Sergiu Vele*
Anul 2017, cu toată certitudinea, poate fi numit anul alegerilor în UE. Franța a trecut prin scrutin prezidențial, Germania a trecut prin alegeri parlamentare. Ambele campanii electorale nu au fost ferite de mijloace moderne de război informațional : atacuri cibernetice, roboți de campanie online, știri false, trolling, campanie partizană a mass mediei precum RT, Sputnik, etc… Tehnologii similare, au fost utilizate și în campania privind referendumul de independență a Cataloniei.
Pentru această analiză, am colectat toate articolele publicate în limbă spaniolă de Russia Today (RT), din ianuarie pană în 30 septembrie 2017, în care e discutată problematica referendumului și independenței Cataloniei. Subiectul a fost pe agenda RT încă din Ianuarie 2017, iar, în septembrie, frecvența articolelor ajunge nivelul alegerilor franceze.
Analiză de text
În total, am identificat 161 articole despre problematica referendumului de independență a Cataloniei. Separatiștii l-au planificat pentru 2017, după eșecul din 2014, când rata participării a fost sub prag. Nu e de mirare că o treime din articolele studiate, au fost publicate de RT în intervalul ianuarie-august. În aceeași perioadă, numărului articolelor apărute a fost aproape egal cu media pe lună. În septembrie, numărul lor crește de 20 ori, fenomen asociat inițierii referendumului de pe 30 octombrie. Astfel, deși subiectul a fost în vizorul RT pe parcursul anului, „tunurile au început a trage” direct în campania electorală. Nu putem vorbi de o pregătire informațională consistentă.
Fig 2 : Top 10 arii tematice din articolele RT
Dacă grupăm substantivele apărute în text în arii tematice, în top, regăsim pe cele legate direct de referendum, vot, alegători, etc… Substantivele legate direct de Catalonia, ca entitate, de mișcarea separatistă și guvernul catalan, tot sunt în top. Substantivele asociate Spaniei ca stat și cele legate de politică ca domeniu (om politic, politică, dezbatere, etc…), apar mai mult sau mai puțin natural în top, deși, nu putem să nu observăm că Catalonia/Barcelona, apar în articole de două ori mai des decât Spania/Madrid. Substantivele direct legate de Guvernul Spaniol (ministru, minister, guvern, etc..), apar mai des decât cele legate de Guvernul Catalan. Substantive precum „lege”, „constituție”, „legalitate/ilegalitate” de asemenea sunt în top, precum și entitatea „Curtea constituțională”. În final, poliția/garda civilă apare în text 123 ori, un detaliu care merită de memorat.
La nivel de discurs, putem observa opoziția : Catalonia/Catalanii/Referendumul vs Guvern/Poliție/Curte. Această opoziție poate fi redusă la sintagma Stat Vs Cetățean, utilizată pentru a transmite mesaje :
- „Referendumul este legitim”: ca expresie a voinței populare, referendumul, ca proces, e democratic, dacă omitem contextul legal și politic specific. Conturul analitic axat pe proces democratic (democrația/poporul sunt menționate 57 ori) nu și pe context/legalitate, e asumat, și permite utilizarea unor fundamente ale lumii occidentale (dreptul la liberă exprimare și vot) în scopuri de propagandă pentru susținerea independenței Cataloniei. Fără prag electoral, era evident că separatiștii câștigă. Model similar de comunicare, a fost utilizat în Crimeea. Voința populară și referendumul au fost plasate asupra legalității de facto a procesului și contextului politic de pe teren. Deși în ambele situații, legalitatea referendumului a fost parte a discursului mediei și actorilor politici internaționali, RT s-a axat pe legitimitatea votului popular.
- „Guvernul este ridicol” : odată ce guvernul, interzice un proces democratic, dar și aplică forța, legitimitatea lui, atât internă cât și externă e pusă sub semnul întrebării. Utilizarea forței și a altor mijloace de coerciție legală sau economică, pentru a opri votul, nu bate bine, chiar daca acțiunile guvernului sunt perfect legale. Iarăși, între legalitate și legitimitate, RT pune accent pe legitimitate, iar guvernul, în acest model de comunicare, e clar dezavantajat. Guvernul unui stat democratic e ridicol, dacă interzice un proces democratic : un mesaj de asemenea transmis prin textele publicate.
- David vs Goliat : Poliția care închide secțiile de votare, Curtea Constituțională care decide că referendumul e ilegal, Guvernul care îngheață fondurile primăriilor, sunt „băieții răi”, „Goliatul” din istoria relatată de RT. Tinerii catalani, care decid în mod democratic separarea de Spania sunt „Davizii” din discursul RT, atât scris cât și vizual. Liderii mișcării de separare și guvernul care a inițiat referendumul sunt pe planul doi. Poporul care rezită agresiunii guvernului central și prinde la publicul ne-angajat politic.
Guvern ridicol, FC Barcelona și violențe
Analizând titlurile articolelor în limba spaniolă, apărute post 1-0 (joc de simboluri, pentru a marca victoria Barcelonei asupra Madridului, intens utilizat de separatiști și RT), putem observa anumite dinamici în ariile tematice abordate. Doar în 3 zile, sunt publicate 56 articole, atât comentarii, cât și imagini privind violențele din 1 octombrie. Pe parcursul lunii septembrie au fost publicate 111 articole, iar, în perioada ianuarie-august, au fost publicate circa 50.
