În aceste momente, gândurile noastre se îndreaptă cu tristețe către toate victimele inocente ale agresiunii criminale a Hamas în Israel și către familiile lor (LARICS).

Sursa aici. Continuăm astăzi analiza practicilor neo-coloniale franceze în Africa, după ce, în prima parte a materialului nostru am vorbit pe larg despre esența acestor practici, evoluții concret sau perspectiva pan-africană (articolul se poate citi aici). Este de...

După nouă ani în care trupele militare franceze au acționat în cadrul operațiunii Barkhane în Mali, împotriva mișcărilor islamiste, pe 15 august 2022 s-au retras și ultimii soldați francezi din regiunea Sahel.

Toby Walsh, în exercițiul său de imaginație, afirma că „în anul 2062 va fi o mare provocare să îți asiguri spațiul privat de care ai nevoie. The Economist a estimat că doar Facebook a înregistrat și poate să recunoască 1,2 miliarde de fețe. În câteva decenii, cel mai probabil va exista o bază de date undeva, al cărei scop va fi să cuprindă toate fețele”.

Zilele trecute, pe 30 august, s-au împlinit 83 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena. Sunt din ce în ce mai puțini oameni care au trăit acele momente dramatice sub ocupație, dar oare trauma dintr-o comunitate se termină odată cu ultimii supraviețuitori ai evenimentelor traumatizante?

Foto: Cartea „Profesorul Putin”: politică și curriculum identitar în Rusia postsovietică / Radu Cupcea. – București : Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, 2023. Ion I. C. Brătianu, unul din marii lideri politici ai...

De curând, mai exact vineri, 18 august, a avut loc o întâlnire importantă între prim-ministrul României și prim-ministrul Ucrainei, acesta din urmă efectuând o vizită la București. Dar a fost la fel de fructuoasă pentru ambele părți? Au fost rezolvate intereselor ambelor părți?

Orice articol despre Julius Robert Oppenheimer (sau despre orice personaj al istoriei cu un asemenea impact asupra generațiilor viitoare) ar trebui să aibă o cronologie naturală, nu să înceapă cu finalul și apoi să apeleze la tehnica ‚cadru în cadru’ sau la editarea eliptică.

În data de 8 septembrie 2017, secretarul de stat Levente Magyar de la Ministerul de Externe și de Comerț al Ungariei l-a convocat pe ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, pentru a-i comunica că Ungaria nu va sprijini aderarea României la OCDE

n două dintre precedentele noastre analize publicate pe LARICS, disponibile aici și aici, am încercat să deslușim unele dintre sensibilitățile societății din Turcia prin prezentarea a două dintre cele mai mari temeri ale sale, strâns legate una de cealaltă, recunoașterea Genocidului Armean și Sindromul Sèvres – teama de Occident, de străini în general, neîncrederea, conspiraționismul, teama de dezmembrare a Turciei.

Foto: Armata Română în Budapesta. Sursa foto aici. Luna august este cea mai dureroasă pentru unguri. Pentru că atunci le sunt readuse în minte cele mai mari înfrângeri din istoria lor, petrecute la 400 de ani distanță una de cealaltă. Aceste două înfrângeri au...

Această analiză publicată în două părți examinează acceptarea politică și publică a refugiaților ucraineni în Polonia și Marea Britanie. Acest aspect este important, deoarece retorica politică și atitudinile publice stau la baza procesului de integrare.

Această analiză examinează acceptarea politică și publică a refugiaților ucraineni în Polonia și Marea Britanie. Acest aspect este important, deoarece retorica politică și atitudinile publice stau la baza procesului de integrare. În Polonia, am constatat o corelație...

De aproape un an de zile, în diverse dezbateri televizate, conferințe sau seminarii, membrii LARICS au susținut ideea unei Biserici Ortodoxe Române în Ucraina, sub oblăduirea BOR, care ar avea menirea, dincolo de a crea o veritabilă punte ortodoxă între București și Kiev, inclusiv de a opri din față un potențial conflict religios între cele două capitale, izbucnit deja pe ici pe colo și manipulat ideologic de către Rusia, sau între credincioșii ortodocși români din Ucraina și statul ucrainean.

