Adevărul gol – goluț! Dezinformarea și efectele sale în contextul pandemiei de Coronavirus

Autor: Matei Andreia Magdalena

Introducere

 Trăim într-o lume marcată de conectivitate, motiv pentru care fiecare dintre noi are acces la o multitudine de informații, la un singur click distanță. Fenomenul globalizării a cuprins, astfel, pe lângă libertatea de mișcare și cooperarea internațională, inclusiv apariția internetului și dezvoltarea rețelelor de socializare, care au facilitat accesul la informații și au încurajat libera exprimare a indivizilor. Cu toate acestea, mediul online este, încă, un domeniu destul de slab reglementat, fapt ce poate da naștere dezinformării, un fenomen din ce în ce mai complex, bazat pe tehnici de decepție plurivalente, prin care sunt diseminate informații false, triviale și decontextualizate, cu scopul de a influența populația în scopul de a cauza prejudicii publice sau pentru câștiguri economice.^[1]

 În ultimii ani, transmiterea dezinformării a crescut dramatic în intreaga lume. Dacă până la apariția internetului, dezinformarea era folosită în special de Uniunea Sovietică, în timpul Războiului Rece, pentru a menține supunerea statelor sale satelitare, fiind diseminată prin articole de presă și discursuri prosovietice, în ziua de astăzi, dezinformarea poate  fi instrumentul oricărei persoane ce deține un cont de Facebook, Twitter sau Instagram. O cercetare a MIT Media Lab a concluzionat faptul că minciunile se răspandesc ”mai departe, mai repede, mai adânc și mai larg decât adevarul” și faptul că ”minciunile au o probabilitate de 70% de a fi mai redistribuite decat adevarul”^[2]. Astfel, pe de o parte, narațiunile cu rol dezinformativ pot fi diseminate, în primul rând de oamenii care cred în ele și care încearcă să informeze și restul de prieteni, amici, cunoscuți etc., situație în care comportamentul lor poate fi catalogat ca bine intenționat, însă, pe de altă parte, există și actori rău intenționați, care pot valorifica și amplifica astfel de fake-news-uri cu scopul de a stârni discordia generală, pentru a discredita un adversar/critic ( ca în cazul în care Donand Trump a acuzat China că nu a luat măsuri pentru a stopa extinderea pandemiei în lume) sau pentru a distrage atenția publică de la abuz sau incompetență.

 Un alt efect negativ indirect al globalizării, cu care ne confruntăm în ziua de astăzi, este pandemia provocată de răspandirea virusului SARS-COV-2, care a luat naștere în decembrie 2019,

în Wuhan, China. Libera circulație a persoanelor a reprezentat principala cauză a răspandirii atât de rapide a virusului, astfel încât de la o singură persoană infectată să se ajungă la miliarde de oameni care au contactat virusul, în doar cateva luni. Teama și isteria au cuprins cu ușurință spiritele oamenilor, astfel încăt, guvernul din Wuhan a anuntat inchiderea granițelor după trei zile. Totuși, această decizie a provocat emigrarea temporară a locuitorilor din Wuhan, fapt ce a determinat răspandirea virusului la nivel internațional.^[3] În aceste condiții, întreaga lume se confruntă cu o criză sanitară de proproții care durează de cel puțin doi ani și care a cauzat aproximativ 6 milioane de decese de-a lungul statelor lumii.^[4] 

 Așadar, tendința oamenilor și a agențiilor de presa de a distribui fake news a condus, încă de la emergența virusului, la dezvoltarea teoriilor conspiraționiste, care încearcă să ordoneze haosul creat de situația de criză, găsind vinovați pentru apariția și dezvoltarea acesteia. Fiecare dintre noi este predispus să creada infromații repetate, ușor de procesat care se aliniază cu viziunile sale anterioare asupra lumii. Dacă pană acum teoriile conspiraționiste erau susținute de un mic procent din populație, astăzi, mai mult de 10% din aceasta susține cu tărie astfel de mituri,^[5] motiv pentru care Organizația Mondială a Sănătății a avertizat populația de emergența unei ”infordemii”^[6], o epidemie de informații false, care determină oamenii să găsească mult mai greu informații de încredere atunci când au nevoie de ele, periclitând, astfel, procesul de stopare a răspândirii virusului la nivel mondial. 

 Dezinformarea legată de Covid-19 a proliferat în special pe rețelele de socializare, unde oamenii de toate vârstele și din toate mediile sociale au acces. Teoriile conspirației tind să se bazeze pe coincidențe neobișnuite sau pe știință neînțeleasă și folosesc un limbaj foarte emoțional pentru a atrage publicul. Astfel, într-o perioadă în care neîncrederea publicului este la cel mai

scăzut nivel istoric, este important să contracarăm informațiile false cu dovezi clare și de înaltă calitate .

