2018-09-17

Rusia – Occident: Ofensiva de toamnă

Horia Blidaru*

f1

De la ciocnirea între serviciile secrete, până la poziționarea, demonstrativă ori strategică, de trupe pe harta lumii – evoluțiile înregistrate într-un ritm brusc accelerat, o dată cu sfârșitul verii, evidențiază amploarea confruntării pe care Rusia și-o asumă în relația cu sfera occidentală. Sunt mișcări pe tabla de șah, cu posibile implicații din cele mai profunde, într-un viitor imediat. De pildă, asupra viitoarei configurații de putere în Uniunea Europeană și, implicit, asupra cursului proiectului european. Sunt, totodată, în curs regrupări într-un război informațional cu impact major asupra stabilității societăților și sistemelor politice angrenate.
Începe o toamnă ca oricare alta sau una care precede o lungă iarnă globală?

Spioni în război
„Rușii sunt în modul operator specific războiului. E o mare diferență între maniera în care serviciile secrete acționează în timp de pace și cea din vreme de război. Când e pace, se ocupă de strângerea de informații pentru autorități. În caz de război, serviciile tind să devină actori executivi, implicându-se în asasinate și sabotaje, asumându-și riscuri și fiind mai puțin sensibile la consecințele politice”, expune Mark Galeotti, specialist britanic în relații internaționale, una din concluziile anchetei privind operațiunea Skripal – în care fostul spion rus cu acest nume și fiica sa au fost otrăviți cu substanța toxică Novicioc. Recent, Scotland Yard a dezvăluit numele celor doi agenți ai serviciului militar rus de informații, GRU, care ar fi desfășurat operațiunea.

f2
Foto: Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov, cei doi suspecţi ruşi în cazul otrăvirii fostului agent Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, într-un interviu la Russia Today

Proporțiile confruntării sunt reliefate de declarația, din aceste zile, a ministrului francez al Forțelor Armate, care a denunțat o tentativă de spionare a satelitului militar franco-italian Athena-Fidus care asigură comunicații securizate. Într-un discurs dedicat sectorului spațial al apărării, Florence Parly a avertizat: „Da, suntem în pericol, comunicațiile noastre, manevrele noastre militare și viața noastră cotidiană sunt în pericol, dacă nu reacționăm”. Ministrul francez a atras atenția asupra experimentelor privind capacități cu potențial ofensiv, care nu lasă loc de îndoială asupra vocației agresive a unora din marile puteri spațiale.
Activitatea serviciilor ruse pe teritoriul Uniunii Europene a fost certificată, la acest început de septembrie, și pe teritoriul Poloniei, unde Parchetul a anunțat anchetarea unui înalt funcționar din Ministerul Economiei pentru spionaj în favoarea Moscovei. Comunicatul Parchetului polonez acuză colaborarea angajatului guvernamental cu GRU, în perioada 2014-2016, în special cu privire la poziția Varșoviei față de gazoductul Nord Stream 2. Polonia se opune acestui proiect ruso-german care ar spori mijloacele de presiune ale Rusiei asupra țărilor din estul Europei. Funcționarul se află în arest și riscă până la zece ani de închisoare.

Sarabanda demonstrațiilor de forță

f3

Foto: Flota rusă în Mediterana de Est.

Că suntem într-o logică de conflict o demonstrează răspunsul militar american: șeful Statului Major al armatelor SUA, generalul Joseph Dunford, a discutat, în aceste zile, la Atena, posibilitatea extinderii prezenței militare americane în Grecia, simultan cu anunțul făcut de ambasadorul SUA la Berlin, Richard Grenell, privind suplimentarea prezenței militare a Statelor Unite în Germania. Dacă la începutul verii, presa americană prezenta scenariile relocării celor 33.000 de militari americani aflați pe teritoriul german, iată că, după Summit-ul NATO, a urmat anunțul oficial al deplasării a încă 1500 de soldați plus familiile lor, până în 2020 cel târziu. Este un răspuns concret adus temerilor privind viitorul cooperării transatlantice în materie de apărare. Însă, deocamdată, reacția este timidă, în raport cu amenințarea tot mai conturată.
La 8 septembrie, Rusia a încheiat o săptămână de exerciții navale în Mediterana de Est, la care au participat 25 de nave și 34 de avioane. ”O importantă demonstrație de forță”, a descris amiralul francez Charles-Henri du Ché această operațiune. ”Regiunea, pe care o puteam considera un lac NATO până în anii 1990, concentrează acum problemele geopolitice mondiale; aici marile puteri se evaluează reciproc”, a subliniat militarul ce deține și funcția franceză de prefect maritim al Mediteranei. Și chiar dacă prezența militară este azi de trei ori mai redusă decât în timpul războiului rece, avansul periodic al Chinei dinspre Golful Aden prin Canalul Suez și proiectul deschiderii unei baze chineze în Marea Mediterană indică intensificarea jocului de putere din zonă.
A urmat, la scurt timp, cel mai mare exercițiu militar rusesc de la căderea URSS, în Extremul Orient, programat între 11 și 15 septembrie, căruia i se va alătura și un contingent chinez de 3.200 de soldați, în virtutea unei tradiții începute în 2005. ”Vostok 2018” se vrea mai impresionant decât ”Zapad 1981”, considerat punctul culminant al demonstrațiilor de forță ale Pactului de la Varșovia. Exercițiile implică participarea a aproape 300.000 de militari, 1000 de avioane, elicoptere și drone, 36.000 de tancuri și blindate, precum și a 80 de nave, potrivit șefului Statului Major rus, Valeri Gherassimov. În paralel, președinții rus și chinez participă, la Vladivostok, la Forumul Economic Oriental. Consolidarea parteneriatului bilateral constituie unul din răspunsurile lui Vladimir Putin la sancțiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei.
Tendința de poziționare ca actor global a Rusiei vizează și Africa. În Republica Centrafricană activează 170 de instructori militari ruși, securitatea președintelui țării e asigurată de consilieri ruși și companii ruse au încheiat contracte de prospecțiune și concesiune în domeniul resurselor miniere. Și cu Burkina Faso Moscova își consolidează colaborarea militară, iar în Eritreea discută deschiderea unui centru logistic portuar, ce i-ar permite poziționarea strategică în Cornul Africii, în proximitatea bazelor din Djibouti deschise de SUA, China și Franța.

f4

Foto: Rusia şi regimul al-Assad au reluat bombardamentele asupra rebelilor din Idlib.

De asemenea, în plan militar, ofensiva rusă de la Idlib, ultimul fief rebel din Siria, poate face parte dintr-un proiect ofensiv mai amplu, prin implicațiile umanitare pe care asaltul le poate avea. ONU a avertizat asupra riscului unei catastrofe umanitare, estimând 800.000 de potențiali refugiați. Aceștia s-ar adăuga celor trei milioane de sirieni deja aflați pe teritoriul Turciei, după cum a atenționat președintele Erdogan, la recent eșuatul Summit tripartit de la Teheran. Convergenței ruso-iraniene i s-a opus cererea turcă pentru un armistițiu la Idlib. Scăparea de sub control a situației refugiaților sirieni în pragul campaniei electorale pentru Parlamentul European ar amplifica îngrijorător șansele partidelor eurofobe.

Ripostă pe frontul informațional

f5

Foto: John Bolton – consilier pentru Securitate Națională al președintelui Trump

N-ar fi prima dată când Rusia ar încerca să influențeze jocul politic din democrațiile vestice. John Bolton, consilierul pentru securitate națională al președintelui Trump, a și avertizat deja Rusia cu privire la posibile ingerințe în alegerile legislative din SUA de la mijlocul mandatului, în cursul unei întâlniri la Geneva cu omologul său rus, Nikolai Patrouchev. Discuția survine pe fondul condamnării la 14 zile de închisoare a fostului consilier de campanie al lui Donald Trump, George Papadopoulos, pentru a-i fi mințit pe agenții FBI care anchetau imixtiunea rusă în scrutinul prezidențial din 2016.
Un subiect pe care responsabilii Facebook și Twitter tocmai și-au făcut mea culpa în Congresul american, pentru reacția prea lentă în fața campaniilor de dezinformare, explicând că n-au fost pregătiți în acest sens. La final de august, Facebook a anunțat suprimarea a 652 de pagini, grupuri și conturi implicate într-o campanie de influențare a opiniei publice internaționale de către Rusia și Iran. Iar Twitter a comunicat, la început de iulie, blocarea, în decurs de două luni, a 70 de milioane de conturi.
Un studiu ulterior arată că trollii ruși n-au fost implicați doar în difuzarea de false informații în perioada prezidențialelor americane, ci și în campaniile anti-vaccin, pentru a semăna discordie în cadrul societăților occidentale. Obiectivul nu a fost convingerea cetățenilor, ci creșterea gradului de ostilitate și confuzie.
”Nu e dovadă de rusofobie constatarea că toate ingerințele recente în referendumuri (Olanda, Brexit, Catalonia) și în alegeri (Statele Unite, Franța, Germania) sunt legate, mai mult sau mai puțin, de Rusia”, arată un raport realizat de centrele de cercetări strategice ale ministerelor franceze pentru Apărare și Afaceri Externe. Raportul pledează pentru o mai bună dotare contra manipulării informaționale la scară etatică, în special împotriva ”cyber-brigăzilor” ruse ce vizează destabilizarea dezbaterii democratice și șubrezirea Europei.
Intitulat ”Manipulările informației, o amenințare pentru democrațiile noastre”, studiul atenționează că progresul tehnologic și recurgerea la inteligența artificială vor permite manipularea informației într-o manieră cvasi-nedetectabilă, astfel încât societăți întregi și sisteme politice vor putea fi bulversate. Suedia a creat o task force specializată în contracararea campaniilor de influență, la fel și Danemarca, în vreme ce Letonia are un grup de lucru pentru amenințările informaționale, iar Marea Britanie a format o celulă interministerială pentru comunicare strategică.
Această densitate de gesturi inamicale nu ocolește România, așa cum ar părea la prima vedere. Fiecare din aceste evoluții ne privește din perspectivă strategică. Iar faptul că societatea românească și autoritățile abilitate ignoră poziționările de forțe din jur reprezintă o vulnerabilitate majoră a României. Consecința poate fi o gravă inadecvare, pe multiple planuri, la o realitate tot mai amenințătoare.

*Horia Blidaru este inițiatorul Europolis – forum de cooperare europeană și promovare democratică, a fost expert  europarlamentar la Bruxelles (2008-2018) și în prezent este masterand la Masterul de Securitate și Analiza Informațiilor al Universității din București.