Euforia care a cuprins zilele acestea societatea occidentală (inclusiv a noastră) la aflarea știrilor că „Turcia sprijină aderarea Ucrainei la NATO”, „Turcia a deblocat aderarea Suediei la NATO” și că „Turcia sfidează Moscova și eliberează 5 comandanți ucraineni” este pe de o parte de înțeles. Pe de cealaltă parte, însă, este o naivitate pe care nu ne-o putem permite.

Războiul din Ucraina a readus conceptul de război nuclear în prim-planul mentalului colectiv. În istoria umanității, bombele nucleare au fost folosite doar de două ori – la Hiroshima și Nagasaki, însă între octombrie 1962 și octombrie 2002 lumea s-a aflat de 13 ori în pragul unor alte confruntări nucleare.

Foto: Copii refugiați din Ucraina în România, începând un nou an școlar. Sursa aici. Ceea ce se întâmplă în această perioadă de vară în școlile din Bugeac (actuala regiune Odesa, Ucraina) unde, alături de clase ucrainene, se mai păstrează, pe alocuri, și clase cu...

Acest text este dedicat zilei de 4 iulie, Ziua Independenței Statelor Unite ale Americii, partenerul strategic și fundamental al României. Cu acest prilej, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și Laboratorul de Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) urează Americii și poporului american La Mulți Ani!

Acest material este un preambul al dezbaterii dedicată evoluțiilor post-electorale din Turcia, „Turcia se întoarce spre America? De la pivotul economic la pivotul strategic”, organizată de către Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și LARICS, miercuri, 21 iunie, ora 10.00 la Casa Oamenilor de Știință. (LARICS)

Cele mai mari temeri/traume ale societății turcești sunt Genocidul Armean și Sindromul Sèvres. Dacă în prima parte a acestei analize am vorbit despre Genocidul Armean, analiză disponibilă aici, în această a doua parte vom vorbi tot pe scurt despre Sindromul Sèvres.

Principala dilema care privește situația românilor din Ucraina este este cum să sprijini românii de acolo fără să intri în coliziune cu statul aflat în război cu Federația Rusă și pe care România îl susține necondiționat?

În săptămânile premergătoare votului din 14 mai, opt din zece sondaje îl indicau favorit (unele chiar câștigător în primul tur) pe candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu, însă prima etapă a însemnat o dezamăgire pentru opoziție și o fragilă victorie intermediară pentru președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdoğan.

Cu toții suntem în așteptarea contraofensivei ucrainene, rezultatul căreia va dicta cursul de mai departe al războiului. Este capabilă Ucraina să recupereze cât mai mult din teritoriul aflat sub controlul rușilor cu tehnică militară occidentală? Acesta va fi testul acestui război.

Foto: Portretele intelectualilor armeni reținuți și deportați în 1915 sunt afișate în timpul unui miting pe strada Istiklal din Istanbul, 24 aprilie 2017, pentru a comemora cea de-a 102-a aniversare a uciderii în masă a armenilor din Imperiul Otoman din 1915. Sursa...

Pe 14 mai în Turcia vor avea loc alegeri prezidențiale și parlamentare, data acestora fiind devansată cu mai bine de o lună (inițial au fost programate pentru 18 iunie), motivele oficiale invocate fiind evitarea suprapunerii cu pelerinajul anual al musulmanilor spre Mecca  (Hajj), care se va desfășura în intervalul 26 iunie-1iulie și cu perioada de admitere în universități.

Președintele Chinei, Xi Jinping, alături de lideri arabi, la Summitul China-Statele Arabe, Riad, Arabia Saudită, decembrie 2022. Sursă foto: Xinhua News Agency. China și Occidentul au abordări complet diferite privind ordinea mondială; cel puțin din perspectivă...

Războiul din Ucraina este, desigur, cel mai vizibil punct de inflexiune al plăcilor tectonice geopolitice actuale. Cel mai vizibil, cel mai vocal, cel mai violent.

Multă lume se întreabă pe bună dreptate de ce România tace atât de mult pe tema ajutorului pe care îl acordă Ucrainei și, mai puțini, se întreabă oare de ce Ucraina tace și ea pe acest subiect și nu solicită mai mult, așa cum face în cazul tuturor celorlalte state?

În câteva analize precedente de la LARICS, pe baze statistice, s-a demontat narațiunea falsă a unui profesor austriac care acuza că societatea românească ar fi „pro-rusă”.

