Tatiana Cojocari*
,,În Adevăr nu există știri, iar în Știri nu există adevăr”[1]
Când pe site-ul MAE-ului Federației Ruse a apărut comunicatul Departamentului de Informare și Tipărire, în legătură cu protestele antiguvernamentale din România, mass media rusească deja de câteva zile informa pe îndelete cetățenii Federației Ruse despre situația excepțională și tensionată din România. În comunicatul scurt, de trei paragrafe, se conturează două idei principale – prima, încrederea că actuala guvernare a României va găsi o cale să evite dezbinarea societății și să soluționeze situația internă dificilă, bazându-se pe principiile democratice și constituționale ale țării; – a doua, că liderii României, în ultimii ani au fost prea preocupați cu construirea unui dușman mitic – Rusia, apelând de câte ori aveau ocazie la un discurs rusofob, astfel încât au trecut cu vederea problemele propriei țări, probleme care impun acum o atenție deosebită.
,, Conducerea României a trecut cu vederea problemele importante din propria țară, consideră MAE-ul Federației Ruse/Власти Румынии просмотрели острые проблемы своей страны, считает МИДРоссии” – fragment din comunicatul MAE-ului Federației Ruse, preluat de RIA Novosti cu acest titlu, 09.02.2017.
Senzația lăsată de acest comunicat succint, de numai trei paragrafe, și apărut pe 09.02.2017, după multe zile de protest, este că acesta nu a avut decât rolul de a da undă verde presei locale din Federația Rusă, sugerându-le narativele pe care să pună accentul în informarea ulterioară a populației.
Pornind de la teza anterioară, am realizat o analiză retrospectivă a celor mai populare surse mass media din Federația Rusă, pentru a vedea cât de mult din retorica comunicatului MAE-ului rus se regăsește în buletinele informative de știri din media rusească apărute pe durata desfășurării protestelor în România.
Rossia 1, Pervîi Canal și NTV – a patra putere în Federația Rusă
Nu este deloc complicat să identifici care sunt cele mai populare surse de informare în Rusia, dat fiind că piața mass mediei rusești este dominată de statul rus, companiile de stat sau apropiații Kremlinului. Evident că nu lipsește nici presa independentă, însă aceasta este umbrită de audiența colosală a trusturilor media de sub oblăduirea statului.
Astfel, liderul pieței mass media din Federația Rusă conform audienței, este chiar statul rus prin trustul media – Compania de stat de televiziune și difuzare radio (Всероссийскую государственную телевизионную и радиовещательную компанию (ВГТРК)). Acest trust deține câteva dintre cele mai vizionate posturi TV naționale: Rossia 1, Rossia 2, Rossia 24 (canal informativ) și RTR Planeta (post internațional în limba rusă), menționându-se chiar pe site-ul trustului că postul Rossia 1 este liderul în televiziunea națională având o audiență ce cuprinde 98,5% din populația Federației Ruse și mai mult de 50 milioane de telespectatori în statele CSI și Țările Baltice.
În componența statului intră și agențiile de știri RIA Novosti și Tass (fosta Itar Tass) – Ria Novosti fiind accesibilă în mai multe limbi, precum și Centrul de televiziune ,,Ostankino” (Останкино), care difuzează unul dintre cele mai populare posturi TV din Federația Rusă – Pervîi Canal. În cadrul trustului media Ostankino, statul deține 51% din acțiunile totale.
Tot aici trebuie amintit și postul TV Rossia Today, disponibil în căteva limbi internaționale, care este finanțat integral din bugetul de stat.
Un alt deținător important al mass mediei din Federația Rusă este reprezentat de trustul Gazprom Media, în care compania Gazprom este acționar total. Astfel, Gazprom Media deține canalele naționale NTV și TNT și televiziunea cu transmisie prin satelit NTV plus.
Următorul pe lista deținătorilor importanți mass media, din categoria numărul trei, este Grupul Media Național(NMG), controlat de banca Rossia, acționar majoritar aici fiind Iurii Kovalciuk (după datele din 2014), fiind cunoscut ca un apropiat al președintelui Putin.
Acest trust deține acțiuni în cadrul postului Pervîi canal (25%), 72,4% în cadrul postului 5 channel, 82% acțiuni pentru Ren TV și 98,32% acțiuni pentru ziarul național Izvestia, fiind acționar total pentru Ruskaia Slujba Novostei.
În fine, în ultima categorie și cea mai minoritară, dar totuși importantă pe piața mass mediei rusești, este trustul media RBK, definindu-se ca un trust ce pune la dispoziție telespectatorilor și cititorilor informații economice și financiare, considerat la momentul actual ca fiind independent.
Popularitatea canalelor de stat, este confirmată încă o dată de cercetările naționale referitor la încrederea populației în mass media rusească.
,, cele mai vizionate posturi TV din Federația Rusă sunt posturile de stat – Pervîi Canal, Rossia 1, Rossia 2, Rossia 24 și postul NTV”
Și în Federația Rusă ca și în majoritatea statelor post-sovietice, televiziunea reprezintă o importantă sursă de informare. O majoritate covârșitoare de ruși consideră televiziunea principala sursă de informare – 60% dintre cetățenii Rusiei privesc zilnic emisiunile de știri, reiese din cercetările Centrului Analitic Levada. Tot Levada ne spune că cele mai vizionate posturi TV din Federația Rusă sunt posturile de stat – Pervîi Canal, Rossia 1, Rossia 2, Rossia 24 și postul NTV – 50% dintre respondenți privesc zilnic aceste canale, 26% dintre respondenți vizionează aceste canale de câteva ori pe săptămână, 10% le vizionează o singură dată pe săptămână și doar 8% nu le vizionează deloc. Ca și în restul spațiului post-sovietic, mass media internațională nu joacă un rol important – 87% dintre ruși nu au citit sau vizionat niciodată site-uri sau posturi TV internaționale și doar 4% dintre respondenți au menționat că fac asta măcar o dată pe săptămână.
Când vine vorba de informarea referitor la știrile din țară sau străinătate, 59% din ruși se informează de la posturile TV și doar 20% din resursele internet (ziare, jurnale, buletine informative). De asemenea, procentul este aproximativ același referitor la percepția rușilor vizavi de redarea obiectivă a informației de către posturile TV despre politica externă – 58% considerând informațiile de la TV privind politica externă, obiective.
Temele dominante în presa rusă: „ce se întâmplă cu țara cu care de curând visa să se unească țara vecină Moldova”
Astfel, datele de mai sus au constitui criteriul de bază care mi-a orientat atenția în special către buletinele de știri și emisiunile informative de la cele mai vizionate posturi TV de stat – Rossia 1 și Rossia 24, Pervîi Canal și NTV. De asemenea, am analizat și buletinele informative despre protestele din România difuzate de postul Ren TV, dat fiind că și acesta are afiliere de stat, dar și a agențiilor de știri Ria Novosti și Tass, acestea considerându-se cele mai mari agenții de informare din Rusia, în total fiind prelucrate 111 știri de la aceste posturi. Rezultatele analizei se raportează într-o mică măsură și la opinia anumitor analiști ruși regăsite în ziare și resurse on-line, precum Izvestia.ru, Gazeta.ru, Interfax.ru, Riafan.ru sau Rosbalt.ru, pentru a crea o imagine în oglindă dintre știrile emise la posturile tv, presa scrisă și agențiile de știri care preiau informația din alte surse, precum Ria Novosti sau Tass, dar și pentru a valida sau invalida anumite aspecte ale analizei.
