2018-06-11

UE propune Rusiei să se alieze contra lui Trump. Falsurile lunii

Mădălina Mihalache*

f1

 

  1. Donald Tusk vrea să oblige România să recunoască Kosovo

 Pe data de 27.04.2018, Știripesurse.ro a publicat un articol din titlul căruia reiese faptul că președintele Consiliului European, Donald Tusk, și-a propus să oblige România să recunoască independența autoproclamată de Kosovo în 2008, în condițiile în care, alături de alte patru state membre UE precum Spania, Grecia,  Cipru și Slovacia, refuză să o facă.

Donald Tusk, în contextul desfășurării unui turneu în Balcanii de Vest cu ocazia pregătirii Summitului UE-Balcanii de Vest, desfășurat pe 17 mai în capitala Bulgariei, a declarat în cadrul unei conferințe susținute alături de președintele Kosovo, Hashim Thaci, că este necesară o ,,normalizare comprehensivă a relaţiilor cu Serbia şi fără implementarea deplină a acordurilor, nu este posibilă dezgheţarea relaţiilor bilaterale şi aderarea la UE”. Astfel, declarația lui Donald Tusk a constat într-un îndemn către autoritățile kosovare pentru a încerca să-și îmbunătățească relațiile cu Serbia, considerând că doar așa va fi posibilă în cele din urmă aderarea celor două state în Uniunea Europeană, și nicidecum nu s-a adus în discuție forțarea unor state privind recunoașterea Kosovo ca stat. Astfel, conținutului materialului nu are nicio legătură cu obligarea României de a reacunoaște Kosovo în calitate de stat, titlul fiind unul de tip clickbait.

Publicul țintă al acestui articol prin care se urmărește dezinformarea este  cel din România, iar cuvintele cheie sunt: România, independența, Kosovo, Uniunea Europeană.

În ceea ce privește tehnica folosită pentru a dezinforma, aceasta este cea a titlului fals. După cum se vede foarte clar în știre, nu este vorba despre așa ceva.

 

  1. Doar o treime din tineretul european are încredere în UE

f2 

 Varianta în limba română a agenției Sputnik a publicat un articol  pe data de 3.05.2018, in care susține că, în urma unui sondaj realizat în rândul tinerilor europeni cu vârstă cuprinsă între 16-26 ani, peste 50% din respondenți sunt nemulțumiți de actualele sisteme politice și doar o treime are încredere în instituțiile europene.

Titlul care însoțește  materialul este unul prin intermediul căruia autorul își propune să inducă starea de  neîncredere în Uniunea Europeană și astfel  să accentueze curentul eurosceptic. În pofida faptului că sintagma folosită în titlu ,,tineretul european” oferă articolului un caracter generalizat, sondajul a fost aplicat doar  în rândul respondenților din cadrul a șapte state.

Conținutul textului al cărui  autor nu este precizat, are drept sursă primară fundația Tui Stiftung, cea care a solicitat realizarea sondajului celor de la YouGov.uk. Conform celor de la Sputnik, rezultatele studiului arată că tinerii europeni sunt critici față de funcționarea sistemului democratic, că cei mai mulți doresc o schimbare radicală: Grecia (66%), Italia (51%), Polonia (41%) și Spania (39%), dar și că o mare parte din ei sunt adepții unei atitudini populiste. Astfel, sondajul pare a furniza doar concluzii nefavorabile ce prevăd un viitor sumbru Uniunii Europene.

În realitate, informațiile preluate au fost decontextualizate, fiind publicate doar cifrele care se potrivesc temei dezinformării, ceea ce conduce la o interpretare greșită de către public a acestora, el fiind orientat spre o concluzie prestabilită. De fapt, sondajul este constituit din mai multe întrebări, grupate la rândul lor pe teme precum atitudini politice, percepții asupra Uniunii Europene sau perspective de viitor. Astfel, în urma unei analize asupra studiului, se poate obseva că deși tinerii care doresc o schimbare radicală a sistemului reprezintă un procent considerabil, 58% din respondenți cred în democrație, pe când doar 6% preferă alt sistem.  Iar în ceea ce privește instituțiile europene, în pofida faptului că doar 33% din tinerii participanți la studiu au încredere în acestea, 71% doresc în continuare ca țara lor să rămână în  Uniunea Europeană, remarcându-se o creștere de 10% față de anul trecut.  De asemenea, peste jumătate din rândul respondenților s-au identificat ca fiind ,,europeni” pe lângă naţionalitatea lor, cu 7% mai mult  faţă de anul trecut, iar pentru doar 34% contează exclusiv identitatea naţională, faţă de 42%  în anul precedent. Cu privire la atitudinile populiste, acest studiu reflectă  un procentaj scăzut: cel mai mic fiind în Germania, de 7%, iar cel mai mare în Polonia, de 23%. Toate aceste informații au fost însă omise de autorul articolului publicat de Sputnik.

Astfel, conform acestui studiu, nu poate fi vorba de o scădere a încrederii tineretului european în Uniunea Europeană, ci dimpotrivă, în urma rezultatelor sondajului, chiar s-a remarcat o creștere ușoară a dorinței acestora de a rămâne în continuare în spațiul comunitar.

Limba în care este scris falsul narativ este română, iar publicul țintă este cel din România și Republica Moldova. Cuvintele cheie prezente sunt Uniunea Europeană, instituții europene, tineret european, democrație, iar ca tehnică a dezinformării este folosită decontextualizarea.