După atacurile din 11 septembrie 2001 („9/11”), reacția imediată a administrației George W. Bush a fost să se concentreze asupra organizației direct responsabilă pentru acestea, mișcarea teroristă al-Qaeda, precum și asupra regimului taliban din Afganistan, care era văzut drept gardianul, dacă nu chiar sponsorul acestei organizații.

Războiul din Ucraina, izbucnit la începutul anului 2022, a stârnit în întreaga lume nenumărate controverse referitoare la acțiunile de agresiune ale Federației Ruse împotriva integrității și suveranității statului ucrainean.

Au trecut zilele de 1 și 8 martie, iar atenția asupra femeilor din societate se va muta. Și problemele din societate cu care se confruntă acestea vor continua să fie subiecte tabu sau subiecte marginale atât pentru o parte din clasa politică, dar și pentru cercetători sau diferiți factori de decizie.

Am examinat, în chip sintetic, în primele două secțiuni ale acestei analiza (aici și aici), care este starea economică actuală a statelor lumii examinate.

Portalul rusesc însărcinat cu dezinformarea populației, Pravda.ru, a publicat astăzi o știre falsă care vizează România și Republica Moldova. Semnat de către Maria Kareva și Liubov Stepușova, autoare despre existența cărora nu avem informații, articolul ce se intitulează ,,Rumînia steaghivaet sistemî PVO k granițe s Molvaviei”

Pe 16 februarie 2022, cercetătorul Radu Cupcea, colaborator LARICS, publica un articol intitulat „Un istoric austriac ne spune că românii au devenit pro-ruși. Minte!” (link aici).

Din perspectiva teoretică asumată în prima parte a analizei (vezi aici), Investițiile Străine Directe (ISD) sporesc – mai mult sau mai puțin – bunăstarea statelor Lumii și a cetățenilor lor.

De la rolul de avertizor, până la cel de lider al coaliției globale care sprijină Ucraina împotriva invaziei Federației Ruse, Statele Unite ale Americii au devenit cel mai important aliat al Kievului care îi oferă garanții în lupta sa de a-și păstra suveranitatea și integritatea teritorială.

n rândurile următoare nu vom comenta prea mult unele dintre ultimele acțiuni ale Ucrainei, ca de exemplu adâncirea ilegală a Canalului Bâstroe, care ține prima pagină a știrilor și care, sinceri să fim, ne bulversează, ci nu vom face altceva decât să prezentăm câteva fapte în paralel – unele fapte de astăzi și două fapte de la începutul secolului trecut.

Acest articol își propune o scurtă evaluare cantitativă a performanțelor economice, dar și societale generale actuale ale Uniunii Europene (UE) ca întreg și, ipso facto, ale statelor sale membre, inclusiv ale statului român, comparativ cu acelea ale altor 9 state mari ale Lumii, utilizând indicatorii cei mai relevanți oferiți de instituțiile mondiale specializate.

Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena și din 2017 până în 2022, președintele Secţiei Filozofie Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe, a făcut o declarație pentru o publicație din țara noastră în ultima zi a lunii ianuarie anul curent, în care, a lansat o dezinformare fără precedent față de publicul românesc.

Numirea domnului Recean în funcția de premier nu este o surpriză. A fost discutată la Chișinău cu multă vreme în urmă, chiar și public, în noiembrie 2022, când se anunța de către un fost consultant politic american pe contul său de Telegram că Dorin Recean ar putea fi numit în curând prim-ministru.

Continuăm astăzi analizele dedicate minorităţii româneşti din Ungaria, aproape uitată şi pe cale de dispariţie. Profesorul universitar Gabriel Moisa, colaboratorul nostru de la Universitatea din Oradea, ne relevă și alte fațete, puțin cunoscute, dar și tragice, despre românii de acolo, pornind de la un chestionar adresat acestora.

Continuăm astăzi analizele dedicate minorităţii româneşti din Ungaria, aproape uitată şi pe cale de dispariţie. Profesorul universitar Gabriel Moisa, colaboratorul nostru de la Universitatea din Oradea, ne relevă și alte fațete, puțin cunoscute, despre românii de acolo, pornind de la un chestionar adresat acestora.

Strategia pe termen lung a Germaniei de a avea un parteneriat cu Federația Rusă și o colaborare eficientă pe plan economic, îndeosebi energetic, necesită a fi revizuită în contextul războiului din Ucraina.