În urma analizei au fost identificate câteva teme dominante care au fost grupate la rândul lor în 4 tipuri de narative din mass media rusească ce au conturat imaginea protestelor din România:
- Dezordine și violență în România
REUTERS/ INQUAM PHOTOS. Ria Novosti: Proteste antiguvern în București.2 februarie 2017/ Антиправительственные протесты в Бухаресте. 2 февраля 2017/ Proteste antiguvern în București
Poate fi considerată tema de top care s-a regăsit în toate știrile despre protestele din România și în ciuda faptului că episodul violențelor din Piața Victoriei a fost unic, acesta a fost reluat în mai multe reportaje TV și știri scrise atât în data apariției, cât și ulterior, folosindu-se imagini și video scurte în care se accentua violența protestatarilor și confruntarea acestora cu forțele de ordine. Spre exemplu, RIA Novosti, din cele 38 de știri dedicate evenimentelor din Piața Victoriei, apărute în perioada 02-27 februarie, în 8 dintre ele a pus accentul pe violența și dezordinea creată de manifestanții antiguvernamentali, difuzând video-uri preluate de pe rețele de socializare sau presă locală și internațională. De asemenea, imaginile cu violențele din România se regăsesc și în alte știri scurte despre proteste. Pervîi Canal a difuzat 10 știri în cadrul buletinelor informative TV, fiecare având aproximativ 1 minut, în perioada 2-6 februarie. Toate cele 4 buletine de știri din data de 2 februarie au fost dedicate în special caracterului violent al protestelor din Piața Victoriei. De asemenea nici NTV, REN TV sau Rossia 1 și 24 nu au omis oportunitatea să facă exclusivitate din acest subiect. Știrile cu accent pe caracterul violent al protestelor amintesc și despre faptul că dezordinea ar fi fost provocată de galeriile de fotbal, că protestatarii ar fi fost plătiți, că în conflict au fost implicate și arestate mai multe sute de oameni și că protestele sunt susținute de către președintele țării.
În corelație cu această tema, se accentuează frecvent faptul că acestea sunt cele mai mari proteste după 1989, atunci când a fost schimbat regimul dictatorial al lui Ceaușescu. Asemănarea însă nu se oprește aici, ci continuă anunțând că și acum ca și atunci manifestanții doresc schimbarea guvernării actuale a țării și că de fapt acesta ar fi motivul adevărat din spatele protestelor masive. Succint, trebuie menționat că nici una din sursele analizate nu a pierdut ocazia să instrumentalizeze episodul violent al protestelor din România, pentru a argumenta o teză sau alta lansată de aceștia, după cum se va putea observa ulterior.
- Maidanul românesc
Captură video Ren TV, 04.02.2017 : Conducerea României după o serie de proteste au retras proiectul legislative de amnistie a corupților/Правительство Румынии после серии протестов отозвало законопроект об амнистии коррупционеров.
,,Pare că de curând liderii români l-au primit în vizită pe președintele ucrainean P. Poroșenko – împreună condamnând Rusia pentru acțiunile ei agresive…dar astăzi se pare că, maidanul a venit acasă la români. Cel puțin mulțimea este asemănătoare, iar printre culorile roșu galben și albastru, se întrezărește și cea portocalie” – așa începe un reportaj de la Ren TV, relatând despre protestele din România.
În cele câteva știri apărute cu acest titlu sau conținut, se relatează despre protestele din România prin prisma evenimentelor din Ucraina. În aceste știri difuzate de Ren TV, Rossia 1/Rossia 24, sau scrise de Ria Novosti, Gazeta.ru, Riafan.ru (Agenția federală de știri), care fac trimitere la caracterul violent al protestelor, se comunică că România merge pe calea Ucrainei, fiind la un pas de revoluțiile colorate. Se menționează că astfel de proteste sunt caracteristice statelor estice și în cel mai scurt timp trebuie să ne așteptăm la astfel de evenimente și în statele vecine a României. De asemenea, se vorbește despre faptul că aceste proteste îndreaptă România pe drumul revoluțiilor de catifea, astfel pe viitor, intensificându-se și mai mult prezența sentimentelor antirusești și rusofobe în România.
Nu este deloc întâmplător lansată retorica din cadrul reportajului mai sus amintit, difuzat de Ren Tv în data de 9 februarie, ci din contra, acesta reia tema principală atât din comunicatul departamentului de informare al MAE-ului rusesc, dar se și corelează cu tema principală punctată în declarațiile reprezentantului MAE-ul rusesc, Aleksandr Boțan-Horcenko, apărute în aceeași zi pe Interfax.ru.