 În continuare vor fi prezentate principalele narațiuni de dezinformare de la debutul pandemiei până în prezent, precum și motivele pentru care acestea sunt considerate fake news.

Narațiunea 1: Virusul a fost creat în laborator

Încă din luna ianuarie, în mediul online au început să circule zvonuri conform cărora virusul SARS-COV-2 a fost conceput într-un laborator din Wuhan^[7]  și a fost eliberat intenționat din laborator pentru a diminua populația lumii. Aceste zvonuri au fost alimentate de administrația Trump, care, pe fondul opiniilor personale și al neîntelegerilor de natură diplomatică dintre SUA și China, a susținut ideea conform căreia China ar fi gestionat slab, în mod intenționat, extinderea focarului de coronavirus din Wuhan,^[8] astfel încât acesta să afecteze celelalte state ale lumii.  După cercetări asidue și numeroase teste de laborator, purtătorul de cuvânt al Organizației Mondiale a

Sănătății a declarat faptul că ”toate dovezile disponibile sugerează că virusul este de origine animală și nu este manipulat sau dezvoltat într-un laborator”.^[9] 

Până în prezent, există 11 studii publicate de organizații de cercetare independente care au determinat faptul că virusul nu a fost fabricat în laborator. Analizănd secvența ADN a virusului, constatând faptul că, fără nicio îndoială, virusul a evoluat de la animale, în mod natural, cel mai probabil acestea fiind liliecii.^[10] Mai mult, s-a constatat faptul că aproximativ 3% dintre sătenii chinezi care trăiesc în apropierea peșterilor de lilieci dețineau anticorpi împotriva coronavirusurilor, iar, în anul 2012, doi mineri din șase care lucrau într-un puț de mină în care se aflau lilieci au murit în urma unei boli similare cu cea transmisă de virusul SARS-COV-2.^[11]

Narațiunea 2: Pandemia de Coronavirus a fost planificată

 O altă narațiune falsă care a luat amploare la începutul pandemiei, pe fondul  susține faptul că pandemia a fost planificată cu mult înainte de emergența sa în China.^[12] Una dintre cele mai accesate știri de fake-news pe aceasta tema este cea în care, într-o postare Facebook, un utilizator a postat o fotografie cu prima pagină a unui ziar din anul 2011, care prezenta informații despre dovezi legate de evenimentul din 11 septembrie 2001 împreună cu o declarație a lui Bill Gates în care acesta susținea „Lumea de astăzi are 6,8 miliarde de oameni. Asta se ridică la aproximativ nouă miliarde. Acum, dacă facem o treabă foarte bună în ceea ce privește noile vaccinuri, îngrijirea sănătății, serviciile de sănătate a reproducerii, am putea scădea aceasta cu, poate, cu 10 sau 15 la sută.” sub titlul ”Depopularea prin vaccinare forțată: soluția cu zero carbon!”^[13] Aceste informații au fost succesiv scoase din context, Gates susținând, într-o conferință, în anul 2010, faptul că o soluție a reducerii emisiilor de carbon la zero ar fi controlul populației prin contracepție, astfel încât rădăcinile sărăciei și ale tublurărilor psihologice să nu mai fie atât de acute și protejarea oamenilor în viață, vaccinurile fiind o soluție benefică.^[14]

 O altă narațiune conspiraționistă devenită virală pe platforma de socializare Tik-Tok este cea în care rapper-ul Dr Creep a lansat, în anul 2013, o melodie denumită ”Pandemic”, care

”prezicea” evenimentele petrecute în societatea de astăzi, conținând inclusiv versurile: ”2020 combinat cu coronavirus, corpuri stivuite”. Totuși, Dr Creep a subliniat faptul că acest lucru este o coincidență. ”Existau aproximativ șase coronavirusuri in 2012-2013, cand a fost creată melodia Pandemic și se vorbea mult depsre un coronavirus la vremea aceea. Cât despre 2020, ei bine, 20202030 au fost doar ani importanți pentru mine, precum și pentru mulți alți oameni care sunt educați pe aceste subiecte ezoterice”.^[15]

              În ceea ce privește fotografia care circula, la debutul pandemiei, pe toate rețelele de

socializare, în care era prezentată eticheta unor produse de curățare, pentru a sublinia faptul că pe aceasta este menționat faptul că elimină virușii de tip corona,^[16] produsul fiind fabricat înainte de aparariția virusului SARS-COV-2, dezinformarea, în acest caz, este evidentă. Producătorii nu au fost avertizati despre pandemie înainte, astfel încât aceștia să facă profit de pe urma vânzării produselor. Coronavirusurile existau cu mult înainte de izbucnirea pandemiei, mai exact din anul

1930, iar produsele de curățenie se refereau la protecția împotriva coronavirusului uman 229E, nu la virusul SARS-COV-2.^[17]