În această a doua parte a analizei începute data trecută, scoatem în evidență felul în care geografia imaginară a societății românești privea într-un anumit fel Federația Rusă, pe baza traumelor repetate din ultimele sute de ani, adică încercând să nu o privească deloc…

Atât noi, cât și reprezentanții Statului Român, cu siguranță că am fi amânat eventuale discuții despre nerespectarea drepturilor românilor din Ucraina și a limbii române până după sfârșitul războiului, înțelegând întru totul că acum nu este momentul oportun pentru a le aduce în discuție.

Oceanul visurilor. Sau al coșmarurilor. Depinde de perspectiva geografiei imaginare. Sursa: reddit Matei Blănaru Văzând lucrurile din punctul de vedere al securității naționale, geografiile imaginare sunt o reală problemă. Pentru că ne deschid calea spre biasuri, spre...

Continuăm campania LARICS de introducere a „limbii române” în Constituția Republicii Moldova. Din materialele anterioare (aici și aici), a devenit limpede că limba română poate intra în Constituție fără vot al unei majorități constituționale, prin simpla repetare a procedurii de modificare a Articolului 78 din Constituție care viza schimbarea modului de alegere a președintelui RM…

Pe măsură ce rolul politic internațional al Chinei crește, relațiile sale cu state din afara sferei sale tradiționale de interese evoluează. Una dintre regiunile vizate de Beijing este Orientul Mijlociu, acolo unde această realiniere îmbină interese geopolitice, economice și de securitate.

Cu o zi înainte de Ziua Națională a României, ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a adresat omologului ucrainean Dmitro Kuleba, cu ocazia unei reuniuni internaționale de la București, „solicitarea repetată” ca această ţară „să recunoască inexistenţa aşa-zisei «limbi moldoveneşti»”.

Din 1992 până în 2021 s-a tot vorbit, dar nu s-a făcut mai nimic, despre construcția unei linii de înaltă tensiune (de 400 kw) de la Isaccea (România) la Chișinău, trecând prin Vulcănești (Basarabia), unde ar trebui să fie construită și o stație back-to-back.

Lucian Dumitrescu Barometrul de Securitate a României, ediția 2022, a fost lansat la începutul lunii noiembrie. Datele Barometrului provin dintr-un sondaj reprezentativ la nivel național pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Sondajul a fost realizat...

S-a spus de mai multe ori, pe bună dreptate, că acum, în aceste condiții ale războiului din Ucraina, China privește cu maximă atenție tot ceea ce se întâmplă, analizează absolut tot, privește toate reacțiile și învață toate lecțiile pe care poate, atât în privința reacțiilor și măsurilor Occidentului, cât și în privința greșelilor Rusiei.

Într-un discurs din aprilie 2009 la Praga, președintele Statelor Unite, Barack Obama, a vorbit despre o lume fără arme nucleare. Obama a declarat atunci că SUA vor susține procesele de descurajare și dezarmare nucleară inițiate în timpul Războiului Rece.

Pentru Mongolia Interioară vom aborda dimensiunile identitare etnică și lingvistică. Pe cea statală am abordat-o tangențial în scurtul istoric din prima parte

Foto: Marele Zid Chinezesc, o dovadă care, conform unora, ar arăta că Mongolia Interioară nu ar trebui să aparțină Chinei. Sursa: nationsonline, imagine Bjoern Kriewald Matei Blănaru Mongolia Interioară este o provincie uriașă, de 1,18 milioane km², situată în nordul...

Secolul XIX a aparținut Marii Britanii, secolul XX Statelor Unite, iar secolul XXI Asiei, scrie Parag Khanna într-o lucrare despre un presupus viitor asiatic, care implică o ordine globală asiatică.

Cine dorește să înțeleagă războiul informațional al Federației Ruse ar trebui să se uite atât la componenta internă cât și la componenta externă a acestuia

Lucrurile se precipită peste tot în lume și România sau oricine altcineva, dacă nu este pe val, este sub val. Iar simpla apartență la NATO și UE, în ciuda asigurărilor pline de platitudine de la cel mai înalt nivel, nu ne va salva dacă nu dăm și din brațe energic și vom ajunge tot sub val, dacă nu avem grijă de societatea noastră.

Prezentarea expune succint argumentele unei dezbateri academice sensibile dintre două subculturi strategice din Statele Unite ale Americii. Este vorba despre realiștii defensivi și realiștii ofensivi.

