Szijjártó Péter, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, este responsabil pentru gestonarea „Fondului de capital privat pentru achiziționarea de terenuri arabile” în Europa Centrală și de Est, Sursa foto aici.
Autor: C. Ioana*
Continuăm astăzi analiza acțiunilor Ungariei de intruziune în spațiul României, ceea ce am numit, cu multă vreme în urmă, aici la LARICS, acțiuni de de-suveranizare a României și, ulterior, de co-suveranizare a Ungariei în Transilvania (vezi aici). Actualele proiecte de achiziții de cladiri sau de terenuri arabile sunt parte a acestui proiect mai amplu al Budapestei, la care România se uită neputincios.
Pe 14 iulie 2021, conform declarațiilor ministrului ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, Szijjártó Péter, Guvernul ungar a adoptat 7 propuneri, „din care 6 vor ajuta Ungaria să câștige competiții de investiții în viitor”. Oficialul a subliniat că acest demers îi va ajuta pe actorii din industria alimentară ungară să aibă terenul necesar pentru o aprovizionare sustenabilă cu materii prime.
Fondul de capital privat pentru achiziționarea de terenuri arabile
În documentul oficial s-a specificat că „scopul acestui fond este achiziționarea de teren arabil în regiunea Europei Centrale și de Est, pentru crearea bazelor extinderii întreprinderilor agricole interne la nivel internațional”, dar nu se menționează cu exactitate unde și în ce condiții guvernul ungar intenționează să cumpere aceste terenuri.
Szijjártó Péter, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, este responsabil cu implementarea acestui fond
Referitor la acest aspect, sub titlul ”Guvernul ungar începe să cumpere terenuri agricole în regiune”, media ungare (aici, aici, aici și aici) au evidențiat (17.07.2021) că în baza decretului guvernamental mai sus menționat, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, Szijjártó Péter, a fost desemnat drept responsabil cu crearea mediului favorabil funcționării (selectarea administratorului fondului până la data de 30.09.2021, stabilirea fondului de capital) și înregistrării acestui fond la Eximbank Zrt.
Implicarea Eximbank Zrt
Eximbank Zrt. este o bancă ungară de export-import, administrată exclusiv de Statul ungar. Din datele publice reiese că „Fondul de capital privat pentru achiziționarea de terenuri arabile”/ Termőföld Magántőkealapot va însuma 400 de milioane de euro (circa 143,8 miliarde forinți), din care 70%, respectiv 280 de milioane de euro (circa 100 miliarde de forinți) vor fi furnizați de Statul ungar de la bugetul de stat, deși detaliile privind procentul rămas de 30% nu au fost prezentate publicului larg.
Totodată, ministrul Finanțelor, Varga Mihály, va avea sarcina de a furniza suma de 280 de milioane de euro, necesară pentru finanțarea fondului de capital.
Informațiile postate pe site-ul oficial al acestei instituții financiare relevă că beneficiază de:
1. fonduri de capital de la nivel internațional – Fondul de cooperare CEE – China (17 țări din Europa Centrală și de Est/CEE); Fondul de cooperare CEE – China II; Fondul de capital de risc Est-Vest; Fondul IFC FIG; Fondul de investiții agricole cazac -ungar; Fondul SINO-CEE; Fondul de investiții pentru inițiativa Trei Mări;
2. fonduri de capital din plan intern – Fondul de capital privat COLUMBUS; Fondul de capital privat Enter Tomorrow Europe; Fondul european de capital privat pentru agricultură și alimentație; Fondul de capital privat de promovare a exportului EXIM; Fondul regional de capital privat PortfoLion; Fondul regional de capital privat PortfoLion II.
Conexiuni financiare cu medii economice chineze
În ultimii ani, Eximbank Zrt. a încercat să crească portofoliul de credite în mod semnificativ prin aventurarea pe piața de finanțare privată, în conformitate cu obiectivul său statutar: „întreținerea și crearea de locuri de muncă în Ungaria”. Eximbank Zrt. , în prezent, oferă, indirect, finanțare de capital pentru companii exportatoare ungurești, prin investiții în fonduri mutuale de achiziții. De asemenea, această bancă poate stabili un capital de risc, fonduri de capital privat sau să adere ca investitor.