 

  1. UE propune Rusiei să se alieze contra lui Trump

 f3

 

Varianta în limba română a platformei sputnik.md, a publicat pe data de 22.05.2018, un articol intitulat ,,Operațiunea Consolidarea”. Țările UE îi propun Rusiei să se alieze împotriva lui Trump”.  Acest text narativ a fost prezentat publicului în contextul vizitei pe care Angela Merkel a desfășurat-o la Soci pentru întâlnirea cu Vladimir Putin, fiind prima după cea din 2015, atunci când tensiunile dintre Rusia și țările occidentale erau la apogeu ca urmare a conflictului ucrainean.

Articolul, care captează atenția încă de la debut prin folosirea unu titlu pretențios, se bazează pe o concluzie la care RIA NOVOSTI a ajuns în urma unei așa zise analize, afirmând că  în ,,jurul Rusiei se formează o echipă din țări membre UE care tind să devină oponenți economici ai SUA și ai sancțiunilor impuse de Washington”, aducând drept argumente întrevederea  Angelăi Merkel cu Vladimir Putin, intenția Marii Britanii de a ridica interdicția pentru tranzacțiile la bursă cu aluminiul companiei „RUSAL”, dar și propunerea președintelui Bulgariei de a se construi  o conductă de gaz directă prin Marea Neagră.

În cadrul articolului, propaganda rusă pune însă accentul pe vizita pe care cancelarul german a făcut-o pe 18 mai 2018 în Rusia, care este descrisă în termeni idilici și ca desfășurându-se într-o ,,atmosferă prietenească”. Prin folosirea acestor termeni generoși însă, conținutul narativ își propune să inducă ideea conform căreia, în pofida relațiilor ruso-germane extrem de tensionate din ultimii ani, în special după anexarea peninsulei Crimeea şi doborârea aeronavei MH17 în Donbas, Angela Merkel, a mers la Soci cu scopul de a pune bazele unei alianțe cu Rusia.  Fapt ce ar justifica ,,fața zâmbitoare” și urările de succes adresate de aceasta în limba rusă liderului de la Kremlin pentru noul guvern. De fapt, realitatea a fost diferită. Temele de discuţie din cadrul acestei întrevederi au vizat subiecte precum războiul din Siria, conflictul din Ucraina şi summitul G20 din iulie de la Hamburg, dar și un subiect mai sensibil, cum ar fi campania rusă de influenţare a opiniei publice germane.

De asemenea, instrumentul menționat anterior nu este singurul utilizat în articol pentru a induce în eroare publicul din România și Republica Moldova cu informații false. La un moment dat, se citează în cadrul narațiunii, o afirmație ce aparține Angelăi Merkel conform căreia ,,Berlinul are nevoie de bune relații cu Moscova, acesta este un interes strategic.”

Vorbele aparțin, într-adevăr, cancelarului german, însă au fost decontextualizate astfel încât să se potrivească cu tema dezinformării, și anume că Germania vrea să se orienteze către o cooperare solidă cu Rusia, îndepărtându-se astfel de UE și NATO. De fapt, declarația acesteia a fost una diferită, susținând că da, are ,,un interes strategic în a menţine bune relaţii cu Rusia”, dar a adăugat imediat că este ,,în favoarea continuării dialogului dintre Rusia, UE şi NATO.”

Astfel, nu se remarcă prezența vreunei ,,operațiuni de consolidare” și nici ,,propunerea unor țări europene de a se alia cu Rusia împotriva SUA”, după cum sugerează titlul.  Acesta este unul fals, neavând nicio legătură cu ceea ce regăsim în conținutul propriu zis al articolului, discrepanța dintre titlu și conținut fiind o metodă care, alături de cea a decontextualizării, este des folosită în procesul de dezinformare rusă.

 

  1. Vladimir Putin răspunde la SOMAȚIA României și a celorlalte colege din UE și NATO: Rusia nu are încredere în anchetă

f4 

 

Platforma știripesurse.ro, a titrat  pe data de 25 mai 2018,  un articol conformă căruia Vladimir Putin răspunde la SOMAȚIA României și a celorlalte colege din UE și NATO: Rusia nu are încredere în anchetă. Știrea a apărut în contextul prezentării rezultatelor anchetei de către echipa de investigație din care au făcut parte procurori din Olanda, Australia, Belgia, Malaysia si Ucraina cu privire la racheta care a doborât avionul Malaysia Airlines în 2014, de unde au rezultat 298 de persoane decedate.

Statele care au făcut publice rezultatele anchetei, au fost Olanda și Australia prin intermediul guvernului olandez și al ministrului de externe australian, concluzionând că Rusia este responsabilă pentru gravul incident. De asemenea, ambele guverne au cerut Rusiei să deschidă un dialog privind circumstanțele incidentului, dar și să găsească o soluţie pentru „a justifica suferinţa şi pagubele cauzate”. Drept urmare, așa zisa ,,somație”  accentuată cu majuscule în cadrul titlului, vine din partea Olandei și a Australiei, și nu a României așa cum se titrează. Mai mult, pe lângă România, acest titlu fals aduce în discuție și ,,celelalte colege din UE și NATO”, asta în condițiile în care doar Olanda este membră NATO și a Uniunii Europene, pe când Australia nu face parte în niciuna din cele două structuri.

Astfel, conținutul textului narativ nu are nicio legătură cu titlul acestuia și, prin asta, dezinformează cititorul. De remarcat că manipularea și dezinformarea se amplifică dat fiind faptul că un procent semnificativ dintre cititori citește doar titlul, fără să mai deschidă conținutul știrii sau a articolului.

 

*Mădălina Mihalache este membră a programului de Internship LARICS 2018.