Războiul din Ucraina a demonstrat că statele democratice nu pot găsi soluții la fenomenul dezinformării. Nu pe termen scurt și nu cu soluții tehnice ce par miraculoase.

În continuarea dezbaterii privind neproliferarea nucleară, lansată în luna august în paginile LARICS, revenim cu partea a treia (prima parte poate fi accesată aici, iar a doua aici), dedicată impactului pe care criza nucleară din 1962 l-a avut asupra omenirii și statelor cu intenții explicite sau ambigue privind inițierea unui program nuclear militar.

În contextul războiului din Ucraina, parteneriatul Federația Rusă – China pare să fie mai apropiat ca niciodată. În realitate, însă, pe lângă punctele de convergență strategică, în raporturile dintre Moscova și Beijing se manifestă și multe elemente de divergență strategică.

Sunt două lucruri care scapă deocamdată analizei consecințelor războiului din Ucraina. Prima este resurecția majoră a identității naționale ca sursă ultimă și decisivă a legitimității acțiunii politice (concomitent – economice, sociale, culturale) și, pe de altă parte, schimbarea majoră, revoluționară, de abordare în ceea ce privește chestiunea securității Europei de Est.

Prezentarea își propune să arate că paradigma suport a cărții ”Capcana lui Tucidide. Mai pot evita Statele Unite și China evita războiul?”, carte apărută și în România în anul 2022, poate crește artificial tensiunile dintre Washington și Beijing.

Prezentarea aduce în discuție două cercetări academice despre reziliența la dezinformare în Europa Centrală și de Est.

Autoritățile de la Moscova s-au răstit în ultima vreme tot mai dur la liderii politici de la Chișinău. Asta pentru că și Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, cât și Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, au fost tot mai tranșanți în discursul lor pe subiectele „separatismului transnistrean”, „așa-zisei neutralități a Republicii Moldova” sau în privința „războiului din Ucraina”.

La mijlocul lunii septembrie, „poliția morală” (Gasht-e-Ershad) a Iranului, o entitate creată pentru a supraveghea respectarea codului vestimentar adoptat în 1981 (inclusiv purtarea ‚corectă’ a hijab-ului) a arestat o tânără de 22 de ani.

Încheiem în acest număr analiza dedicată Neo-otomanismul și ambițiile imperiale ale Turciei în Balcani (Bosnia și Herțegovina), început cu zece zile în urmă. Primul episode al analizei poate fi citit aici. Al doilea episod se poate citi aici.

Continuăm în acest număr analiza dedicată Neo-otomanismul și ambițiile imperiale ale Turciei în Balcani (Bosnia și Herțegovina), început săptămâna trecută. Primul episode al analizei poate fi citit aici.

În data de 24 iulie 2020, în fosta bazilică bizantină Sfânta Sofia din Istanbul, a răsunat prima chemare la rugăciune, în prezența președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, după o perioadă de 85 de ani în care lăcașul de cult îndeplinise doar funcția de muzeu.

Înaintea iernii care va veni și a problemelor care vor mai urma, deopotrivă interne și externe, acum avem un mic timp de respiro. O mică perioadă în care încă mai putem încerca să privim lucrurile obiectiv, fără a fi încă prinși în vâltoarea evenimentelor și a crizelor…

În continuarea dezbaterii dedicată neproliferării nucleare, pe care am început-o numărul trecut în pagina LARICS (articolul aici) are în centru acordul nuclear semnat de Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China, Rusia și Germania (grup cunoscut sub denumirea de P5+1) cu Republica Islamică Iran, la 14 iulie 2015.

Amenințările președintelui rus Vladimir Putin cu o posibilă utilizare a armelor nucleare împotriva oricărui stat care ar putea interfera cu invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina au ridicat noi semne de întrebare și neliniști privind pericolele unui război nuclear.

După ce au ordonat și girat invadarea Ucrainei, elitele politice și birocratice din Federația Rusă au de gestionat o serie de crize cu impact greu de estimat. Criza economică este cea mai importantă dintre ele, deoarece problemele care au apărut în legătură cu invazia rusă în Ucraina sunt extrem de greu de rezolvat politic.

În ultima noastră abordare a unor dimensiuni ale Turciei moderne ne vom îndrepta atenția spre cea care este probabil cea mai sensibilă și cea mai puțin înțeleasă dintre toate – de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă? Ce este în spatele acestor evoluții și narațiuni de la Ankara lui Erdogan?