Narațiunea 3: Pandemia și relația cu 5G

 Numeroase persoane au cazut în capcana dezinformării dupa ce un articol din ianuarie 2020 postat de John Gregory a făcut o conexiune între tehnologia 5G și pandemia de Covid-19, susținând faptul că emergența virusului ar putea fi cauzată și amplificată de undele electromagnetice folosite în tehnologiile 5G, indicand rapoarte despre instalarea unor turnuri 5G în Wuhan, cu scurt timp înainte de izbucnirea focarului. La scurt timp, știri false pe această tema au început să se răspândească rapid pe conturile de socializare. Teoria inițială a fost exagerată și dezvoltată, astfel că oamenii au început să creada ca virusul este declanșat de radiațiile telefoanelor sau că guvernele naționale s-au folosit de situația generată de pandemie pentru a instala turnuri 5G.  Astfel s-au format grupuri de suport, cu mii sau zeci de mii de membrii, precum ”Stop 5G Global Community” sau ”Lawful Stop 5G Rebellion No Violence, Twitter și Facebook fiind pricipalele platforme prin care dezinformarea legată de 5G este răspândită. ^[18] Efectele negative ale acestei narațiuni nu au întârziat să apară. Astfel, in lunile urmatoare au avut loc fenomene antisociale precum incendierea turnurilor de telefonie mobilă din state din Europa.^[19]

     Toate aceste teorii au luat naștere în urma faptului că izbucnirea primului focar de covid-

19 din Wuhan a coincis cu evenimentul lansării tehnologiei 5G în oraș. În realitate, multe alte orașe din China, chiar și din lume, au fost implicate în evenimente pentru lansarea 5G, cu mult înainte de izbucnirea focarului din Wuhan fără a avea repercursiuni în domeniul medical. 

 Astfel, narațiunile s-au bazat pe teama, deja cunoscută, a oamenilor în ceea ce privește radiațiile, în special cele ale telefonului mobil, care pot afecta sănătatea utilizatorilor și au accentuat neîncrederea persoanelor în astfel de gadgeturi.Totuși, deși este  un domeniu slab cercetat, s-a descoperit faptul ca radiațiile telefonului mobil nu favorizează dezvoltarea tumorilor cerebrale și cancerului și, cu siguranță nu modifică ADN-ul uman.^[20]

Narațiunea 4: Remedii naturiste, scheme de tratament și măsuri de protecție

 Încă de la începutul pandemiei, chiar și în prezent, în mediul online circulă diferite remedii naturiste sau scheme de tratament care fie pot preveni contactarea virusului, fie pot combate simptomele asociate cu contactarea acestuia. Pornind de la alimente și vitamine care sporesc imunitatea, precum vitaminele C și D, consumul de usturoi și evitarea mâncărilor picante, care nu au efecte atât de grave asupra organismului, narațiunile au ajuns până la a recomanda tratamente miraculoase precum folosirea înălbitorului de rufe, amestecarea soluției de clorit de sodiu cu acid citric sau consumul de alcool pentru a contribui la mentinerea sănătății. Au fost sugerate inclusiv metode de autodiagnosticare a virusului, și anume, ținerea respiratiei mai mult de 10 secunde. 

 Oricât ar părea de banale, astfel de informații false s-au aratat a fi extrem de dăunătoare pentru indivizi. Printre cele mai extreme practici sunt consumul de urină sau bălegar de vaca pentru protecția împotriva virusului, ingerarea de dezinfectant, consumul  de metanol ( în urma căruia 60 de oameni au orbit complet) dar și consumul de cantitați mari de alcool concentrat pentru

”dezinfectarea” organismului, acțiune care a ucis aproximativ 800 de persoane.^[21]

Astfel de zvonuri pot avea, după cum am prezentat mai sus, consecințe grave la nivel individual dar și la nivel statal. Astfel, crește numărul persoanelor ce au nevoie de ajutor medical, într-o perioadă în care cadrele medicale sunt suprasolicitate iar prețurile bunurilor cruciale în această perioadă, precum dezinfectantul și măștile de protecție a crescut. De asemenea, nivelul de neâncredere al populației față de guverne și instituții specializate din domeniul sanitar a crescut, ceea ce poate determina refuzul indivizilor de a solicita asistență medicală, de a se vaccina sau de a urma un tratament sugerat de medici.

