Inițiativele Budapestei pe chestiunea Transilvaniei nu sunt doar „bilaterale”.

În acest articol vom face o analiză la rece a situației minorității române din Ungaria și a celei maghiare din România, pentru a ilustra, clar și cu cifre, cum arată tratamentul pe care cele două state îl aplică minorităților.

Cea mai mare dezinformare astăzi e că ne aflăm în plin război informațional. În realitate, confruntarea legată de coronavirus și consecințele acestuia nici nu a început cu adevărat.

Textul de mai jos se referă la o chestiune extrem de importantă în spațiul public românesc, iresponsabil ignorată și de o și stringentă actualitate, astăzi, după ultimele evenimente din jurul chestiunii autonomiei teritoriale a așa-zisului „Ținut Secuiesc”.

În acest an Ungaria va inaugura un monument în care va arde o „flacără eternă” pentru comemorarea deciziilor luate prin Tratatul de la Trianon.

În acest an Ungaria va inaugura un monument în care va arde o „flacără eternă” pentru comemorarea deciziilor luate prin Tratatul de la Trianon.

Pandemia coronavirusului a deschis capitolul unui adevărat război informațional între democrațiile liberale și statele autocrate. Între soluțiile oferite de tehnocrații liberali și liderii populiști.

  Reluăm astăzi o chestiune care începe să preocupedin ce în ce mai mult (partea I aici).

E în plină desfășurare bătălia finală a celui de-al treilea război mondial. Războiul a început acum trei ani, dar n-ați băgat de seamă, pentru că v-au ținut de vorbă Soros.

În ultima vreme circulă în spațiul public o serie de mesaje critice cu referire explicită la situația Bisericii Ortodoxe Române și, mai ales, la prestația Patriarhului României față de decizia autorităților de a nu permite participarea credincioșilor la slujbele de Paște.

Deja se vorbește astăzi despre modele de succes în lupta cu noul tip de coronavirus. Modelul coreean, modelul singaporez și modelul german sunt doar câteva dintre ele.

 „Darul adevărului excelează toate celelalte daruri”. Dar care este adevărul din campaniile umanitare practicate de către China și Rusia în plină pandemie de Coronavirus?

Multiplele consecințe generate de o criză medicală sistemică pot afecta profund securitatea cetățeanului și prin extensie și pe cea națională.

Europarlamentarul Antonio Tajani a rostit această frază: „Uniunea Europeană fie va soluționa această criză medicală fie va muri ea!”

În prezent, agresiunile convenționale, manifestate sub forma conflictelor militare violente emanate de la o sursă de suveranitate sigură, reprezintă o pondere tot mai redusă din provocările de securitate actuale, existând însă o creștere a amenințărilor netradiționale. 

Pe măsură ce numărul deceselor cauzate de noul coronavirus (COVID – 19) crește în Iran, liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a respins ofertele americane de ajutor umanitar, citând o falsă teorie a conspirației conform căreia virusul a fost fabricat de Statele Unite.

Deși reprezintă un moment de fractură al stării de normalitate, pe măsură ce speranța de viață va crește, iar fluxurile globale care antrenează oameni, alte viețuitoare și mărfuri se vor accentua, crizele extinse și consecințele lor vor deveni o prezență tot mai frecventă în viața noastră.

Isteria publică determinată de pandemia COVID-19 a declanșat o adevărată „epidemie” digitală de fake news, distribuită mai ales pe rețele de socializare (Facebook și WhatsApp).

Acest text ar fi trebuit să fie despre o dezinformare rusească la scară mare. Nu va fi așa.

În timp de coronavirusul ocupă atenția publicului (conform purtătorului de cuvânt al Ministerului Sănătății din Iran, Kianoush Jahanpour, vineri erau raportate 4747 de persoane purtătoare ale virusului și 124 de decese).

n acest material vom prezenta, pe larg, cele mai importante luări de poziții ale presei din Ungaria, față de mult mediatizatul caz Ditrău. Scopul acestui material este de a scoate în evidență două lucruri.

Pe 21 februarie iranienii au participat la două serii de alegeri, votând pentru viitoarea componență a două organe: Parlamentul (Majlis) și Adunarea Experților.

LARICS continuă seria de analize a laboratoarelor rusești de propagandă.

După anunțarea rezultatelor primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale de anul trecut, liderii principalelor partide politice reprezentate în Parlamentul României au făcut declarații.

Iranul este imprevizibil. O afirmație atât de succintă poate încapsula cu adevărat natura politicii iraniene, dar și caracteristicile societății din ultimele patru decenii.