MAE-ul Federației Ruse numește România pericol pentru Rusia după amplasarea pe teritoriul său a scutului antirachetă SUA/В МИД РФ назвали Румынию угрозой для России послеразмещения там ПРО США: Interfax.ru, 9.02.2017
În acest comunicat, Aleksandr Boțan-Horcenko menționează că Federația Rusă a declarat deja că România este o țară care prezintă pericol pentru Rusia, din cauza faptului că aceasta a permis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriului său, cât și că a acceptat relocarea armamentului NATO în România. Astfel, sentimentele rusofobe în România se accentuează, iar o colaborare cu autoritățile române va fi din ce în ce mai dificilă, se mai menționează în comunicat. Dacă sau aliniat sau nu astrele astfel încât să fie lansate în presa rusă declarații paralele despre protestele din România și faptul că România permite Alianței Nord-Atlantice să amplaseze armament militar american pe teritoriul său, putem doar intui. Cert este că subiectul România-NATO este în general unul din preferatele mass mediei de stat din Rusia. Tot pe 9 februarie 2017, în țară, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Adevărul a fost jucată și cartea ambasadorului rus la București Valeri Kuzmin, care a lansat o invitație noului guvern implicat în protestele din țară și criticat de reprezentanții UE.
- România – țară dezbinată
Preluând declarațiile Prim-Ministrului român, S. Grindeanu, în care acesta declara că va retrage ordonanțele de urgență pentru a opri dezbinarea țării la care asistăm cu toții zilele acestea, presa rusă a făcut din tema dezbinării un subiect de top.
Tema dezbinării statului și divizarea societății în două tabere, apare în reportajul Ren TV, în reportajul special emis de postul Rossia 1, cu titlul ,,O țară – două tabere: toată România este baricadată”. În alte știri transmise de Rossia 24 se menționează că protestele sunt o revoluție împotriva clasei politice de la guvernare și că aceste manifestații sunt susținute de Președintele țării, căruia îi convine situația actuală, dar și de Patriarhia Română. De asemenea, se menționează și despre protestele anti-președinte, care sunt un semn clar că țara este dezbinată. NTV transmite într-un reportaj special cu titlul ,,Cine a provocat criza politică din România” – după părerea experților protestele ar fi fost organizate și cu implicarea serviciilor secrete din țară, căci și acestea ar fi fost învinuite de corupție, astfel în România este o luptă politică internă între liberali și socialiști.
Rossia 1, 02.02.2017:В Румынии произошли крупнейшие после свержения Чаушеску волнения
,,În România au loc cele mai mari proteste de la schimbarea regimului Ceaușist…protestele s-au transformat rapid în dezordine și confruntare cu poliția…. ce se întâmplă cu țara cu care de curând visa să se unească țara vecină Moldova”
- Protestele din România – efectul integrării în UE
De la aluziile subtile ale MAE-ului Federației Ruse, cum că elitele României au omis gravele probleme economice și sociale ale țării care acum au ieșit la iveală, până la informațiile că protestele din România sunt cauzate de situația economică a țării, înrăutățită și mai mult după integrarea în UE, este aparent cale lungă – însă ce nu se aude la MAE-ul rus, se vede la TV. În acest context ne vin în ajutor trei reportaje dedicate protestelor din România, realizate de un corespondent special de la fața locului – Anton Liadov, difuzate de către Rossia 1 și Rossia 24 în cadrul buletinului de știri de seară, în care se merge pe retorica statului român sărăcit ca urmare a integrării în UE, iar efectelor adverse ale acestei integrări ies acum la suprafață prin populației țării care își manifestă nemulțumirea față de situația economică internă, iar UE nu face decât să se spele pe mâini de toată situația creată, deși corupția din România este un semnal clar al degradării UE. Mai mult, se menționează în reportajul intitulat Funcționarii români nu mai a suficiente locuri în închisori, că după integrarea României în UE, jumătate din români trăiesc în sărăcie. România și-a pierdut suveranitatea, independența, românii lucrează în statele UE la negru. România a pierdut tot ce a construit și lăsat Ceaușescu – cu toate acestea, în Piața Victoriei flutură drapelul Uniunii Europene – protestatarii mai speră la ajutorul fratelui mai mare. UE în schimb, nu face decât să-și manifeste îngrijorarea, se mai menționează în reportaj. Pe cine după așa ceva mai poate inspira drapelul albastru cu stele, se întreabă Dmitri Kiseliov, în cadrul emisiunii de știri de la Rossia 1, moderată de acesta. Poroșenko nu trebuie luat în considerare!, menționează acesta.