 Mai departe, putem avansa discuția la știrile false conform cărora unul dintre cele mai eficiente ”remedii” împotriva virusului este un medicament rusesc numit Arbidol. Recent a circulat inclusiv un videoclip  intitulat ”Medic de top acuză: NU există tratamente în spitale, oamenii mor, iar medicii tac!” ^[22] în care Dr. Lucian Duță, fostul președinte al Casei Naționale de Sănătate, aduce acuze și injurii grave statului român în legătură cu faptul că acesta nu s-a implicat în achizitionarea respectivului medicament pentru a preveni decesele de Covid-19 și emergența unui noi val de infectări. De  asemenea, analizând discursul său, se pot identifica inclusiv tendințe de dezacord în legătură cu eficiența vaccinului, opinii care sunt susținute cu tărie pe site-urile de socializare.²³²⁴

Odată cu răspândirea materialului în mediul online, oamenii au început să iși cumpere acest medicament din Republica Moldova, fără o prescripție și supraveghere medicală și fără a cunoaște niciun efect advers al Arbidolului, astfel încât mii de români au luat Arbidol pentru a preveni infectarea cu Coronavirus, în condițiile în care acesta nu are niciun efect în prevenire, necesitând a fi prescris doar în primele zile de la infectare. 

La o analiză mai atentă asupra profilului  socio-profesional Dr. Lucian Duță, deși  acesta are titulatura de medic, nu a profesat niciodată, fiind, mai degrabă, tentat de funcții de conducere și de o carieră politică. De asemenea, domnul Lucian Duță a fost implicat în numeroase scandaluri legate de sustragerea de fonduri și de lipsa medicamentelor din spitalele din România. În acest context, este, oare, moral, să acuze statul român de lispa achizitiilor de Arbidol, în condițiile în care el însuși a fost implicat într-un astfel de scandal?

În ceea ce privește medicamentul pe care acesta îl promovează, acesta nu reprezintă decât un antiviral produs în Federația Rusă, care este prescris pentru orice răceală comună. Chiar dacă în anul 2011, Arbidolul a fost inclus pe lista medicamentelor esențiale imunostiimulante, campania de promovare a acestuia odată cu luna ianuarie 2020 a fost stopată de autoritățile ruse, deoarece, conform Ministerului Sănătății din Rusia, prospectul Arbidolului nu conținea niciun detaliu legat de efectele sale asupra bolii infecțioase cauzate de virusul SARS-COV-2.^[23]

Așadar, după cum susține și Simin Florescu, managerul Spitalului ”Victor Babeș” din Capitală, dacă Arbidolul s-ar fi dovedit a fi eficient, statul român ar fi achiziționat acest medicament.^[24] Totuși, Arbidolul nu a fost trecut în protocolul de tratare al virusului Covid-19,^[25] decat la nivel de studiu, rezultatele nefiind atât de miraculoase precum anunță domnul Lucian Duță.

Un alt material cu caracter dezinformativ a pornit de la un grup de medici din SUA, autointitulat ”Frontline Doctors” care, în cadrul unei conferințe a susținut faptul că tratamentul cu hidroxiclorchină este eficient și sigur în lupta împotriva Covid-19 și că noul coronavirus nu provoacă decese.^[26] Dr Stella Immanuel sau ”Doctorul Covid”, medic în Texas, a subliniat faptul că masurille de distanțare impuse de autorități, precum purtatul măștii de protecție și distranțarea socială ar fi inutile. 

Materialul propagandist a fost susținut inclusiv de președintele Donald Trump, care, a promovat medicamentul în cadrul conferințelor de presă, fără ca acesta să fie aprobat de Administrația Alimentelor și Medicamentelor și a susținut ca el însuși că urmează o cură de doua săptămâni cu hidroxiclorochină.^[27] 

Astfel, efectele narațiunilor false au creat nesiguranță în autoritățile și medicii europeni iar oamenii s-au temut să mai fie tratați în spitale, fapt ce a generat achizitionarea individuală, în masa, a medicamentelor ce au la baza Hidroxiclorochina, precum Plaquenilul. Plaquenilul reprezintă unul dintre cele mai utilizate medicamente ale pacienților cu boala autoimună Lupus iar întreruperea tratamentului poate afecta grav evoluția bolii. Cu toate acestea, în vara anului 2020,

Plaquenilul abia dacă se regăsea în farmacii, iar dacă se regăsea, era impus un număr maxim de cutii de medicament pe care pacienții le puteau achiziționa, fapt ce le-a pus viața în pericol acestora. 

Pe de altă parte, specialiștii au demostrat faptul că hiroxiclorochina nu este eficientă și ca ea nu poate fi mai mult decat un placebo. Mai mult, directorul Instituttului Național al SUA pentru Alergii și Boli, Dr. Anthony Fauci, a subliniat faptul că acest medicament nu este eficient în tratarea virusului SARS-COV-2, aceste rezultate fiind validate științific. 

La o privire mai atentă asupra profilului doamnei Dr. Stella Immanuel putem observa că aceasta este, pe lângă medic, pastor și fondatoare a unui site conspiraționist unde ține predici pe tema coronavirus.  Mai mult, în trecut, aceasta a susținut faptul că în tratamentele medicale este folosit ADN de extratereștri și că savanții pregătesc un vaccin pentru a-i programa pe oameni să respingă religia.^[28]

Concluzie

 În concluzie, dezinformarea reprezintă una dintre cele mai grave efecte perverse cu care societatea se poate conrunta, deoarece, așa cum am prezentat mai sus, aceasta poate cauza neîncredere în autorități în perioade cheie de criză și pot cauza, inclusiv decesul persoanelor care dau crezare unor astfel de știri false. 