În ultimii ani Iranul și-a proiectat puterea în Orientul Mijlociu, din Liban în Siria și din Irak în Yemen, folosindu-se de o strategie unică prin care îmbina capabilitățile militare cu cele politice, construită parțial pe modelul Hezbollah din Liban.

Continuăm astăzi (prima parte aici, a doua aici) prezentarea chestiunii maghiare din perspectiva războiului informațional și al relațiilor extrem de cordiale dintre presa guvernamentală de la Budapesta și presa de la Moscova.

După cum LARICS a arătat deja, în ciuda faptului că Ungaria stârnește în rândul populației românești neliniști comparative cu cele care vin dinspre Est, analiza „celeilalte Rusii” este încă precară în presa din România.

În data de 23.03.2018, portalul ungar de știri Index.hu a publicat un articol intitulat „S-a dovedit ceea ce bănuiam până acum: presa proguvernamentală este plină de propagandă rusă”, care a prezentat aspecte dintr-un studiu.

Presupusele capabilități nucleare ale Republicii Islamice Iran au fost una dintre principalele teme ale dezbaterilor internaționale, mai cu seamă ale celor din cancelariile occidentale.

Războiul comercial dintre Statele Unite și Republica Populară Chineză produce efecte economice și de securitate la nivel global.

Invincibil de un deceniu, Viktor Orban se confruntă cu sancționarea la urne fără precedent a derivei autoritare și a degenerării etice a regimului său.

În primele două materiale publicate de LARICS și dedicate „fenomenului Trump”, am relevat mistificările din jurul celui de-al 45-lea președinte american, dar și mecanismele care l-au adus pe Donald Trump la putere.

Continuăm astăzi analiza „fenomenului Trump” începută episodul anterior.

De trei ani încoace, toată politica americană este despre Donald Trump. Am putea spune că și cea globală.

Orientul Mijlociu este central pentru strategia generală a Iranului în raport cu rivalii săi. Temele majore ale Teheranului stau la baza agendei sale strategice generale.

LARICS continuă seria de analize a laboratoarelor rusești, în care este elaborată direcția de propagandă externă a Federației Ruse.

LARICS continuă seria de analize a laboratoarelor rusești, în care este elaborată direcția de propagandă externă a Federației Ruse. În primul material am vorbit despre Institutul Rus de Studii Strategice

 Nu întotdeauna cifrele par a fi date abstracte și lipsite de viață. E important să nu uităm că oamenii sunt cei care strâng, folosesc datele și le dau viață.

 Președintele Parlamentului ungar, László Kövér, și-a moderat, în acest an, tonul declarațiilor pe care, în mod tradițional, le lansează la taberele de vară din Transilvania ale organizațiilor maghiare, unele extremiste.

Pe 5 iulie 2019, Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European/PPE la șefia Comisiei Europene/2019, a afirmat pe Facebook că în spatele eșecului său de a fi numit președinte ale Comisiei Europene a existat o ”axă Macron-Orban”.

În Valea Uzului, doar morții mai trăiesc. Și fantomele trecutului, înviate de UDMR. Așa cum este reclamația lui Kelemen Hunor privind crucea de piatră din cimitirul satului, pentru că ar fi simbol legionar.

Maxim Grigoriev, director al Fundației pentru Studiul Democrației, instituție fondată în Rusia, și membru al Camerei Civice din Rusia, a prezentat în cadrul unui panel de experți ai Consiliului de Securitate al ONU un raport privind activitatea Căștilor Albe în Siria.

În anul 49 î. Hr. generalul Iulius Cezar, în fruntea Legiunii a XIII-a Gemina, a ajuns la malurile râului Rubicon, în nordul Italiei.

Relația dintre Statele Unite și Republica Islamică Iran se află pe marginea unei prăpăstii, loc din care cea mai mică adiere de vânt ar putea arunca cele două state într-un război, pe cât de inutil, pe atât de dezastruos pentru întregul Orient Mijlociu.

Iată că, deși a trecut mai bine de un an de la otrăvirea lui Serghei Skripal și a fiicei sale, Yulia, Moscova refuză să își asume responsabilitatea gestului criminal și continuă să arunce cu fumigene mediatice pe tot Internetul.

În faimosul său articol „The Rise of Illiberal Democracy” (Foreign Affairs, 1997), cunoscutul prezentator de la CNN Fareed Zakaria citează o remarcă pătrunzătoare a diplomatului american Richard Holbrooke.

