Editoriale

Sursa: Japantimes. În contextul problemelor generate de importul de cereale ucrainene pentru România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, strategia de acum a reprezentanților României și ai Kievului pare trasă la indigo după strategia cu adâncirea Canalului...

O știre care, practic, nu a existat în presa din România. Ministrul afacerilor externe și comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, s-a aflat, pe 9 decembrie 2020, într-o vizită oficială la Chișinău.

Miercuri, 25 noiembrie, au fost aniversați 140 de ani de relații diplomatice între România și Marea Britanie.

În articolul trecut avertizam că ideea unui Trump nefrecventabil și intratabil care ar fi obligat, chipurile, europenii să intre în logica individualistă a „autonomiei strategice” este complet lipsită de acoperire.

În discursul său din 27 septembrie 2017, președintele francez Macron a dat direcția unei „Europe suverane”, pe cinci componente.

Când preşedintele chinez Xi Jinping a făcut, în luna martie a acestui an, prima vizită în oraşul Whuan de la izbucnirea epidemiei, salutul său confient nu era adresat doar locuitorilor oraşului care îl priveau de la balcoane precum un al doilea Mao, ci lumii întregi. În special, Americii.

„O luptă pentru Marea Neagră între Rusia și Europa…” (Gheorghe Brătianu, 1941)

Acest text este prilejuit de apariția la o editură din Cambridge (Marea Britanie) a primei enciclopedii din lume dedicată explicit geopoliticii Mării Negre: The Geopolitical Black Sea Encyclopedia.

Când o putere emergentă se manifestă, se manifestă pe toate palierele, sau pe toate care îi stau la îndemână. Așa face și Turcia.

Când o putere devine emergentă aceasta începe să se manifeste, să se revolte, să se raporteze altfel la realitate.

La 27 august, R. Moldova sărbătorește Ziua Independenţei. La fel precum în 1991, anul proclamării, a vorbi astăzi despre independenţa republicii este bizar.

După ce confucianismul a fost desconsiderat de celebrul Max Weber ca incapabil să furnizeze capitalism modern, a venit rândul comuniștilor lui Mao.

Cum vorbim, dincolo de „războiul informațional”, despre China?

Discursul de la Tușnad al premierului Orban de acum șase ani este emblematic nu doar pentru dimensiunile doctrinare pe care le-am decelat în serialul nostru.

Miza lui Viktor Orban în ceea ce privește construcția post-liberală este „o nouă formă de organizare a statului”, care va face ca și „comunitatea ungară să fie competitivă încă o dată după epoca statului liberal și a democrației liberale”.

Înlăturarea lui Vladimir Plahotniuc de la putere, în vara anului 2019, a creat mai mult spațiu de manifestare și perspective de autorealizare pentru noi inițiative politice, în Republica Moldova.

Pe 26 iulie 2014, Viktor Orban ține celebrul discurs de la Tușnad, unde, se spune, lansează conceptul de „iliberalism”.

Există o dramă a revizionismului maghiar? Un vis din care nimeni nu vrea sau nu poate să se trezească?

Tipul de regim politic n-a contat foarte mult în controlarea epidemiei de coronavirus

La 100 de ani de la Trianon, Viktor Orban, liderul generației „a patra după Trianon”, desenează un proiect pentru generația de mâine, „a cincea după Trianon”.

nocentarea și asumarea memoriei Regentului Miklós Horthy înseamnă, la pachet, preluarea, la 100 de ani de la Trianon, a moștenirii naționaliste și revizioniste a fostului conducător al Ungariei interbelice.

Miklós Horthy vorbește de dincolo de mormânt. Prin Viktor Orban. Discursul de Trianon al premierului ungur a șocat pe multă lume, iar eticheta de „apocaliptic și beligerant” a venit spontan.

Vom începe din acest număr un serial analitic săptămânal dedicat ceea ce vom numi doctrina Orban, cu referire la Ungaria și premierul ei, Viktor Orban.

În secolul XXI, întrebarea ,,aceasta este America?” apărea prima dată pe 11 Septembrie 2001.

Calitatea instituțiilor publice și, implicit, calitatea guvernării este testată mai ales în perioadele de criză.

naltul Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate, vice-preşedinte al Comisiei Europene, Josep Borell, ține un discurs în fața diplomaților țării care va prelua din luna iunie Președinția Consiliului UE.

Parcurgând o parte din articolele scrise în România despre tensiunile curente existente între administrația republicană de la Washington și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), am constatat că acestea reproduc în bună măsură narațiunea democrată din Statele Unite:

Nimic nu este mai important în structura propagandei ruse decât narativul privind «marea victorie» în «marele război pentru apărararea Patriei».

Republica Moldova s-a săturat să mimeze intențiile unui viitor european, revenind, cu „ajutorul” binomului Plahotniuc –Dodon, în zona suprarealismului geopolitic unde se afla acum 10 ani

Redăm mai jos poziția clarificatoare a Președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, pe această problemă

Pe 30 decembrie 2017 s-au împlinit 70 de ani de la abdicarea regelui Mihai. Acest eveniment a fost speculat în mai multe moduri.

Metodologia analizei războiului informațional este, deocamdată, incipientă. Ce vom face în următoarele trei materiale este să conturăm trei dimensiuni analitice forjate în cadrul Laboratorului nostru.

În contextul „războiului informațional” purtat cu metode tot mai sofisticate, se cuvin luate măsuri de contracarare a propagandei neprietenoase. Factorii de decizie din România au menirea și obligația de a scoate adevărul la lumină și de a-l face cunoscut.

Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) este o reuşită a Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.

Charles Nesbitt Wilson (1933-1970) a fost un congressman democrat, ales pentru 12 mandate consecutive în circumscrpția 2 din statul Texas.

A apărut prima instituție din România dedicată explicit cercetării dezinformării și războiului informațional: LARICS – Laborator de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică.

Încrederea, sau mai precis lipsa ei, a constituit temă principală de campanie electorală și în România.