a instituțiilor europene, 3. Uniunea Europeană ca stat federal vs. o uniune de state naționale, 4. șansele de auto-realizare și de a avea un trai bun în țară vs. în străinătate, 5. încrederea în NATO.
Realism/Liberalism: 1. importanța puterii militare vs. importanța puterii economice, 2. eficiența ONU, 3. împăcarea intereselor diferitelor țări, 4. creșterea bugetului alocat apărării vs. creșterea bugetului alocat unor domenii sociale, 5. apărarea intereselor României prin apelarea la sprijinul internațional vs. forțele proprii.
Optimism/Pesimism: 1. șansele ca România se poate apăra singură în cazul unei amenințări de securitate, 2. șansele unui conflict militar în zonă, 3. amploarea pericolului terorist în Europa, 4. impactul integrării în UE și NATO asupra tensiunilor/conflictelor dintre vecinii din regiune, 5. existența unor rele intenții din partea țărilor vecine.
Securitate/Drepturi: 1. restrângerea anumitor drepturi pentru sporirea siguranței, 2. importanța respectării vieții private proprii, 3. verificarea modului în care sunt folosite informațiile obținute din interceptări, 4. colectarea de informații personale de către entități comerciale (băncile, corporațiile și hipermarketurile), 5. evaluarea ideii că infractorii au prea multe drepturi.
Implicare/Apatie: 1. disponibilitatea personală de a răspunde unui apel al armatei sau al altor instituții ale statului în caz de urgență, 2. necesitatea unei implicării sporite în viața politică și socială a țării vs. plecat în străinătate pentru un trai mai bun, 3. informarea despre politica internațională, 4. necesitatea activităților de voluntariat pentru rezolvarea unor probleme din societate, 5. facilitarea plății taxelor și impozitelor prin introducerea de noi modalități de plată.
Conspirativism/ Raționalism: 1. modul de alegere a știrilor citite/vizionate, 2. evaluarea credibilității unui material de presă, 3. tendința presei de a manipula vs. prezentarea obiectivă a informațiilor, 4. existența unui guvern global ascuns, 5. șansele statelor mici de a fi ascultate și de a își afirma interesele în lume.
O concluzie parţială
O primă şi simplă modalitate de analiză a acestor date constă într-o descriere generalăa culturii de securitate a românilor. Care sunt liniile generale ale unui indice al culturii de securitate, ţinând cont de dimensiunile prin care am descris-o? O descriere tendenţială ar fi următoarea:
- Mai degrabă neîncredere în instituții decât încredere. Românii nu au încredere în instituții și aceasta este o tendință evidentă
- Mai degrabă localism decât globalism (atât aici, cât şi la dimensiunea anterioară, diferenţele între cei doi poli nu par atât de mari cât să facă atitudinea faţă de instituţii sau cea faţă de globalizare irecuperabile)
- Mai degrabă pesimism decât optimism
- Mai degrabă liberalism decât realism (a propos de clasificarea ideologică şi paradigmatică a raportării la relaţiile internaţionale – a nu se confrunta cu doctrinele politice interne uzuale)
- Un relativ echilibru între centrarea pe drepturi şi centrarea pe securitate (poate reflecta şi o falie ideologică destul de puternică în societatea românească pe acest subiect)
- La nivel cel puţin declarativ-teoretic românii au valori asociate mai degrabă implicării decât apatiei într-un procent majoritar
- Românii au o perspectivă mai degrabă conspirativistă asupra politicului, mediei şi relaţiilor internaţionale decât una raţionalistă (atenţie, ambele variante ale polarităţii au fost definite prin indicatorii aferenţi cumva exagerat, tocmai pentru a reliefa cât mai puternic dispoziţia atitudinală corespondentă.
Desigur, datele culese ne spun mai multe lucruri şi se pretează la analize şi segmentări mai sofisticate. De exemplu, o comparaţie între indicii culturii de securitate pe diferite categorii socio-demografice sau în funcţie de alte variabile relevante (apartenența la diverse regiuni istorice, expunerea sau nu la internet, subiecții au sau nu au adresă de FB etc.). Sau, cea mai interesantă abordare, identificarea unor tipologii, dacă ele există, în interiorul culturii de securitatea publicului din România.
Despre toate acestea, în următoarele materiale.
*Darie Cristea este membru al Consiliului de Experți LARICS.