Tema celui mai sărac stat din UE și situației economice care nemulțumește populația României, nu este regăsită doar aici. Și unul dintre experții intervievați din cadrul reportajului special – Itogi Dnia difuzat la NTV, Angara Samorukova, consideră că printre cauzele protestelor se numără conflictul politic intern și nemulțumirea oamenilor de calitatea vieții din țară. De asemenea și alți experți susțin teza sărăciei României și că protestele sunt rezultatul unui sistem social-economic epuizat, iar România fiind cea mai săracă țară din UE, prin exemplul său demonstrează că modelul actual de dezvoltate socio-economic nu funcționează, menționează Victor Mironenco pentru Rosbalt.
Pe de altă parte, în cadrul reportajelor de știri de la Ren TV se punctează faptul că solicitarea României de a primi ajutor în soluționarea crizei interne, adresată reprezentanților UE, a rămas fără răspuns.
Ce mai merită menționat aici, că pe lângă retorica celui mai sărac stat, a corupției ca semnal al degradării UE, tot în cadrul reportajelor Rossia 1 și Rossia 24, apare întrebarea ce s-ar fi întâmplat cu Moldova dacă ar fi intrat în componența României, așa cum își doreau foștii lideri ai țării sau ce urmează să se întâmple cu țara măcinată de corupție care cu puțin înainte a dorit să se unească cu Moldova. Ce-i drept, aceste două replici scurte sunt umbrite de multe alte narative despre protestele din România construite de Rossia 1 și Rossia 24.
*Ponderea temelor regăsite în știrile analizate, se referă la numărul cazurilor întâlnite și nu la numărul știrilor, spre exemplu într-o știre se pot regăsi 3 teme.
În loc de concluzii
Drapelele Uniunii Europene și ale Statelor Unite ale Americii, fluturau permanent alături de cele ale României în majoritatea reportajelor și știrilor despre evenimentele din România, iar experții ruși, la fel ca și cei locali și internaționali, încercau să înțeleagă fenomenul, evaluând lucrurile pragmatic, așa cum știu ei mai bine să facă.
Această analiză nu are rolul de a măsura gradul de obiectivitate sau corectitudine a faptelor relatate în mass media rusească despre protestele din România, misiunea de altfel, greu de îndeplinit, atâta timp cât nici în țară lucrurile nu sunt prea limpezi, ci dorește să identifice temele de top pe care s-a axat mass media de stat în relatarea acestor evenimente, omițând celelalte detalii contextuale. Cât de obiectiv sau adevărat au fost aduse informațiile la cunoștința publicului rus de către mass media națională rusă, rămâne la latitudinea jurnaliștilor să evalueze. În opinia mea, nici de această dată nu au lipsit temele ideologice ale Rusiei – degradarea UE, dușmanul periculos NATO, revoluții colorate și evident politica rusofobă ale statelor vestice – Rossia 1, Rossia 24 și Ren Tv luând iarăși premiul întâi pentru profesionalismul de care au dat dovadă în promovarea acestora.
*Tatiana Cojocari este membru în Consiliul de Experți LARICS.
[1] Joc de cuvinte despre cele mai importante surse de informare din perioada sovietică– Izvesti (Știri) și Pravda(Adevăr) preluat și adaptat de pe site-ul vedomosti.ru, autor Aleksei Levinson.