2017-11-06

Câteva instrumente practice de fact checking

*Nicolae Țîbrigan

 

Una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă jurnaliștii de investigații, precum și cei care se ocupă de fact checking se referă la verificarea imaginilor și a sursei conținutului video publicat deseori pe Facebook, You Tube, Twitter etc. Nu există o soluție unică de verificare a înregistrărilor urcate pe platforme online și, de cele mai multe ori, trebuie să fim atenți la utilizatorul care a urcat primul înregistrarea pe rețea (sursa primară). Totuși, există mai multe tehnici cu ajutorul cărora putem verifica înregistrările video și a ne asigura de originalitatea acestora. De asemenea, puteți accesa un ghid foarte util de verificare a înregistrărilor video și pe Verification Handbook[1].

Nu neglijați căutările în regim revers al imaginilor

Algoritmul Google Images[2] este capabil să găsească pe web imagini similare sau identice vizual.  În plus, putem realiza căutarea inversă a imaginilor şi cu ajutorul serviciului TinEye Reverse Image Search[3], deşi, comparativ cu Google, posibilităţile acestuia sunt destul de limitate.

La ce trebuie să atrageţi atenţia:

  1. Ar trebui să ne intereseze imaginile cu cea mai mare rezoluţie, deoarece acestea sunt supuse cel mai puţin redactării şi recopierii pe hard disk;
  2. Dacă avem câteva imagini cu aceeaşi rezoluţie, fişierul cu cea mai mare dimensiune sau care conţine meta-date va fi şi cel mai aproape de original;
  3. Pe Google putem sorta imaginile după data publicării acestora. Pentru a face acest lucru, la căutarea imaginii în setul „Instrumente de căutare” treceţi la fila „Time” şi selectaţi perioada dorită. Evident că cea mai veche imagine va fi cea originală;
  4. Este important să recitiţi legendele fotografiilor, deoarece două imagini absolut identice ar putea avea descrieri diferite. Este una dintre cele mai răspândite metode de creare a falsurilor. Să luăm, spre exemplu, cazul cu OZN-urile văzute deasupra Bucureștiului, raportate de Click.ro[4] (Figura 1). Vedem cum unor poze cu efecte luminoase determinate de proiectoarele folosite pentru lucrările din spatele Parlamentului (construcția Catedralei Mântuirii Neamului). Unele din aceste poze s-ar putea să fie modificate prin photoshop! Vom vedea cum tutuor acestor poze li s-a adăugat o legendă fictivă de „prezența” tot mai intensă a OZN-urilor în România;
  5. Pentru a crea un fals, fotografia poate fi cadrată şi chiar repoziţionată „în oglindă”. Prin urmare, în cazul când căutarea inversă pe Google nu dă rezultate, încărcaţi şi căutaţi imaginea poziţionată „în oglindă”;
  6. Dacă nu obținem rezultate relevante în urma căutării după o imagine clară, blurarea vă ajută să obţineţi rezultate noi. La blurarea imaginii, algoritmul Google se concentrează pe contururile generale ale acesteia, nu pe detalii anumite. Acest lucru poate da uneori rezultate diferite.

f1

Fig. 1. Captură Click.ro

 

În ceea ce privește înregistrările video, în prezent nu sunt disponibile instrumente online de identificare în regim de revers, în schimb putem să le căutăm după miniaturile thumbnails sau screenshot-uri. De obicei, designerii de fake-newsuri nu sunt atât de creativi și reutilizează înregistrări video originale, schimbând doar câteva detalii din înregistrare.

Primul pas în verificarea înregistrărilor video – la fel ca și în cazul imaginilor, constă în verificarea screenshot-urilor, deci verificarea după imagini utilizând Google Images sau TinEye Reverse Image Search.

A doua metodă de a căuta după miniatura creată de You Tube. Aici trebuie să amintim că nu există metodă clară de identificare a miniaturei deoarece Google a elaborat un algoritm destul de complicat de identificare a celor mai bune miniaturi (citește și articolul de pe Google Research Blog: Improving YouTube video thumbnails with deep neural nets)[5].

De aceea, recomand să utilizați instrumentul DataViewer oferit de Amnesty International[6], care creează automat miniaturi pentru înregistrările urcate pe YouTube și permite căutarea în regim revers (Figura 2).

f2

Fig. 2. Captură DataViewer

De exemplu, în 2015 utilizatorul Robert Dobrescu a urcat pe YouTube un filmuleț cu un convoi cu tehnică militară americană pe străzile Brașovului (Convoi de Blindate Americane in Brasov)[7]. Totuși, nu știm cu exactitate când a fost făcută înregistrarea și dacă aceasta este originală.

Dacă utilizăm serviciul Youtube DataViewer înserind link-ul înregistrării în căsuța de căutare, vom obține data, ora exactă a urcării materialului pe YouTube precum și zona din Brașov (Zona Bartolomeu), precum și mai multe rezultate de miniaturi (Thumbnails) după care putem căuta varianta originală în regim revers (Figura 3).

f3

Fig. 3. Captură DataViewer după analiza înregistrării „Convoi de Blindate Americane in Brasov” urcate pe You Tube

 

Niciunul dintre rezultatele afișate nu trimite către un alt video similar, postat mai devreme de 14.05.2015. Totuși, Google a stocat imaginea de miniatură sub forma unui link care trimite către înregistrarea noastră. Accesăm primul rezultat afișat de Google Images și descoperim o altă înregistrare postată de Paulik 89 cu titlul „Convoi NATO American Romania Mihail Kogalniceanu – Cincu”[8]. Dar este o înregistrare efectuată de un alt martor din Brașov. De asemenea, pe locul doi găsim și un reportaj video efectuat de jurnaliștii de la Hot News: „Marsul Cavaleriei”/The Cavalry March – american armored vehicles travel from M. K. base to Ploiesti[9] – video publicat de Victor Cozmei pe 13.05.2015

Deci, prin omisiune, putem confirma că filmulețul nostru este original și că nu a fost preluat de pe alte surse sau că i s-a modificat intenționat locația.

Acum dispunem de toate informațiile necesare care să confirme că filmulețul urcat de Robert Dobresu este original și că se referă la un eveniment real care avusese loc în mai 2015. Important e să nu uităm să filtrăm căutările pe Google Images după dată pentru a ne asigura de existența unei surse primare.

Intuiția este mult mai importantă decât algoritmii de căutare online

Deși căutările în regim revers pot demonta multe falsuri, acestea nu oferă întotdeauna rezultate perfecte. De aceea, orice jurnalist de fact checking trebuie deseori să improvizeze.

De exemplu, în înregistrarea video cu titlul „Бой в районе Светлодарской дуги в Донбассе (съемка со стороны ВСУ)”[10] (Lupta din regiunea arcului de la Svetlodarsk din Donbass (filmare din partea Forțelor Armate Ucrainene)  – trad. rom.) publicată de Defence.ru putem observa o mulțime de rafale de mitralieră și artilerie, deși soldații care participă la lupte par să fie destul de veseli.

Înserăm link-ul în căsuța de dialog a platformei Amnesty International ca să aflăm data și ora exactă a urcării înregistrării, obținând miniaturi pe care le vom utiliza pentru căutarea în regim revers (Figura 4).

f4

Fig. 4. Captură DataViewer după analiza înregistrării „Бой в районе Светлодарской дуги в Донбассе (съемка со стороны ВСУ)” urcate pe You Tube

 

Aproape toate căutările afișate pe Google Images arată înregistrări încarcăte pe You Tube în același timp, având prima impresie că înregistrarea chiar se referă la luptele din Svetlodarsk care au avut loc în decembrie 2016 (Figura 5).

f5

Fig. 5. Captură Google Images după rezultatele afișate de DataViewer

 

De fapt, înregistrarea e din 2012 și se referă la exercițiile militare din Caucaz efectuate de soldați ruși. Aceasta fiind urcată pe You Tube de utilizatorul SoltysFSB sub denumirea: „кавказ 2012 учения ночь”[11].

Așadar, chiar dacă veți aprofunda căutările utilizând aplicația oferită de Amnesty International, tot nu veți reuși să dați de înregistrarea originală din 2012. Google Images va afișa doar o listă cu site-uri pe care fusese distribuită dezinformarea. Chiar dacă vom folosi denumirea înregistrării originale (кавказ 2012 учения ночь), adăugând o captură din video, rezultatele afișate nu vor trimite direct la înregistrarea originală, ci la aceleași false înregistrări cu bătălia din Svetlodarsk. Pentru a vă da seama dacă această înregistrare e falsă, aveți nevoie de una din două lucruri esențiale: fie să fi dat de înregistrare în trecut, fie să vă bazați pe intuiție, mai ales că soldații veseli nu se prea potrivesc cu peisajul unei confruntări militare.

Ce e de făcut? Simplu, puteți aborda căutarea într-o manieră creativă. În primul rând, trebuie să încercați să vă puneți în pielea celui care a distribuit dezinformarea. În exemplul dat, soldații ruși râdeau în timpul rafalelor de arme.

Dacă dorim să identificăm înregistrarea originală, cum procedăm în acest caz? Cel mai bine e să mai căutați trageri efectuate pe timp de noapte. De asemenea, puteți căuta printre luptele spectaculoase, dar în afara celor din Donbass. În acest caz, cel mai probabil că vă vor fi utile înregistrări cu exerciții militare ale forțelor militare ucrainene, bieloruse sau ruse; sau chiar să căutați lupte din alte conflicte militare peste care s-ar putea adăuga replici ale soldaților ruși. Dacă introduceți în motorul de căutare de pe You Tube cuvintele „учения” (exerciții – rom.) și „ночь” (noaptea – rom.) vom identifica înregistrarea originală printre primele rezultate ale căutării. În cazul în care și după aceste eforturi, nu reușiți să identificați înregistrarea căutată, cel mai bine să-l contactați pe utilizatorul care a urcat falsa înregistrare.

Fii un Sherlock Holmes digital, acordând a atenție mai mare detaliilor

Instrumentele online de verificare a informațiilor au propriile lor limitări, deoarece algoritmii de funcționare te pot duce în eroare. De cele mai multe ori, designerii dezinformărilor recurg la câteva trucuri simple pentru a se asigura că falsul lor nu va fi depistat: folosesc imagini în oglindă, transformă imaginea în alb-negru, măresc sau micșorează imaginea, etc. Cea mai bună metodă de a depăși aceste capcane constă în atenția față de cele mai mici detalii, pentru a vă asigura că aceste detalii pot fi corelate cu evenimentul sau incidentul care vă interesează.

Pe 19 septembrie 2016 presa a început să relateze mai multe detalii despre arestul din Linden (New Jersey) a unei persoane responsabile de explozia a trei bombe plantate în New York și New Jersey. Au fost făcute publice mai multe poze și înregistrări video cu arestul lui Ahmat Khan Rahami, principalul suspect, într-o zonă împânzită de polițiști și mașini (Figura 6).

f6

Fig. 6. Colaj cu imagini distribuite online de la fața locului, Linden (New Jersey)

 

Locația exactă din Linden unde avusese loc arestul nu se știa cu exactitat, așa că singura metodă avută la dispoziție era analiza detaliată a celor două poze făcute din unchiuri diferite. De asemenea, exista și o înregistrare urcată pe You Tube („Raw video captures police shootout with bombing suspect Ahmad Khan Rahami”)[12] de către un martor ocular și preluată de NJ.com. Evident că atât pozele, cât și înregistrarea sunt autentice, mai ales că subiectul fusese pe larg popularizat de către presa americană. Dar cum precedăm atunci când avem de-a face cu știri urgente (breaking news)?

