Unul dintre primele gesturi de colaborare din cadrul Binomului Plahotniuc-Dodon, cel care a început să conducă Republica Moldova din 2016, adică imediat ce după ce Vladimir Plahotniuc l-a făcut președinte pe Igor Dodon, în detrimentul Maiei Sandu, a fost trecerea controlului Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova (SIS) de la Președinție la Parlament. Adică, de la Igor Dodon, proaspăt ales (!), la… Vladimir Plahotniuc. Mișcarea s-a făcut după alegerea lui Igor Dodon ca președinte dar înainte de investirea acestuia, printr-un proiect de lege în Parlament, din 1 decembrie 2016, prin care se propunea ca Serviciul Paza şi Protecţie de Stat, care se afla în subordinea Președinției, să treacă în cea a Serviciului de Informații și Securitate, iar SIS-ul să ajungă la Parlament, în sensul că Directorul SIS să fie numit de Parlament. Igor Dodon a protestat atunci, cu „bărbăție”, pe… Facebook, declarând că: „Proiectul de lege care prevede trecerea SPPS-ului în subordinea SIS-ului, iar SIS-ul în subordinea Parlamentului, trădează teama de un președinte puternic, pe care nu-l pot controla. Sunt sigur, însă, că nici asta nu-i va ajuta. Voi uza de toate pârghiile legale, pentru a face ordine atât la SIS, cât și la Procuratura Generală, unde trebuie să stea în frunte o persoană independentă și cu verticalitate, o persoană fără frică, un funcționar profesionist care va iniția reformele în justiție și organele de drept”.

O reacție de ochii lumii, așa cum au fost toate în vremea Binomului, după care acesta a tăcut mâlc, așa cum era scenariul. Și au urmat apoi nenumărate semne de colaborare la nivelul Binomului Plahotniuc-Dodon, în care protagoniștii își serveau reciproc mingi la fileu și colaborau în toate.

În 2019, după coaliția împotriva naturii din iunie dintre europeni și socialiști, cu Dodon președinte și Maia Sandu premier, coaliția ACUM-PSRM a votat, pe 18 iunie 2019, un proiect de modificarea a Legii privind SIS care prevedea că directorul serviciului este numit în funcție și demis de către Parlament, la propunerea șefului statului, iar activitatea instituției va fi coordonată de președinte, în limitele competenței sale. Igor Dodon își luase SIS-ul înapoi…

Astăzi, se întoarce, din nou, roata. Igor Dodon nu mai este președinte, iar Partidul Socialiștilor, cel mai mare din Parlament, al cărui lider informal este fostul președinte, vrea ca SIS să ajungă din nou sub controlul Parlamentului.

Lupta pentru SIS este de fapt un vârf de aisberg, adică aceea o zecime care se vede la suprafață. Celelalte 9/10 din bucata de gheață aflată sub apă este lupta pentru putere care se derulează acum, dincolo de Prut, la cote maxime. Maia Sandu are președinția dar, după cum am mai argumentat nu odată, nu are deocamdată multe pârghii de putere, nici majoritate parlamentară, nici guvern.

Are doar legitimitate politică fără precedent, credibilitate internă și externă și… un public mobilizat și determinat.

Baricadați în parlament, urmașii faimosului Binom Plahotniuc-Dodon, de data asta sub alte înfățișări politice (PSRM, Partidul Shor, grupul Pentru Moldova, independenți) au undeva la 54-57 de deputați din cei 101 – pe hârtie – din Parlamentului Republicii Moldova. Adică au majoritatea. Și această majoritate s-a pus în mișcare joi, 3 decembrie, când au votat, în regim de mitralieră, inclusiv în a doua lectură, o serie de proiecte de lege, printre care legea bugetului, anularea legii antipropagandă, care limita influența posturilor rusești în republică, o lege cu privire la statutul juridic al Găgăuziei, cea cu privire la statutul special al limbii ruse, inclusiv a fost abrogată decizia prin care terenul Stadionului Republican fusese transmis pentru construcția ambasadei SUA din Chișinău. Totul pe bandă rulantă, în regim de scandal, îmbrânceli, blocaje ale tribunei.

Ce va urma?

Punțile au fost dărâmate. Ruptura dintre Președinte și Parlament e profundă și ireparabilă. Singura armă pe care Maia Sandu și aliații ei o mai au acum este strada, după cum a anunțat chiar ea, referindu-se la restaurarea Binomului Plahotniuc-Dodon din Parlament: „Ei nu mai pot pleca frumos. Ei pot pleca doar rușinos. Pentru că toți cei care au luptat împotriva propriului popor au fost alungați”.

Pe 6 decembrie, la București, vor fi alegeri parlamentare care să stabilească direcția politică a România în următorii ani. La Chișinău, pe 6 decembrie, oamenii vor fi în stradă, obligați să își apere votul majoritar pentru Maia Sandu din 15 noiembrie.

Ce se petrece acum dincolo de Prut anunță deja una dintre principalele provocări la adresa viitoarei guvernări de la București.

Sursa: PS News