De multe ori, sunt remarcate doar produsele finale ale propagandei rusești, adică materialele apărute în mass-media. LARICS însă vă prezintă locurile în care propaganda rusă este elaborată.

Vizita Papei Francis în România (31 mai – 2 iunie 2019) este un eveniment cu reverberații multiple.

Sunt câteva aspecte care rețin atenția atunci când ne uităm la scorurile legate de încrederea în personalitățile publice și în instituțiile din România, așa cum apar acestea ilustrate de Barometrul de Opinie Publică lansat pe 13 mai a.c.

Între agenda cetățeanului și agenda politicianului nu există de fiecare dată suprapuneri, decât într-o lume ideală. Dar nici discrepanțele majore nu sunt firești într-o societate democratică.

Urmând dezbaterilor publice din jurul celei mai recente cercetări sociologice LARICS-INSCOP, realizate sub egida Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, cred că trebuie făcute câteva precizări.

Pe 28 decembrie 2014, istoricul Lucian Boia s-a deplasat la Sofia pentru a participa la lansarea traducerii în limba bulgară a volumului său “Balcic”.

În provincia Xinjiang, din Vestul Chinei, există o minoritate etnică musulmană, turcică.

Pe data de 5 mai 2018, la Universitatea Würzburg din Germania a avut loc un eveniment TEDX (Technology, Entertainment, Design) cu tema „Societăți Viitoare”.

La aniversarea a 30 de ani de Internet în forma actuală, instrumentul ce conectează 4 miliarde de oameni este în centrul unor controverse fără precedent.

În data de 28 august 2018 Vladimir Putin a vizitat al doilea cel mai mare oraş din Rusia Orientală, Omsk. Președintele rus a vizitat centrul oraşului şi a vorbit cu cetăţenii despre probleme cu care aceştia se confruntă, în special lipsa locurilor de muncă.

Ceva nu este în regulă în Ungaria. Pentru cine a călătorit în timpul campaniei electorale prin capitala maghiară sau de la Budapesta la Viena.

Este un bărbat puternic, mereu dispus la eforturi extreme pentru binele comun.

Pe 7 decembrie 2018, publicația rusă Sputnik News, citând televiziunea siriană Al Ekhbariya și Agenția Arabă Siriană de Presă (SANA), anunța „distrugerea completă” a unui spital din orașul sirian Hajin.

Mai jos prezentăm o metodă clasică de dezinformare a presei rusești, respectiv falsificarea statutului unor persoane particulare în vederea atingerii unor scopuri politice sau strategice.

Pe 25 noiembrie 2018 s-a produs prima confruntare directă între forțele militare ruse și cele ucrainene după mai bine de cinci ani de la conflictul din regiunile estice ale Ucrainei.

După o postare pe contul de Facebook a fostului prim-ministru ucrainean, Iulia Timoșenko cu privire la situația economică a ucrainenilor, site-ul rus de știri Sputnik (cu domeniul în Polonia: sputnik.pl) a realizat un articol.

Lupta contra dezinformării în UE are, de acum, un plan de acțiune și o țintă principală: Rusia. Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, a desemnat Rusia ca principală sursă a ”tentativelor de parazitare electorală”.

La 27 noiembrie 2018, Departamentul de Stat dădea publicității un comunicat deosebit de dur la adresa autorităților maghiare, rezumat de purtătorul de cuvânt Heather Nauert în felul următor.

Aici la LARICS am lansat o dezbatere publică pe marginea documentului excepțional și programatic care a fost discursul Adjunctului Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell.

Wess Mitchell a depus jurământul pentru poziția de Adjunct al Secretarului de Stat al SUA pentru Europa și Eurasia abia pe 12 octombrie 2017, dar vestea nominalizării sale a fost una excelentă pentru europenii din regiunea noastră.

În materialul anterior am prezentat cum prin intermediul presei din România s-a încercat strecurarea dezinformării și instrumentalizarea unor mituri privind „conspirația pestei porcine africane”.

Folosirea în scopuri propagandistice a unui virus cu răspândire globală, chiar și în rândul suinelor, nu este un fapt nou pentru designerii dezinformării de la Kremlin.

De la ciocnirea între serviciile secrete, până la poziționarea, demonstrativă ori strategică, de trupe pe harta lumii – evoluțiile înregistrate într-un ritm brusc accelerat, o dată cu sfârșitul verii, evidențiază amploarea confruntării pe care Rusia și-o asumă în relația cu sfera occidentală.