Cu ajutorul acestor două fotografii putem identifica locul exact al arestării lui Rahani. Jos, în colțul stâng al unui panou publicitar putem identifica patru cifre: 8211, precum și fragmente ale cuvintelor –ARS și –ODY. De asemenea, observăm că există și un indicator care indică ieșirea pe autostrada 619 aflată undeva prin apropiere. Dacă vom căuta pe Google numere de telefoane din Linden care se termină cu cifrele 8211, vom obține un link către compania „Fernando’s Auto Sales & Body Work”, ceea ce face legătură cu panoul publicitar și fragmentele cuvintelor –ARS și –ODY: acestea reprezintă terminațiile cuvintelor Cars și Body. De asemenea, adresa companiei este: 512 E Elizabeth Ave, Linden, NJ (Figura 7).
f7

Fig. 7. Rezultatele căutării pe Google a adresei parțiale: 8211 Linden, NJ

 

Verificarea acestei adrese pe Google Street View ne va permite să ne asigurăm că locația este cea indicată de poze (Figura 8).

f8

Fig. 8. Verificarea adresei pe Google Street View

 

În ambele fotografii, precum și în înregistrare, vremea este aceeași, cer înnorat și ploaie. În secunda 00:26 din înregistrarea video martorul ocular trece pe lângă indicatorul Bower St. și un alt indicator de intersecție cu șoseaua 619, ceea ce înseamnă că am identificat o locație ce pare a fi exact locul unde avusese loc arestul (Figura 9).

f9

Fig. 9. Captură YouTube martor ocular. Indicator Bower St.

 

Dacă ne uităm pe Google Maps, vom observa că Bower Street se intersectează cu East Elizabeth Avenue, unde un suspect fusese arestat în apropierea unui magazin de piese auto (indicat printr-o stea galbenă) (Figura 10).

f10

Fig. 10. Captură Google Maps

 

Dacă aveți suficient timp, puteți compara imaginile din înregistrare cu cele de pe Google Street View, stabilind cu exactitate locația.

 

La prima vedere pare a fi o muncă prea complexă, dar dacă știți ce să căutați, procedura nu vă poate lua mai mult de cinci minute. Dacă nu puteți lua legătura cu sursa primară a înregistrării, singura cale e să  navigați un pic pe Google Maps și Google Street View și să căutați locul exact unde avusese loc arestarea, folosind detaliile din imaginile și înregistrările video aflate la dispoziție. Această procedură poate fi aplicată nu numai pentru înregistrările video urcate pe You Tube, dar și cele de pe rețele sociale deoarece ultima metodă este mult mai eficientă de a distribui știri false.

Recunoaște falsul dincolo de aparențele veridicității

Spre deosebire de poze, schimbarea conținutul fișierului video necesită mai multă pricepere și efort, mai ales că după eliminarea/adăugarea unor elemente materialul trebuie să rămână aparent autentic. De cele mai multe ori, înregistrările video nu sunt modificate pentru a-i păcăli pe jurnaliștii preocupați de fact checking, ci pentru a evita detectarea de către algoritmi a materialelor protejate de legea drepturilor de autor. De exemplu, filmele, emisiunile sau meciurile pot fi urcate pe You Tube fiind nevoie doar de copierea acestora în oglindă, astfel încât acestea să poată fi vizualizate (chiar dacă într-o manieră destul de neobișnuită) fără a putea fi despistate și șterse. Cea mai bună modalitate de a determina dacă un video fusese filmat în oglindă constă în identificarea oricăror cifre sau cuvinte, deoarece în înrigistrarea falsă acestea arată ciudat.

În următoarele capturi vom vedea cum înregistrarea atacului terorist din aeroportul Domodedovo din Moscova (anul 2011) este folosită pentru a reda atacul din aeroporturile Bruxelles și Istanbul.

Tehnicile de falsificare a înregistrărilor video pot include: mărirea unei părți a înregistrării (metoda zoom), adăugarea unei date false (metoda datării false) și modificarea regimului de redare în alb-negru (metoda alb-negru). În plus, pentru a complica și mai mult căutările în regim revers pe platforma You Tube, înregistrărilor false le mai sunt adăugate și logo-uri sofisticate. Scopul este evident: inducerea în eroare (Figura 11).

f11

Fig. 11. Exemple de falsificare a atacului terorist din Bruxelles (2016). În realitate e vorba de atacul din 2011 la aeroportul Domodedovo (Moscova).

 

Nu există o modalitate unică de a recunoaște astfel de falsuri folosind unul sau mai multe instrumente specifice – de aceea va trebui să vă bazați mai mult pe intuiție sau logică și să abordați procesul căutării într-un mod mai creativ. Trebuie să gândiți ca și designerii dezinformărilor ca să vă dați seama ce materiale ar folosi pentru a reporduce un atac terorist fals sau confruntări militare care n-au avut loc niciodată. De aceea, se recomandă ca în primă instanță să recurgeți la căutări precum „airport explosion” sau „surveillance terrorist attack”. După astfel de cuvinte a căutat pe You Tube sau Google și autorul de filmulețe trucate.

Nu există niciun fel de soluții miraculoase

Mulți cred că progresul tehnologico-informațional ne vor ajuta să scăpăm de știrile false, dar nici până în prezent nu au fost identificate soluții unice de demontare a conținutului dezinformator[13]. Cu alte cuvinte, dezvoltatorii de noi softuri anti-fake sunt mereu cu un pas în urmă față de rudimentarii designeri ai dezinformărilor, exceptând controlul strict al materialelor urcate pe platforma You Tube conform legislației de copyright. Chiar dacă instrumentele digitale sunt destul de importante pentru fact checking, creativitatea și imaginația analistului este esențială.

 

 

 

[1] Este disponibil pe adresa: https://verificationhandbook.com/.

[2] Disponibil la: https://images.google.com/.

[3] Disponibil la: https://www.tineye.com/.

[4] Disponibil la: http://www.click.ro/news/national/ozn-uri-filmate-romania-video.

[5] Weilong Yang și Min-hsuan Tsai, Improving YouTube video thumbnails with deep neural nets, Google Research Blog, 5 October 2015, disponibil la: https://research.googleblog.com/2015/10/improving-youtube-video-thumbnails-with.html, accesat la: 07.10.2017.

[6] Disponibil la: https://citizenevidence.amnestyusa.org/.

[7] Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=FqFvetz9Ipk&ab_channel=RobertDobrescu

[8] Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=8dlMcVXdVH0.

[9] Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=DHh27F3FxKc&ab_channel=VictorCozmei.

[10] Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=Fhm1q_l2O5Y&ab_channel=Defence.ru.

[11] Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=5BsesrqRe2c&ab_channel=SoltysFSB.

[12] Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=mRO4bnGXGmY&ab_channel=NJ.com.

[13] Cu toate că acum specialiștii angrenați în cadrul proiectului News Quality Scoring dezvoltă softuri care să permite identificarea automată a știrilor false pe baza structurii articolului. Pentru mai multe detalii, vezi aici: https://mondaynote.com/what-web-page-structure-reveals-on-news-quality-67b845e230db.

 

BIBLIOGRAFIE

 Filloux, Frederic (2017), What Web Page Structure Reveals on News Quality, Monday Note, 10 April 2017, [Online]. Disponibil la: https://mondaynote.com/what-web-page-structure-reveals-on-news-quality-67b845e230db (accesat la 07.10.2017).

Yang, Weilong și Min-hsuan Tsai (2015), Improving YouTube video thumbnails with deep neural nets, Google Research Blog, 5 October 2015 [Online]. Disponibil la: https://research.googleblog.com/2015/10/improving-youtube-video-thumbnails-with.html (accesat la 07.10.2017).

 

*Nicolae Țîbrigan este licenţiat în Sociologie la Universitatea din Bucureşti, absolvent al masterului de Studii de securitate din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. În prezent este înscris la Şcoala doctorală de Sociologie. Începând cu 2013 devine asistent de cercetare la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.