Fig 3 : Top 10 arii tematice din articolele RT post-referendum
Din nou, substantivele legate de Catalonia și Referendum domină textele publicate de RT, iar leadership-ul catalan și mișcarea separatistă sunt pe planul doi. În top apare Violența, dar și sportul. Metafora sportivă 1-0 e intens utilizată în titluri (11 titluri de articole), făcând aluzie la antiteza Real-Madrid și Barcelona FC. Un articol separat e dedicat viitorului echipei de fotbal Barcelona. Fotografia tot apare în top, dar și în text, alături de Violență și Poliție, fapt explicabil prin faptul că RT a mediatizat intens violențele din ziua referendumului. În Top nu apare Venezuela, însă, RT nu a ezitat să publice declarațiile președintelui Maduro, în care premierul spaniol Rajoy e ridiculizat : ”¿Quién es el dictador?: Maduro fustiga a Rajoy por uso de la fuerza en el referéndum en Cataluña”- „Cine e dictator?”. Un alt articol care ridiculizează pe premier e : „Las profecías de Rajoy para Venezuela que se cumplieron en España”- profețiile lui Rajoy pentru Venezuela se împlinesc în Spania (destrămare). E un trolling subtil, specific RT. Cele două mesaje dominante din titlurile 1-3 octombrie :
- „E 1-0 pentru Catalonia”- Catalanii au câștigat meciul cu Madrid. Referendumul a avut loc, în pofida presiunilor Guvernului, iar poporul a învins. Separare e inevitabilă.
- „Guvernul e ridicol”- violențele au decredibilizat guvernul. Premierul e dictator.
„Vrăjitoarea Româncă” și Sputnik
Pe 3 octombrie, Sputnik publică articolul : „InfoVaticana: “Vrăjitoarea româncă – vinovată de rebeliunea Catalunyei”
Sputnik face referință la portalul Spaniol Infovaticana. E un portal de știri catolic, înregistrat în 2013 de Gabriel Ariza. Portalul, constant, publică știri anti-avort, anti-LGBT, pro religie, noutăți din biserica catolică spaniolă. Articolul citat menționează ca soția lui Puidgemont e ortodoxă și practică rituale oculte.
Prin coincidență, Julio Ariza Irigoyen, fostul membru a parlamentului catalan și membru a Partidului Popular, e proprietarul grupului mediatic Intereconomía Televisión. Gabriel și Julio ar fi tată și fiu. În mod evident, e un atac la persoana lui Puidgemont, în scop de discreditare în fața electoratului catolic. A fost un atac intern, unde originea romană a soției liderului catalan a jucat rolul său.
Articolul citat de Sputnik pe 3 octombrie apare pe Infovaticana în februarie 2016 (sursa). Sputnik nu publică acest articol în versiunea spaniolă a portalului, deci ținta articolului e publicul românesc. Luând în calcul contextul și textul articolului, „bomba” informațională publicată de Sputnik are două scopuri :
- Jocul pe sentimentele naționaliste ale românilor- spaniolii discriminează un român pe criterii etnice. E o modalitate de a valorifica experiențele negative ale diasporei românești din Spania.
- Jocul pe sentimentele religioase- catolicii înjosesc ritualurile ortodoxe. E un atac asupra sentimentelor religioase ale românilor și o modalitate de a opune catolicismul ortodoxiei.
În contextul referendumului de secesiune a Cataloniei, e o modalitate de a crea o imagine negativă spaniolilor și e de a aduce simpatii liderului Catalan, a cărei soție e de origini românești.
Concluzii :
- RT s-a activizat doar în luna septembrie, odată ce data referendumului a fost fixată. Discuțiile despre acest exercițiu au apărut încă în iunie, însă, RT nu a acordat atenție deosebită acestui subiect. Putem considera că, RT a mizat pe o campanie informațională de scurtă durată ( o lună), însă foarte activă.
- Subiectele abordate de RT se pliază pe antiteză cetățean-stat, legitimitate-legalitate. Consumatorul de informații e derutat, pentru că trebuie să reconcilieze voința legitimă a populației catalane de a vota și poziția guvernului, ales democratic, care împiedică acest proces. E un element de război cognitiv, cu scop de a deruta omul.
- Trolligul este element de propagandă. Ridiculizarea guvernului spaniol prin publicarea comentariilor unor figuri precum Assange sau Maduro nu a adus puncte în plus cauzei separatiștilor. Totuși, „Trolii” de serviciu, ridiculizează democrația spaniolă, ca sistem, prin comentarii acide, intens mediatizate, fără drept la replică. Un element distinct în campania referendumului a fost și Barcelona FC. Clubul și jucătorii catalani s-au implicat în campanie, iar, sintagma 1-0 (1 octombrie, ziua referendumului), e și el trolling la adresa Madridului.
- Jocul pe clivaje clasice a fost un element de campanie mediatică în Catalonia. „Catalonia republicană” vs „Spania Franchistă”, Barca vs Real, Cetățeanul vs Stat. În aceste multiple conflicte istorice, fiecare consumator de informație se poate regăsi pe sine.
- Prin materialul publicat de Sputnik, s-a dorit jocul pe sentimentele naționaliste și religioase ale românilor, în scopul creării unei imagini negative pentru Spania și spanioli. Pentru românul de rând, referendumul din Catalonia a fost precum meciul Real-Barca, meci unde nu există o miză personală sau emoțională. Totuși, odată ce o parte atacă pe criterii etnice și religioase un român, e prea probabil ca, cel puțin, o parte să câștige antipatia „suporterului”.
*Sergiu Vele este absolvent al Masterului de Studii de securitate și analiza informațiilor al Universității din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială).