Autor: *Oana Despa
Grupurile de susținere a doctoriței Flavia Groșan din Oradea, devenită cunoscută peste noapte pentru că, susține ea, ar fi tratat peste o mie de pacienți infectați cu noul coronavirus după o schemă de tratament ținută secretă, funcționează ca adevărate camere de ecou pentru membrii lor. În camerele de ecou nu sunt acceptate păreri contrare, membrii cu păreri diferite sunt marginalizați sau excluși, iar, spun specialiștii în noile media, tind să se radicalizeze.
Ce este o cameră de ecou (Eco Chamber)
Conform Cambridge Dictionary, o cameră de ecou reprezintă o situație în care oamenii aud numai părerile de un singur tip sau doar pe cele cu care sunt de acord.
Teoria media arată că, în mod natural, informațiile provin din mai multe surse, iar părerile emise și formate pe baza informațiilor sunt diferite.
Specialiștii în dezinformare avertizează că, atunci când, pe social media, auziți doar o singură perspectivă asupra unui subiect, este sigur că vă aflați într-o cameră de ecou.
Specialiștii media spun că, atunci când vă aflați într-o cameră de ecou este greu să vă dați seama că sunteți în această situație, mai ales că cei care ajung acolo au prejudecăți de confirmare. Asta înseamnă că ei caută confirmări pentru părerile și credințele pe care le au, iar apartenența la camera de ecou nu face altceva decât să le alimenteze egoul. Camerele de ecou au tendința să ofere o singură perspectivă asupra unei probleme, iar uneori punctul de vedere este susținut în principal de zvonuri sau dovezi incomplete. Mai mult, faptele și dovezile care se opun punctului de vedere al celor din eco chambers sunt ignorate.
De ce sunt grupurile Flaviei Groșan camere de ecou
Pe Facebook, există patru grupuri de susținere a Flaviei Groșan. Cel mai mare dintre ele are peste 120 de mii de membri. Acestea este și cel mai vocal.
Alături de FLAVIA GROȘAN, a fost creat pe 17 martie 2021, a doua zi după ce presa s-a inflamat ca urmare a apariției noii stele medicale. Deși femeia lucrează la o clincă din Oradea, fondatorii și administratorii grupului de Facebook sunt din Giurgiu. În mai puțin de o lună de la înființare, grupul a reușit să adune peste 127 de mii de adepți.
Fondatorii explică de ce au creat grupul, în descrierea acestuia gâsindu-se chiar una dintre explicațiile psihologice după care funcționează camerele de ecou – adepții aceleași păreri se simt excluși, marginalizați și victime ale celorlalți.
“Pentru că doamna doctor a vindecat, fără niciun eșec, mii de bolnavi de COVID, inevitabil, au apărut cei ce o atacă. Are o singură plângere la Colegiul Medicilor- comisia de etică, dar nu de la un pacient, ci de la o doctoriță. Ei bine, să nu permitem batjocorirea acestui OM, MEDIC EXCEPȚIONAL, de către niște suboameni, fie ei medici, jurnaliști sau niște nimeni!”, se arată în descrierea grupului.
Grupul are activitate intensă – peste 8000 de postări de la înființare, peste 100 în fiecare zi. Mai mult, deși este public și oricine are acces la el și la informațiile distribuite aici, în aceleași reguli ale grupului se arată că o parte dintre informații ar putea fi sensibile și nu ar trebui date mai departe. Crearea unei aure de unicitate și de deținerea unui secret comun în eco chambers este un alt element de identificare a acestora, spun specialiștii.
Frica de a fi exterminate, anulate, cenzurare reprezintă un alt indiciu specific camerelor de ecou, membrii acestora consideră că ei dețin adevărul și toți ceilalți au ceva cu ei și le doresc dispariția. Așa s-a întâmplat și în cazul acestui grup care voia să își asigure continuitatea prin crearea unuia paralel, intitulat De partea adevărului. Succesul noului grup s-a lăsat așteptat, după doar trei săptămâni are puțin peste 6600 de membri, poate și pentru că nu este legat direct de doctorița Flavia Groșan.
Ce a publicat grupul Flaviei Groșan și care este impactul postărilor
În cele patru săptămâni de existență, dinamica postărilor a suferit modificări. La începutul existenței grupului, postările aveau legătură cu ceea ce i se întâmplă Flaviei Groșan – acțiunea disciplinară la Colegiul Medicilor sau tratamentele pe care aceasta le-ar fi recomandat. De asemenea, existau postări prin care membrii grupului erau chemați să mărească comunitatea. De altfel, conform crowdtangle, un instrument de evaluare cantitativă a impactului postărilor pe Facebook, cele mai populare dintre postările de pe grup sunt din perioada de debut a acestuia și au legătură cu apelurile de mărire a comunității sau cu postările Flaviei Groșan. În medie, impactul unor postări ajunge la 200 de mii de persoane, cu vârfuri de până la jumătate de milion.
După trecerea în planul doi a scandalului legat de tratamentul furnizat de doctorița și temperarea reacțiilor din zona medicală la adresa Flaviei Groșan, grupul devine platformă de promovare a știrilor politice și de contestare a unei părți a actualei guvernări. Postările legate de activitatea doctoriței de la Oradea sunt sporadice și sunt realizate în spcecial de o parte din administratori.
Cum ieși dintr-o cameră de ecou?
Specialiștii media susțin că apartenența la o cameră de ecou poate distorsiona modul în care percepem realitatea pe termen mediu și lung. Pe de o parte, pentru că primim informațiile dintr-o singură parte, de cele mai multe ori filtrate sau cenzurate, pe de cealaltă parte pentru că tindem să ne radicalizăm ideile și părerile și să adoptăm comportamentul grupului din care facem parte.
Pentru a nu deveni captivi într-o cameră de ecou, specialiștii sunt de părere că este bine să avem surse alternative de informație, să ascultăm și părerile opuse celor din grupul din care facem parte și să încercăm să luăm în calcul faptele care sunt demonstrabile sau bazate pe dovezi științifice, nu opiniile.
*Oana Despa este absolventă a facultăților de Drept și Filologie și are experiență în jurnalism de investigații.