 Contextul actual, marcat de izbucnirea pandemiei de coronavirus, a provocat o criză de proporții în jurul lumii. Nu este vorba doar de o criză sanitară, ci și de o criză economică și, mai important, o criză psihologică. Oamenii nu știu cum să gestioneze consecințele provocate de pandemie, iar incertitudinea este principala constantă cu care se confruntă aceștia. Acesta este și motivul pentru care indivizii se angrenează în teorii ale conspirației, încercând să caute un vinovat pentru tot haosul în care se regăsesc. Astfel, uneori, o teorie a conspirației este cea mai plauzibilă explicație sau soluție pentru evoluția unui eveniment. 

 Prin urmare, putem afirma faptul că pe lângă pandemia de Coronavirus, a izbucnit și o pandemie informațională, care influențează negativ răspunsul societății la recomandările autorităților și contribuie la prelungirea situației pandemice. Principalul efect pe care astfel de narațiuni îl produc este constituit de scăderea încrederii în autorități, care, într-o societate precum cea românească, dezamăgită constant de deciziile autorităților, conduc la neîncredere totală în recomandările acestora, precum purtarea măștii de protecție, distanțarea socială, izolarea, dar și cel mai important, vaccinarea. 

Dezinteresul, incultura, teama, credulitatea sau isteria sunt principalele cauze care  potențează distribuirea materialelor cu caracter dezinformativ. În ceea ce privește motivele, principalul motiv pentru a disemina un material fals este dorința de câștig sau cea de a deveni celebru. Există, de asemenea, și motive bine intenționate, cum ar fi informarea persoanelor, însă, în acest caz, este necesară verificarea validității informațiilor diseminate, etapă care, de multe ori, este omisă, mai ales în social media.

 Astfel, combaterea narațiunilor de dezinformare este critică pentru a menține echilibrul în stat și pentru a evita organizarea portestelor, aglomerarea spitalelor și, cel mai important, creșterea numărului de cazuri de infectări cu noul virus. Autoritățile trebuie să se implice activ inclusiv în această privință, fapt ce distrage atenția acestora de la lucrurile cu adevărat importante.

Este necesar, așadar, ca societatea să înteleagă riscurile diseminării fake news-urilor, atât la nivel individual, cât și la nivel sistemic. Oamenii trebuie să pună la îndoială orice informație accesează și să-și dezvolte o cultură critică, extrem de rară la nivelul societații românești. Primul pas pe care fiecare dintre noi trebuie să îl face este acela de a se informa doar din surse de încredere, cum ar fi site-urile oficiale ale Organizatiei Mondiale a Sănătății, ale Grupului de Comunicare

Strategică și alte site-uri de știri independente, care conferă informații ce pot fi validate de cel puțin alte trei surse diferite. Mai departe, este esențial sa ne dezvoltăm un mecanism de recunoaștere a stirilor false sau a teoriilor conspiraționiste. Trebuie să fim capabili să asociem știrile false cu postări care incită, în mod deliberat la frică sau care sunt prea reconfortante pentru a fi adevărate.

De cele mai multe ori trebuie să analizăm și interesele și contextul în care respectiva informație a fost diseminată. În cazurile în care în articole sunt prezentați așa-ziși specialiști sau, în cazul de față, persoane din domeniul medical este important ca profilul socio-profesional al acestora să fie verificat într-o manieră critică. 

Așadar, este important ca statul și cetățenii să formeze un front comun pentru a combate dezinformarea, atât de răspandită în era digitală, în special pe rețelele de socializare, mai ales în contextul crizei sanitare cu care ne confruntăm astăzi. În acest fel, societatea ar reuși să se concentreze pe problemele cruciale cu care se confruntă iar efectele măsurilor luate de autorități în acest caz ar deveni mult mai vizibile. Cetățenii trebuie să fie răbdători și să se înarmeze cu informații de încredere pentru combaterea cu succes a pandemiei de Coronavirus. 