Capitalul subscris al acestei bănci a fost sporit de la 4,25 miliarde de forinți (2010), la 146.315 miliarde de forinți (2019). Creditele și avansurile au crescut de la 207 miliarde de forinți (2012), la 864 miliarde de forinți (2018).
Banca susține activ politicile guvernului de deschidere spre Est și Sud, în special spre China. În 2017, băncile Eximbank ale Ungariei și Chinei au convenit să stabilească un fond de investiții de 1 miliard de dolari, la care instituția financiară ungară va contribui cu 70 de milioane de dolari pentru investiții.
De asemenea, Eximbank Zrt. beneficiază de o linie de credit în valoare de 632 de milioane de dolari pentru promovarea legăturilor de afaceri între companiile ungare și chineze (sursa aici).
Tensiuni diplomatice cu Slovacia. „Ungaria încearcă să schimbe condițiile economice și politice din sudul Slovaciei”
Premierii Ungariei, Viktor Orban, și ai Slovaciei, Eduard Heger. Sursa: Hungary Today.
Presa ungară (aici, aici, aici și aici) a vehiculat (12.10.2021) că Guvernul ungar a revocat decizia de a achiziționa terenuri agricole și clădiri de patrimoniu în Slovacia, prin intermediul fondului de investiții de 400 de milioane de euro, prin care Guvernul ungar intenționa să cumpere teren arabil în regiunile transfrontaliere.
Media ungare (aici, aici, aici, aici, aici și aici) au citat cotidianul slovac de limba maghiară Új Szó (11-16.10.2021), din Bratislava, care a diseminat declarațiile recente ale Ministrului Afacerilor Externe din Slovacia, Ivan Korčok (din partea partidului SaS), potrivit cărora această revocare a deciziei ar fi survenit pe fondul criticilor, lansate public, de către reprezentanți ai Guvernului slovac, generate de faptul că Ungaria nu a informat pe cale oficială partea slovacă cu privire la intențiile sale cu privire la acest subiect.
Conform ministrului Korčok (12.10.2021), Guvernul ungar a revocat decizia de a achiziționa terenuri pe teritoriul slovac întrucât partea slovacă s-a arătat ”iritată” de planurile ungare privind achiziționarea de mii de hectare de teren arabil în această țară.
La reuniunea Grupului de la Vișegrad (12.10.2021), premierul Orbán l-ar fi informat personal pe premierul slovac, Eduard Heger (din partea partidului OĽaNO), că, după consultările din 11.10.2021, a decis să revoce această decizie. Heger a salutat demersul și declarația premierului Viktor Orbán, potrivit căreia relațiile bilaterale dintre Ungaria și Slovacia sunt mai importante pentru el decât achiziționarea de terenuri.
Cu toate acestea, media slovace au semnalat că Ministerul slovac al Agriculturii, Samuel Vlcan, a anunțat că va analiza posibilitatea modificării legislației privind achizițiile de proprietăți pe teritoriul slovac, întrucât însăși Ungaria are o legislație strictă care complică achiziționarea de terenuri agricole pentru entități străine.
Sub titlul ”Potrivit Guvernului de la Bratislava, guvernul ungar a revocat decizia de a cumpăra teren arabil în Slovacia” (12.10.2021), publicația slovacă de limbă maghiară, Új Szó, a prezentat pe larg subiectul și a evidențiat că ministrul slovac al Afacerilor Externe, Ivan Korčok, împreună cu ministrul Agriculturii, s-au pronunțat pentru interzicerea achiziționării de terenuri, prin lege, iar opoziția Smer, condusă de fostul premier, Robert Fico, va iniția o sesiune parlamentară extraordinară pentru implementarea unui amendament de lege privind acest subiect.
