2018-12-17

„KGB”-ul la Curtea Constituțională. Un afront moldo-rus la adresa României

Radu Cupcea*

f1

 Foto: Arthur Reșetnicov, numit șef la SIS de Vladimir Voronin și actuala propunere a guvernului Plahotniuc/Filip pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Aici cu un tricou roșu pe care scrie în limba engleză „comunism pentru viitorul nostru”.

Joi, 9 martie 2009, în jurul orei 13.15, doi diplomați români aflați la post în Chișinău, ambasadorul român în R. Moldova, Filip Teodorescu, și ministrul-consilier, Ioan Gaborean, aflaţi într-o coloană oficială formată din şase maşini, au trecut graniţa în România. Ambasadorul român în Republica Moldova fusese convocat cu o zi înainte la sediul Ministerului de Externe din Chişinău, unde i s-a înmânat o notă prin care era informat că, din cauza „unor acţiuni incompatibile cu activitatea diplomatică”, el şi ministrul-consilier sunt declaraţi personae non gratae. Celor doi diplomaţi li s-a dat un termen de 24 de ore pentru a părăsi teritoriul Republicii Moldova. În plus, Republica Moldova a introdus regimul de vize pentru cetăţenii români începând de joi, 9 aprilie 2009, de la ora 0.00.

Totul se întâmpla după „revoluția twitter” a tinerilor basarabeni din 7 aprilie 2009, care avea să ducă la debarcarea regimului comunist și venirea la putere a forțelor pro-europene.

Liderul de atunci la Chișinău era comunistul Vladimir Voronin, cel care a dat ordinele. Dar cel însărcinat cu toată gestiunea acestor evenimente, dar și a celei mai negre și anti-românești perioada prin care a trecut R. Moldova, era Arthur Reșetnicov, șeful Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

Arthur Reșetnicov – numit de Voronin, promovat de guvernul Plahotniuc/Filip

f2

Foto: Vladimir Plahoniuc (stânga), liderul PDM și Vladimir Voronin, liderul PCRM.

O știre a trecut aproape neobservată la București. Fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate din perioada 2007-2009, deputatul PDM Artur Reşetnicov, elevul sârguincios și creația fostului președinte comunist Voronin, a fost desemnat de Guvern miercuri, 12 decembrie, în funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Din 2009 până în 2015, Artur Reşetnicov a ocupat funcţia de deputat din partea fracţiunii Comuniştilor, după care a aderat la PDM condus de Vladimir Plahotniuc. Curtea Constituţională de la Chișinău este formată din şase judecători, desemnaţi câte doi de către Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii. Mandatul de judecător la Curtea Constituţională este de şase ani.

Știrea care ar fi trebuit să fie evidențiată la București este de fapt că Arthur Reșetnicov, fostul pupil al lui Voronin și șeful SIS, a fost numit din partea guvernului Filip/Plahotniuc, nici măcar din partea Președintelui Igor Dodon!

O încă dovadă de „prietenie” a guvernului Plahotniuc/Filip față de „frații” de la București.

Cea mai neagră perioadă de război diplomatic, cultural și identitar împotriva României (2007-2009)

f3

Foto: Arthur Reștnicov (stânga), cu lenta rusească pe sacou, alături de Vladimir Voronin, la o manifestație comunistă și pro-rusească de la Chișinău.

 Arthur Reșetnicov a fost numit în noiembrie 2007 șef al SIS (Serviciul de Informații și Securitate), iar din această postură s-a făcut pentru prima dată remarcat în spațiul public. Conform presei de la Chișinău, după evenimentele din aprilie 2009 el a acuzat direct România de implicare prin „susținerea presei de opoziție de la Chișinău” și „atacuri informaționale”. Mai mult, el a acuzat Bucureștiul că ar fi trimis „grupuri de tineri” care să atace instituțiile statului.

În 2013 el a fost acuzat că ar beneficia de cetățenia română deși atacă dur țara vecină. În replică, Reșetnicov a spus că este gata să-și ardă pașaportul în Piața Marii Adunări Naționale.

Perioada 2007-2009 a fost perioada neagră a relației București-Chișinău. Războiul cultural, politic sau identitar a fost total. Relațiile diplomatice au ajuns la zero, mai ales odată cu expulzarea diplomaților și introducerea vizelor pentru cetățenii din România. Dar a existat un război constant pentru denigrarea României la instituțiile internaționale, la Bruxelles sau în alte capitale europene și nu numai. Războiul pentru „limba moldovenească” și impunerea ei la nivel internațional a fost la apogeu.

De remarcat că tot în această perioadă Chișinăul oficial și personal Vladimir Voronin au reluat relațiile cu Moscova, Voronin fiind prezent în 2009 într-o vizită la Moscova unde a avut întrevederi cu omologul său, Dmitrii Medvedev și cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov. R. Moldova a revenit atunci la relația în trei Moscova – Chișinău – Tiraspol, după eșecul Memorandumului Kozak care înghețase relația dintre Rusia și R. Moldova.

La Chișinău continuă dansul cu Federația Rusă pentru federalizare

f4

Foto: Arthur Reștnicov posta în 2012 pe FB fotografia sa purtând un tricou cu mesajul admirativ „KGB все еще следит за тобой” (traducere din rusă – KGB încă te urmăreşte)

LARICS a prezentat în ultima vreme nenumărate dovezi că la Chișinău se pregătește ceva la nivel strategic care să implice Federația Rusă. A apărut publică și informația despre documentul lui Igor Dodon care să prevadă un așa zis „statut special” pentru Transnistria după eventuala federalizare.

Asistăm la o serie de atitudini ale Binomului Plahotniuc-Dodon care sunt îndreptate în aceea direcției. Binomul nu mai dă doi bani pe București în acest moment și nu îl mai interesează ce ar putea spune acesta.

Reactivarea unor personaje de tristă amintire, precum Arthur Reșetnicov, nu este singulară. Recent, la Chișinău s-a anunța revenirea în politică a fostei eminențe cenușii a lui Vladimir Voronin de pe vremea când acesta era președinte, Mark Tkaciuk, unul dintre personajele puternic implicate în tot ce a ținut de tentativa de implementare a Memorandumul Kozak din 2003 sau evenimentele din 9 aprilie 2009. Deloc întâmplător, acesta s-a și repezit să dea un interviu în presa rusă inclusiv despre problematica federalizării.

Asupra acestor chestiuni vom reveni pe larg.

 

*Radu Cupcea este doctorand la Universitatea din Bucureşti şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu“ al Academiei Române.