Bibliografie

               •         Documente și publicații oficiale: 

Bill Gates, Innovating to zero!, februarie 2010, informație accesată la adresa web: https://www.ted.com/talks/bill_gates_innovating_to_zero;

Comisia Europeană, Joint Communication to the European Parliament, the European

Council, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the

Regions on Action Plan against Disinformation, JOIN(2018) 36 final, decembrie 2018;

Comisia Europeană, O strategie a UE privind terapiile împotriva COVID-19, mai 2021, informație accesată la adresa web: https://ec.europa.eu/info/live–work–travel–eu/coronavirusresponse/public–health/treatments–covid–19_ro;

United Nations Geneva Multimedia Newsroom, UNOG Bi-weekly press briefing 21 April

2020, aprilie 2020, informașie accesată la adresa web: https://www.unognewsroom.org/story/en/248/unog–bi–weekly–press–briefing–21–april–2020;

World Health Organization, Novel Coronavirus ( 2019-nCoV) Situation Report- 13, februarie 2020, infromație accesată la adresa web: https://www.who.int/docs/defaultsource/coronaviruse/situation–reports/20200202–sitrep–13–ncov–v3.pdf;

World Health Organization, WHO Coronavirus (COVID-19) Dashboard, informație accesată la adresa web: https://covid19.who.int/.

• Studii:

Jane Qiu, How China’s ‘Bat Woman’ Hunted Down Viruses from SARS to the New Coronavirus, iunie 2020, informație accesată la adresa web: https://www.scientificamerican.com/article/how–chinas–bat–woman–hunted–down–viruses–fromsars–to–the–new–coronavirus1/;

Kristian Andersern, Andrew Rambaut et al, The Proximal Origin of SARS-CoV-2, informație accesaată la adreas web: https://www.nature.com/articles/s41591–020–0820–9;

Soroush Vosoughi, Deb Roy and Sinan Aral, The spread of true and false news online, în ”Science”, vol 359(6380), 2018.

• Surse de știri:

AFP Australia, Dettol’s manufacturer denied it tested its products on the novel strain of coronavirus, februarie 2020, informație accesată la adresa web:

https://factcheck.afp.com/dettols-manufacturer-denied-it-tested-its-products-novel-straincoronavirus;

Al Jazeera Enghish, China: Videos expose earliest days of Wuhan`s COVID lockdown, ianuarie 2021, informație accesată la adresa web: https://www.youtube.com/watch?v=0SWInu4f8No;

Andreea Ofițeru, Cazul Arbidol. De ce cred românii în medicamente și nu în vaccin, noiembrie 2021, informație accesată la adresa web: https://romania.europalibera.org/a/arbidoltratament–covid/31539718.html;

Andreea Pora, Dezinformarea, zvonurile și fake-news-urile despre Covid au provocat moartea a sute de oameni și spitalizarea altor mii, august 2020, informație accesată la adresa web: https://romania.europalibera.org/a/dezinformarea–zvonurile–%C8%99i–fake–news–uriledespre–covid–au–provocat–moartea–a–sute–de–oameni–%C8%99i–spitalizarea–altormii/30779316.html;

Anna McLaughlin, Investigating the most convincing COVID-19 conspiracy theories, iunie 2020, informație accesată la adresa web: https://www.kcl.ac.uk/investigating–the–mostconvincing–covid–19–conspiracy–theories;

BBC News, Coronavirus: Trump stands by China lab origin theory for virus, informație accesatp la adresa web: https://www.bbc.com/news/world–us–canada–52496098;

Kelvin Chan, Conspiracy theorists burn 5G towers claiming link to virus, aprilie 2020, informație accesată la adresa web: https://apnews.com/article/health–ap–top–news–wirelesstechnology–international–news–virus–outbreak–4ac3679b6f39e8bd2561c1c8eeafd855;

Martin Muno, Opinie: QAnon și teoriile conspiraţioniste în plină pandemie, februarie

2021, informație accesată la adresa web: https://www.dw.com/ro/opinie–qanon–%C5%9Fiteoriile–conspira%C5%A3ioniste–%C3%AEn–plin%C4%83–pandemie/a–56403640;

Media International Australia, ‘Corona? 5G? or both?’: the dynamics of COVID-19/5G conspiracy theories on Facebook, august 2020, informație accesată la adresa web:

https://www.researchgate.net/publication/343429176_%27Corona_5G_or_both%27_the_dynami cs_of_COVID–195G_conspiracy_theories_on_Facebook;

Nicolae Țîbrigan, STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION! Hidroxiclorochina este ineficientă în tratarea și prevenirea infecției COVID-19, august 2020 ,informație accesată la adresa web: https://larics.ro/stop–fals–coronavirus–hidroxiclorochina–este–ineficienta–in–tratareași–prevenirea–infectiei–covid–19/;

Radu Cupcea, STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION! Rusia și China nu dețin medicamentul care tratează Covid-19, martie 2020, informație accesată la adresa web: https://larics.ro/stop–fals–coronavirus–rusia–și–china–nu–detin–medicamentul–care–trateaza–covid19/;

Reuters, Coronavirus very likely of animal origin, no sign of lab manipulation: WHO, aprilie 2020, informație accesată la adresa web: https://www.reuters.com/article/us–healthcoronavirus–who–virus–idUSKCN223180.