Aceeași sursă l-a citat pe Boris Kollár, președintele Parlamentului slovac, care a declarat că ”este inacceptabil ca o altă țară să cumpere terenuri pe teritoriul unei țări suverane”.
În afara lansării unei proceduri legislative pe această temă, ministrul de Externe, Ivan Korčok, a demarat măsuri prompte, respectiv s-a întâlnit cu Ján Mrva, șeful Oficiului Geodezic, Cartografic și Cadastral, care a trimis deja instrucțiuni birourilor cadastrale naționale, iar din 15.10.2021 birourile regionale sunt obligate să informeze organele competente, dacă statele străine intenționează să cumpere terenuri sau imobile de pe teritoriul Slovaciei.
De asemenea, în cadrul unei conferințe de presă (12.10.2021), Ivan Korčok a ridicat problema subvențiilor ungare acordate Slovaciei în discuțiile cu ministrul ungar Szijjártó Péter, dar a abordat și subiectul fondului de investiții de 400 de milioane de euro prin care guvernul ungar intenționează să cumpere teren arabil în regiunile transfrontaliere. Printre altele, ministrul slovac de externe s-a plâns că a aflat de intenția guvernului ungar nu pe cale oficială, ci din presă.
Totodată, Korčok a cerut Budapestei să informeze întotdeauna partea slovacă în detaliu cu privire la orice demersuri întreprinde pe teritoriul Slovaciei, invocând că astfel de activități necesită și consimțământul părții slovace. Pe de altă parte, Szijjártó a promis să respecte cererea părții slovace.
Ministrul de Externe slovac, Ivan Korčok.
De asemenea, Korčok, într-un interviu publicat săptămâna trecută în ediția online a cotidianului slovac ”Sme”, a menționat faptul că nu știe care este scopul Ungariei de a cumpăra terenuri agricole în Slovacia din banii contribuabililor.
„Vreau să înțeleg de ce se cheltuiesc bani publici pentru asta, dar nu am primit încă un răspuns”. ” Dacă Ungaria intenționează cu adevărat să cumpere terenuri agricole cu banii contribuabililor, care este scopul ei? Trebuie să aibă un anumit scop, deoarece banii publici – prin definiție – curg pe baza intențiilor politice, acest lucru este normal, aceasta este logica politicii… Am cerut părții ungare să informeze, în prealabil, la nivel oficial despre intenția implementării programelor în Slovacia”.
În context, oficialul a oferit ca exemple renovările bisericilor din Slovacia din fonduri ungare și subvențiile ungare acordate minorităților maghiare de pe teritoriul slovac, subliniind că practicile actuale nu respectă acordul din 2004, cerând Ungariei să revină la sistemul anterior de plată a subvențiilor. De asemenea, Korčok a menționat că Guvernul ungar a achiziționat imobile în două orașe slovace, iar procedura legală presupune ca partea ungară să informeze în prealabil partea slovacă care este destinația finală a acestor achiziții, întrucât media slovace solicită explicații publice privind scopul și utilizarea acestor clădiri. Korčok a mai specificat că dacă va primi răspunsuri relevante de la partea ungară la întrebările formulate la nivel oficial pe această temă, nu vor mai exista probleme la nivel social (etnic) și politic în Slovacia.
Cotidianul slovac ”Pravda” a evidențiat că valoarea de piață a terenurilor arabile, de înaltă calitate, din raioanele Nitra și Trnava, este cuprinsă între 5.000-7.000 de euro pe hectar. Chiar și o mică parte din cele 400 de milioane de euro ale fondului ungar mai sus menționat ar fi suficientă pentru ca Statul ungar să cumpere mii de hectare de teren arabil în Slovacia.
Peter Weiss, fost ambasador al Slovaciei în Ungaria (2009 – 2013), a fost de părere că ”deja Ungaria încearcă să schimbe condițiile economice și politice din sudul Slovaciei”.
Portalul conservator de știri Postoj.sk a reliefat că planul ungar de cumpărare a terenurilor nu se referă în niciun caz doar la terenul arabil, ci și la resursele de apă subterane extrem de valoroase – în special Csallóköz/ Žitný ostrov abundă în resurse de apă.
Cum reacționează politicienii slovaci
Este foarte interesant, măcar pentru comparație cu situația din România, să urmărim și cum au reacționat politicienii slovaci la această provocare maghiară. Media slovace au subliniat că aproape toți politicienii slovaci, pro-guvernamentali/ din opoziție, au avut reacții critice la adresa deciziei Statului ungar de a cumpăra terenuri în Slovacia:
- Jaroslav Karahuta (partidul Sme rodina), președintele Comisiei pentru agricultură din Parlament, și-a arătat indignarea privind crearea acestui fond de 400 de milioane de euro;
- Jarmila Halgašová, membru SaS al Comisiei pentru agricultură din Parlament, a declarat că scopul fondului ungar încalcă reglementările UE, că va notifica Comisia Europeană, iar eventualele reglementări pe această temă vor fi inițiate în Slovacia;
- Robert Fico și partidul său Smer, care au avut relații bune cu Cabinetul ungar cât timp a fost la guvernare, au convocat (08.10.2021) o sesiune parlamentară extraordinară, în care Fico a criticat actualul Guvern ungar: „Orban se comportă ca un prădător care a adulmecat un cerb bătrân și șchiop”. ”Aș dori ca membrii guvernului să spună la ședința extraordinară ce fac pentru a se asigura că terenurile agricole și clădirile monumentale din Slovacia nu cad în mâinile statelor străine”.
- Peter Kmec, purtător de cuvânt al partidului HLAS, din opoziție, a declarat la emisiunea politică a televiziunii de știri TA3 că achiziția de terenuri a fost o mișcare foarte periculoasă. El a adăugat că partidul său va depune o propunere de amendament legislativ pentru a restricționa astfel de tranzacții: „Într-un anumit sens, guvernul lui Viktor Orban lucrează pentru a readuce la suprafață traumele trecutului. Acesta este un fel de revizionism”.
Totodată, publicația locală din Košice, Korzár (08.06.2021), a relatat despre faptul că Statul ungar a cumpărat bunuri imobile valoroase în centrul orașului Košice/ Kassa (estul Slovaciei, aproape de granița cu Polonia, Ucraina), respectiv: Palatul Čáki-Dezőfi și casa în stil burghez de pe strada Hlavná 42. Din extrasul cadastral al imobiliului, intrat în posesia publicației Korzár, proprietarul acestui monument cultural național este, în prezent, Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior din Ungaria, condus de Szijjártó Péter. La solicitarea de informații din partea publicației, răspunsul părții ungare a fost: „Statul maghiar a cumpărat bunuri imobile în scopuri oficiale, respectiv pentru cazare la nivel diplomatic”.
Media slovace au mai vehiculat că Ungaria planifică demersuri similare de achiziții în Banská Bystrica (oraș din partea centrală a Slovaciei).
„Orban se comportă ca un prădător care a adulmecat un cerb bătrân și șchiop”. Cazul României
Hotelul Melody din centrul municipiului Cluj-Napoca, achiziționat de Fundația Sapientia (2020)
În același articol al publicației slovace de limbă maghiară, Új Szó (12.10.2021), care a reflectat aspecte referitoare la acest fond și reacțiile oficiale de pe spațiul slovac, s-a făcut referire și la achizițiile ungare din Transilvania.
A fost evidențiat și faptul că fostul atașat pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la București, Szabó József Andor, a declarat (18.01.2014) unei surse românești de limbă maghiară, apropiată Fidesz-ului, Krónika, că Statul ungar se pregătea să cumpere terenuri în Transilvania. Cu această ocazie, oficialul ungar ar fi declarat, printre altele: „Avem un program pentru aceasta, în baza căruia, dacă cineva vrea să-și vândă pământul, poate încheia un contract cu Statul ungar, conform căruia va primi o rentă viageră, iar regiunea va rămâne proprietatea lui pentru restul vieții”.