               •         Surse de articole Fake News:

Carolyn Kormann, The Mysterious Case of the Covid-19 Lab-leak Theory , octombrie

2021, infromație accesată la adresa web: https://www.newyorker.com/science/elements/themysterious–case–of–the–covid–19–lab–leak–theory;

C-SPAN, President Trump says he is taking hydroxychloroquine, informație accesată la adreas web: https://www.youtube.com/watch?v=7T8j5UMjPAc;

EVZ Capital, Medic de top acuză: NU există tratamente în spitale, oamenii mor, iar medicii tac!, octombrie 2021, informație accesată la adresa web: https://www.youtube.com/watch?v=xlRumnhbSuY;

KPRC Hudston, Houston-area doctor at center of controversial coronavirus cure video doubles down , informație accesată la adresa web: https://www.youtube.com/watch?v=QOABdjrBRfI.

               •         Surse Social Media:

Facebook, postare Lucian Duță, noiembrie 2021, informație accesată la adresa web:

https://www.facebook.com/100012621063973/posts/1291310224633001/?sfnsn=mo;

Facebook, postare Lucian Duță, noiembrie 2021, informație accesată la adresa web: https://www.facebook.com/100012621063973/posts/1336464233450933/?sfnsn=mo;

Facebook, postarea lui Dr Creep, martie 2020, informație accesată la adresa web:

https://www.facebook.com/DrCreep.Creepbhill/posts/there-was-already-6-or-so-coronaviruses-in20122013-when-the-pandemic-song-was-c/2656791964443326/;

Facebook, postarea lui Gavin Hoult, februarie 2020, informație accesată la adresa web: https://perma.cc/RV5H–KA6T;

Facebook, postarea lui Lisa Marie Holt, noiembrie 2020, informație accesată la adresa web:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10158896241003431&set=a.10150384458978431&type=3.

---

[1] Comisia Europeană, Joint Communication to the European Parliament, the European Council, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on Action Plan against Disinformation, JOIN(2018) 36 final, decembrie 2018. 

[2] Soroush Vosoughi, Deb Roy and Sinan Aral, The spread of true and false news online, în ”Science”, vol 359(6380), 2018, pp 1146- 1151. 

[3] Al Jazeera Enghish, China: Videos expose earliest days of Wuhan`s COVID lockdown, ianuarie 2021, informație accesată la adresa web: https://www.youtube.com/watch?v=0SWInu4f8No, în data de 19.01.2022.

[4] World Health Organization, WHO Coronavirus (COVID-19) Dashboard, informație accesată la adresa web: https://covid19.who.int/, în data de 19.01.2022.

[5] Martin Muno, Opinie: QAnon și teoriile conspiraţioniste în plină pandemie, februarie 2021, informație accesată la adresa web: https://www.dw.com/ro/opinie–qanon–%C5%9Fi–teoriile–conspira%C5%A3ioniste–%C3%AEnplin%C4%83–pandemie/a–56403640, în data de 19.01.2022.

[6] World Health Organization, Novel Coronavirus ( 2019-nCoV) Situation Report- 13, februarie 2020, infromație accesată la adresa web: https://www.who.int/docs/default–source/coronaviruse/situation–reports/20200202–sitrep–13ncov–v3.pdf, în data de 19.01.2022.

[7] Carolyn Kormann, The Mysterious Case of the Covid-19 Lab-leak Theory , octombrie 2021, infromație accesată la adresa web: https://www.newyorker.com/science/elements/the–mysterious–case–of–the–covid–19–lab–leak–theory, în data de 19.01.2022.

[8] BBC News, Coronavirus: Trump stands by China lab origin theory for virus, informație accesatp la adresa web: https://www.bbc.com/news/world–us–canada–52496098, în data de 19.01.2022.

[9] United Nations Geneva Multimedia Newsroom, UNOG Bi-weekly press briefing 21 April 2020, aprilie 2020, informașie accesată la adresa web: https://www.unognewsroom.org/story/en/248/unog–bi–weekly–press–briefing–21april–2020, în data de 19.01.2022.

[10] Kristian Andersern, Andrew Rambaut et al, The Proximal Origin of SARS-CoV-2, informație accesaată la adreas web: https://www.nature.com/articles/s41591–020–0820–9, în data de 19.01.2022.

[11] Jane Qiu, How China’s ‘Bat Woman’ Hunted Down Viruses from SARS to the New Coronavirus, iunie 2020, informație accesată la adresa web: https://www.scientificamerican.com/article/how–chinas–bat–woman–hunteddown–viruses–from–sars–to–the–new–coronavirus1/, în data de 19.01.2022.

[12] Reuters, Coronavirus very likely of animal origin, no sign of lab manipulation: WHO, aprilie 2020, informație accesată la adresa web: https://www.reuters.com/article/us–health–coronavirus–who–virus–idUSKCN223180, în data de 19.01.2022.

[13] Facebook, postarea lui Lisa Marie Holt, noiembrie 2020, informație accesată la adresa web:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10158896241003431&set=a.10150384458978431&type=3, în data de 19.01.2022.