Krónika a arătat, la acea vreme, că această declarație a generat animozități în cercurile politice de la București, unii politicieni români considerând acest plan drept un risc de securitate națională, pe fondul liberalizării pieței agricole românești.
Este interesant faptul că, după publicarea articolului, ambasadorul Ungariei la București de la acea vreme, Botond Zákonyi, cu o impertinență uluitoare, a declarat presei că atașatul nu a acordat niciun interviu pentru Krónika și a negat existența unui program guvernamental ungar pentru achiziționarea de terenuri în Transilvania, în ciuda faptului că interviul a fost înregistrat (aici, aici și aici).
Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a discutat cu ambasadorul Ungariei la București, Botond Zákonyi (3 februarie 2017). Sursa aici.
Anterior, o analiză realizată de jurnaliștii de investigație de la Átlátszó.hu și Transindex.ro (17.10.2013), sub titlul ”Companii ungare din România: oligarhi, politicieni și interpuși”, semnala că în România sunt active circa 12.000 de companii care reprezintă interesele ungare.
Sub acest aspect, investigația jurnalistică a scos în evidență trei tipuri de manifestări ale acestor interese: 1. companii deținute direct de personalități publice ungare; 2. companii deținute de interpuși; 3. companii ale oligarhilor unguri.
Companii ungare din România deținute direct de persoane publice
- ERD Conditor SRL – Lázár János, cu sediul în Cluj-Napoca, (obiect de activitate silvicultura, înregistrată într-un imobil din Cluj-Napoca, unde își desfășoară activitatea și alte companii, parțial off-shore).
- Gal & Partners Cons Int SRL – András Levente Gál, cu sediul în Oradea, cu partenerul român Aranyics Orsolya (candidat pe lista Partidului Civic Maghiar, la alegerile municipale din 2008).
Companii ungare din România deținute de interpuși
În calitate de ”nod de rețea”, din categoria interpușilor, a fost menționat Nagy Szabolcs, născut în Keszthely (Ungaria), despre care se spune că este legătura lui Németh Zsolt (președintele Comisiei de politică Externă din Parlamentul Ungariei/secretar de stat pentru afaceri externe – la acea vreme).
Nagy Szabolcs este implicat în activitatea unor companii din Ungaria (Eurosensit Bt., Econorg Hungary Kft., BELine Kft.), dar și din România. El este directorul general al Carpathia Consulting/ Carpathia Tanácsadó Zrt./ Carpathia Zrt., care are același sediu social cu Fundația Pro Minoritate/Pro Minoritate Alapítvány, fondată de Németh Zsolt în sediul Fidesz (1991, Budapesta), al cărei director executiv este Nagy Szabolcs (sursa aici).
Átlátszó.hu (25.04.2015) a prezentat un infografic (vezi mai jos), intitulat ”Imperiul de afaceri al lui Csigi Levente și Nagy Szabolcs, asociat oamenilor de afaceri pro-Fidesz, din Transilvania, se extinde cu fonduri publice ungare și de la UE”.
Carpathia Zrt., alături de Europellet Hungary Zrt. deține acțiuni în firma românească Pellet Invest SRL din România, care împreună cu MFB Fejlesztési Tőkealap, deține compania producătoare de pelete Pellet Harghita SRL. De asemenea mai deține acțiuni în firmele românești: Gradics Magus S.R.L. – prelucrarea lemnului; Pellet Therm SRL – aer condiționat; Transylpellet SRL – colectarea selectivă a deșeurilor.
Este de remarcat și rolul celei de-a doua companii a lui Nagy Szabolcs – NG Invest SRL, care a achiziționat Kriterion (2000), cea mai mare editură de cărți în limba maghiară din România. Conform relatărilor media de la acea vreme, NG Invest era de fapt un interpus, compania reală fiind Osiris Könyvkiadó Kft. (apropiată de Fidesz-MPP). NG Invest SRL mai deține și firma Irucom SA, care a achiziționat un imobil degradat din Miercurea Ciuc, pe care l-a renovat. În 2011, unele imobile de acest tip au fost utilizate ca garanție bancară pentru un împrumut OTP Bank, inițiat pentru construirea unei hidrocentrale de mici dimensiuni, la Vlăhița/ Szentegyháza, pe pârâul Vârghiș/Vargyas, de către antreprenorul din Miercurea Ciuc, András Lénárd, construcție care nu a fost binevenită la nivelul localnicilor și al organizațiilor de mediu.
În afară de Nagy Szabolcs, proprietar al NG Invest este și István Vass Attass, care este, de asemenea, acționar într-o serie de companii românești, fiind director general al Salina Invest SA, care este înregistrată la Sovata. Proprietarii Salina Invest sunt: András Imre, Alfaterv-2000 Építőipari, Tervező és Fővállalkozó Kft., Aktív Konferencia Szolgáltató és Tanácsadó Kft., Danubius Szálloda és Gyógyüdülő RA. Salina Invest a fuzionat (2013) cu Balneoclimaterica SA, timp în care Danubius Szálloda és Gyógyüdülő RA a devenit acționarul majoritar al unui hotel cu 98 de camere din Sovata, Brădet Health Spa Hotel. Attila István Vass este auditor în cadrul Gimarom Imobile SA, o companie de închirieri imobiliare înregistrată în Cluj-Napoca și director general al Industrial Invest SRL, o companie de consultanță în afaceri, al cărei proprietar este compania lui Széles Gábor, Műszertechnika Holding Rt.
Un alt rol în această rețea îl are Csigi Levente, antreprenor afiliat al Erdélyi Magyar Néppárt/ Partidul Popular Maghiar din Transilvania/ EMNP, din Cluj-Napoca, acționar în firmele: Anchor Invest SRL, Andromexim Consulting SRL, Irucom SA și Pellet Covasna SRL. Csigi mai este și directorul general al Bon Ami SA, care operează librăria Corvina din Târgu-Mureș .
Companii ale oligarhilor ungari din anturajul premierului Orban
O companie din Ungaria cumpără la Carei fostul sediu al Primăriei și al Băncii Albina. Aceeași care a cumpărat și Hotelul Dacia.
Átlátszó.hu a semnalat (2013) că oligarhi ungari apar drept acționari ai unor companii românești.
AGRI LNG Project Company SRL (București), al cărei obiect de activitate vizează transportul de gaz lichefiat, din regiunea Caspică, Azerbaidjan, prin Georgia și Marea Neagră spre România, iar de acolo, prin gazoducta Arad-Szeged, în Ungaria și mai departe în Europa. Proprietarii companiei înregistrate la București sunt: SNGN Romgaz S.A., Magyar Villamos Művek Zrt., Compania de petrol și gaze, GOGC, din Georgia și Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan.
Corax Bioner CEU (Miercurea Ciuc), care se ocupă cu cercetarea biotehnologiei, printre ai cărei proprietari se numără și Fundația Sapientia/ Sapientia Siculorum Alapítvány (diferită de Fundația Sapientia care operează Sapientia EMTE din Ungaria), Comaford Limited (Cipru) și Corax-Bioner Környezetvédelmi Zrt. (Ungaria), al cărui acționar majoritar este firma Caola-Alfa Zrt., deținută de firma Pólus Plusz Zrt., ai cărei proprietari sunt membrii familiei ultimului prim-secretar al Asociației Tineretului Comunist Ungar/KISZ, Nagy Imré.
Ferenczy Károly, cumnatul defunctului senator UDMR Verestóy Attila, este partener cu oameni de afaceri ungari în mai multe companii. De asemenea, el este director general al Diml Rom SRL (Odorheiu Secuiesc, Harghita), care comercializează și instalează surse de lumină cu inducție și este fondator/administrator al Mav-Rec Palet SRL (Odorheiu Secuiesc, Harghita), al cărei acționar este și MÁV-REC Hulladékkezelő, Környezetvédelmi, Kereskedelmi és Szolgáltató Kft. (Budapesta), care se ocupă cu servicii privind managementul deșeurilor, protecția mediului și comerțul.