[14] Bill Gates, Innovating to zero!, februarie 2010, informație accesată la adresa web: https://www.ted.com/talks/bill_gates_innovating_to_zero, în data de 19.01.2022.

[15] Facebook, postarea lui Dr Creep, martie 2020, informație accesată la adresa web:

https://www.facebook.com/DrCreep.Creepbhill/posts/there–was–already–6–or–so–coronaviruses–in–20122013–whenthe–pandemic–song–was–c/2656791964443326/, în data de 19.01.2022.

[16] Facebook, postarea lui Gavin Hoult, februarie 2020, informație accesată la adresa web: https://perma.cc/RV5HKA6T,  în data de 19.01.2022.

[17] AFP Australia, Dettol’s manufacturer denied it tested its products on the novel strain of coronavirus, februarie 2020, informație accesată la adresa web: https://factcheck.afp.com/dettols–manufacturer–denied–it–tested–itsproducts–novel–strain–coronavirus, în data de 19.01.2022.

[18] Media International Australia, ‘Corona? 5G? or both?’: the dynamics of COVID-19/5G conspiracy theories on Facebook, august 2020, informație accesată la adresa web:

https://www.researchgate.net/publication/343429176_%27Corona_5G_or_both%27_the_dynamics_of_COVID195G_conspiracy_theories_on_Facebook, în data de 19.01.2022.

[19] Kelvin Chan, Conspiracy theorists burn 5G towers claiming link to virus, aprilie 2020, informație accesată la adresa web: https://apnews.com/article/health–ap–top–news–wireless–technology–international–news–virus–outbreak4ac3679b6f39e8bd2561c1c8eeafd855, în data de 19.01.2022.

[20] Anna McLaughlin, Investigating the most convincing COVID-19 conspiracy theories, iunie 2020, informație accesată la adresa web: https://www.kcl.ac.uk/investigating–the–most–convincing–covid–19–conspiracy–theories, în data de 19.01.2022.

[21] Andreea Pora, Dezinformarea, zvonurile și fake-news-urile despre Covid au provocat moartea a sute de oameni și spitalizarea altor mii, august 2020, informație accesată la adresa web:

https://romania.europalibera.org/a/dezinformarea–zvonurile–%C8%99i–fake–news–urile–despre–covid–au–provocatmoartea–a–sute–de–oameni–%C8%99i–spitalizarea–altor–mii/30779316.html, în data de 19.01.2022.

[22] EVZ Capital, Medic de top acuză: NU există tratamente în spitale, oamenii mor, iar medicii tac!, octombrie 2021, informație accesată la adresa web: https://www.youtube.com/watch?v=xlRumnhbSuY, în data de 19.01.2022. ²³ Facebook, postare Lucian Duță, noiembrie 2021, informație accesată la adresa web:

https://www.facebook.com/100012621063973/posts/1291310224633001/?sfnsn=mo, în data de 19.01.2022. ²⁴ Facebook, postare Lucian Duță, noiembrie 2021, informație accesată la adresa web: https://www.facebook.com/100012621063973/posts/1336464233450933/?sfnsn=mo, în data de 19.01.2022.

[23] Radu Cupcea, STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION! Rusia și China nu dețin medicamentul care tratează Covid-19, martie 2020, informație accesată la adresa web: https://larics.ro/stop–fals–coronavirus–rusia–și–china–nudetin–medicamentul–care–trateaza–covid–19/, în data de 19.01.2022.

[24] Andreea Ofițeru, Cazul Arbidol. De ce cred românii în medicamente și nu în vaccin, noiembrie 2021, informație accesată la adresa web: https://romania.europalibera.org/a/arbidol–tratament–covid/31539718.html, în data de 19.01.2022.

[25] Comisia Europeană, O strategie a UE privind terapiile împotriva COVID-19, mai 2021, informație accesată la adresa web: https://ec.europa.eu/info/live–work–travel–eu/coronavirus–response/public–health/treatments–covid19_ro, în data de 19.01.2022.

[26] KPRC Hudston, Houston-area doctor at center of controversial coronavirus cure video doubles down , informație accesată la adresa web: https://www.youtube.com/watch?v=QOABdjrBRfI, în data de 19.01.2022.

[27] C-SPAN, President Trump says he is taking hydroxychloroquine, informație accesată la adreas web: https://www.youtube.com/watch?v=7T8j5UMjPAc, în data de 19.01.2022.

[28] Nicolae Țîbrigan, STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION! Hidroxiclorochina este ineficientă în tratarea și prevenirea infecției COVID-19, august 2020 ,informație accesată la adresa web: https://larics.ro/stop-falscoronavirus-hidroxiclorochina-este-ineficienta-in-tratarea-și-prevenirea-infectiei-covid-19/, în data de 19.01.2022.