Elek Nagy, miliardar ungur, apropiat Fidesz-ului, antreprenor și proprietar al firmei ungare Vegyépszer Zrt.SA, companie care are calitatea de acționar al editurii Erdélyi Hiradó SRL, din România, în care sunt acționare alte două filiale ale Vegyépszer Zrt.: Ingatlanforgalmazó és Gazdasági Tanácsadó Részvénytársaság și Stelius Befektető Zártkörűen Működő Részvénytársaság. Vegyépszer Zrt.SA și-a schimbat denumirea în Vegyépszer Hungaria SA și își are sediul în Oradea, în prezent fiind radiată (sursa aici).
Achizițiile ungare din Transilvania
Palatul Sonnenfeld din Oradea, unde se va înfiinţa „Casa maghiară”
În presa din România s-a vehiculat (21.07.2021) că Ungaria se pregătește să cumpere terenuri în Transilvania prin intermediul unui nou fond de capital pentru investiții, sub egida Eximbank Zrt., iar unele voci din țara vecină susțin că o parte din bani ar putea ”migra” către firme sau persoane apropiate Guvernului ungar. S-a făcut referire la fondul mai sus menționat, specificându-se că 100 miliarde de forinți din acest fond urmează să fie investiți în agricultura regională.
Sursa ungară Forbes.hu (17.07.2021), titrând ”Un fond de capital de 100 de miliarde de forinți, din bani publici, cumpără terenuri în regiune”, a avansat ideea că probabil aceste 100 de miliarde de forinți vor migra către antreprenori pro-guvernamentali, respectiv ponderea majoră a acestei sume va ajunge la cel mai mare proprietar ungar de terenuri, Mészáros Lőrinc, care controlează compania Talentis Agro Zrt.
Talentis Agro Zrt. este o companie de top, înființată în 2018 din companiile agricole ale Grupului Mészáros, înscrisă în lista Forbes cu o cifră de afaceri de peste 25,6 miliarde HUF și cu un profit înainte de impozitare de circa 5,5 miliarde forinți, ”conectată ombilical” la proiecte guvernamentale. În această competiție agricolă, Mészáros Lőrinc l-a detronat pe miliardarul ungar Csányi Sándor, director general al OTP Bank Group. Grupul Mészáros este, de asemenea, un jucător din ce în ce mai important pe piața energiei, cea mai mare companie de profil purtând numele de Tigáz (sursa aici).
Prin titlul ”Guvernul alocă 100 de miliarde de forinți unui fond de capital privat, care apoi cumpără terenuri în străinătate”, portalul ungar de știri 444.hu a anunțat (17.07.2021) că, potrivit unui studiu realizat de Parlamentul European (2015), 40% din terenul arabil al României ar fi deja în proprietate străină, iar Mészáros Lőrinc a achiziționat (2019) 1.290 de hectare de teren în județele Arad și Bihor, de la un investitor olandez, printre aceste achiziții numărându-se și Farmland Development Srl.
Conform Monitorului Oficial (29.01.2019), Talentis Agro Zrt a cumpărat Farmland Development Srl cu 8,35 milioane de euro. Prin achiziția firmei olandeze, Meszaros a făcut o afacere foarte profitabilă, întrucât față de prețul mediu de 6.500 euro/hectar, cu care a cumpărat firma, respectiv terenurile, acestea valorează pe piață, în prezent, 8.000-11.000 de euro, așadar un profit de minimum 1 milion de euro, așa cum susține sursa ungară 24.hu. Sursa a menționat și unele zvonuri „de pe piață”, conform cărora achizițiile au fost făcute din start pentru Meszaros, prin interpusa firmă olandeză, care nu „bătea la ochi”, pe când un investitor din Ungaria care cumpără sute de hectare de pământ arabil ar fi trezit interesul sferei politice și al presei din România.
Printre cele mai recente achiziții ale Ungariei în România se numără: Hotelul Dacia din Satu Mare (2018) și fosta clădire a Primăriei din Carei (2019), achiziționate prin intermediul unui vehicul de investiții ungar, MANEVI Zrt., cu sediul în Budapesta, aflat în subordinea Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt./Corporaţia Naţională de Management al Activelor a cumpărat; Castelul „Geza Teleki” din Maramureș (2019) (aici și aici), Hotelul Melody din centrul municipiului Cluj-Napoca, achiziționat de Fundația Sapientia (2020) și Castelul în stil baroc Wesselenyi de la Jibou, Sălaj (2021).
Pentru București, problema nu există
La recentele reuniuni bilaterale româno-ungare nu a fost abordat acest aspect. La 28.04.2021, Ministerul Afacerilor Externe din România a trecut în revistă rezultatele consultărilor politice dintre ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și omologul ungar, Peter Szijjártó, care au avut loc la Jula, Ungaria, în contextul împlinirii, în 2021, a 25 de ani de la semnarea Tratatului între România și Ungaria de înțelegere, cooperare și bună-vecinătate (Timișoara,16.09.1996).
Întâlnirea a avut ca scop și semnarea Protocolului celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, dar și a altor două acorduri pentru înființarea a două noi puncte de trecere a frontierei, pe conexiunile transfrontaliere Variașu Mic/Dombegyhaz și Grăniceri/Elek (aici și aici).
Decuplarea Transilvaniei de București. Promotorii revizioniști jubilează
Iată afirmații care nu au nevoie de comentarii: „Transilvania, este una dintre cele mai populare destinații pentru exporturile de capital ungar. Nu există revizuire teritorială fără revizuire economică, iar pentru ca Budapesta să preia atribuțiile Statului român în Transilvania, este esențial ca majoritatea economiei regiunii să fie în mâinile Ungariei” (sursa aici).
„Valoarea portofoliului de investiții străine directe/ISD al Transilvaniei a crescut constant în ultimii ani”, potrivit unei analize Erdelystat (17.12.2019). „Pentru Transilvania, Bucureștiul este un pol slab de putere economică în regiune, iar Budapesta și Viena sunt mult mai puternice și mult mai aproape”.
Scopul este evident: decuplarea treptată a Transilvaniei de București și aducerea acesteia în siajul Ungariei și Austriei.
Mediul jurnalistic interpelează ministerul de resort
Cotidianul.ro, prin titlul ”Interpelare pentru un ministru aburit de externe: A acceptat România planul Ungariei de investiții în Transilvania?” (16.06.2021), a relatat următoarele: ”Guvernul conservator și naționalist de la Budapesta aplică nestingherit, de 4 ani, în Transilvania un plan denumit Kos Karoly (analiza LARICS aici, n.n.), prin care realizează, cu ajutorul unei fundații controlate de UDMR, investiții substanțiale pe plan economic, social și cultural, destinate exclusiv minoritățtii maghiare din Ardeal. Acest plan este parte integrantă a Strategiei Unității Naționale pe care Ungaria a adoptat-o în 2011, în scopul reunirii maghiarilor din așa-numitul <Bazin Carpatic>. Deși planul budapestan afectează suveranitatea și siguranța națională a României, guvernanții de la București au adoptat poziția struțului în toată această perioadă.”
În loc de concluzii: Slovacia reacționează ferm și european, România tace laș și iresponsabil
Szijjártó Péter, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, și Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. Sursa foto aici.
Acesta este tabloul, dezolant și îngrijorător pentru România. Reacția Slovaciei nu face decât să măsoare, odată în plus, lipsa de reacție și de viziune politică/strategică a României.
Două întrebări trebuie puse, în al treisprezecelea ceas:
- cât timp i se va permite Ungariei să preia pârghii semnificative din cadrul Statului român pentru a-și continua nestingherită manifestările expansioniste/revizioniste în detrimentul intereselor legitime ale românilor?
- Pe când o reacție promptă și fermă similară Slovaciei, cu același rezultat?
*C. Ioana a absolvit Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi este expert LARICS pe problematica maghiară.