Președintele Vladimir Putin și premierul Viktor Orban. Sursa aici.
C. Ioana*
Am mai scris în paginile LARICS despre duplicitățile Ungariei și despre cum statul vecin și membru UE și NATO se simte extraordinar de bine în ambianța unor parteneri precum Federația Rusă sau China (vezi aici). Diplomația de 360 de grade a Budapestei nu s-a ostoit nici în anul care stă să se încheie, punctând la nivelul politicii externe și a comerțului exterior (chestiuni care pentru Budapesta nu pot fi separate) o serie de succese în pofida avertismentele (anemice) ale partenerilor euro-atlantici.
Ungaria, China și Drumul Aerian al Mătăsii

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto (centru), inaugurează parteneriatul strategic al Aeroportului de la Budapesta cu Air China. Sursa aici.
Ungaria a deschis o nouă posibilitate de colaborare cu China în plan politic și economic. Aeroportul din Budapesta, Henan Airport Group din China, operatorul aeroportului internaţional Zhengzhou, şi compania chinezo-ungară de logistică CECZ/Utlink au semnat un acord de cooperare (aprilie 2021) pentru crearea unui Drum Aerian al Mătăsii sino-ungar şi crearea de centre logistice speciale în cadrul celor două aeroporturi care să gestioneze traficul de mărfuri (sursa aici).
Intensificarea colaborării dintre cele două state vine pe fondul răcelii dintre majoritatea statelor europene și Beijing în privința colaborării economice. Tendința europeană e contrazisă însă de Ungaria, care mizează constant pe relațiile apropiate cu regimurile autoritare din China și Rusia.
Secretarul de stat în cadrul Ministerul ungar pentru Inovare și Tehnologie, László Mosóczi, a declarat pentru agenția MTI, că „Acordul de cooperare semnat acum cu privire la conexiunea celor două aeroporturi ar putea oferi oportunități economice importante și extinderea semnificativă a traficului aerian de marfă între China și Ungaria. De asemenea, ar putea aduce avantaje logistice importante și reciproce pentru Ungaria, țărilor din Europa Centrală și de Est, precum și pentru China” (sursa aici).
Universitatea Fudan vine la Budapesta și înlocuiește Fundația Soros
În 2019, ministrul Inovării și Tehnologiei, László Palkovic, a anunțat că Universitatea Fudan din China își va deschide un campus la Budapesta (sursa aici). De asemenea, Guvernul ungar a anunțat că va dona 2,2 milioane de euro Universităţii Fudan pentru a-şi construi noul campus din Budapesta, care ar urma să devină funcţional în 2024.
Anunţul vine la un an şi jumătate de când regimul lui Orban a trimis în exil Central European University, instituţia de învăţământ superior înfiinţată de miliardarul George Soros – care a fost una dintre cele mai bune universităţi din ţară timp de 30 de ani.
Populația budapestană s-a exprimat că își dorește Orașul Studențesc promis de către Primărie și nu Universitatea Fudan, prin rezultatul unui sondaj realizat de Institutul Opinio pe un eșantion de 473 de personae, rezidenți din Budapesta cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, care au răspuns la întrebări prin intermediul telefoanelor mobile. La întrebarea pentru exprimarea alegerii între cele două instituții, majoritatea respondenților – 91% au răspuns că instituției ungare, care va deservi 8.500 de studenți, ar trebui să i se acorde prioritate în defavoarea universității chineze (sursa aici).

Proteste în Budapesta împotriva înființării universității Fudan. Sursa aici.
În data de 05.06.2021, la Budapesta au fost anunțate 16 manifestații de protest împotriva înființării universității Fudan, cu participarea a peste 20.000 de personae, cu traseul de desfășurare din Piața Eroilor, până în Piața Kossuth. Manifestațiile au fost susținute de: primarul Budapestei – Karácsony Gergely, primarul independent al localității Ferencváros – Baranyai Krisztina, Jámbor András – inițiatorul manifestațiilor și activiștii/ fost redactor-șef al Mérce – Gede Márton și Őze Sándor, din partea organizațiilor Város Mindenki/Oraș pentru toată lumea, Utcáról Lakásba Egyesület /Asociația din Stradă în Locuință și Organizațiile avocaților stradali, precum și Bereczki Áron – activist al Ligii Studenților (sursa aici).
Relația economică a Budapestei cu Moscova continuă nederanjată
Ungaria se menține un aliat apropiat și tradițional al Federației Ruse, așa cum reiese din demersurile sale recente ale guvernării de la Budapesta, care au continuat neostoite pe această direcție, pe toate nivelele.
Ungaria a blocat declarația dură privind Federația Rusă a Grupului de la Vișegrad/V4 (26.04.2021) prin care Cehia, Polonia și Slovacia condamnau operațiunea secretă militară a Rusiei, recent expusă publicului larg în Cehia, respectiv explozia unui depozit de muniție, în 2014 (sursa aici).
Ungaria și Rusia se află în discuții avansate privind acordarea de licențe pentru producerea vaccinului Sputnik V Covid -19 în Ungaria, care ar putea începe de la sfârșitul anului 2022, potrivit ministrului ungar de externe, Szijjártó Péter (august 2021), care evidenția de atunci că va fi discutat și un nou contract de aprovizionare cu gaze, cu Gazprom din Rusia (sursa aici).
Ungaria încearcă să devină prima națiune a Uniunii Europene care va adera la Banca Eurasiatică de Dezvoltare din Moscova, potrivit ministrului de externe, Szijjártó Péter (aprilie 2021). Calitatea de membru al băncii, care include Rusia și alți cinci foști membri ai Uniunii Sovietice, inclusiv Kazahstanul, va ajuta Ungaria să-și extindă investițiile în Asia Centrală (sursa aici).
Ungaria mai este membră și în cadrul unui alt creditor condus de Rusia, Banca Internațională de Investiții, care a reușit să își mute sediul la Budapesta de la Moscova, în 2019, demers criticat de aliații occidentali ai Ungariei (sursa aici).
Ungaria și Rusia au semnat un acord privind înființarea unei companii mixte de logistică feroviară, înregistrată în Ungaria, cu participarea companiei ungare de stat CER Cargo, a companiei de logistică feroviară RZD Logistics din Rusia, o entitate chinezească nenominalizată, potrivit lui Mosóczi László (iulie 2021), secretar de stat în cadrul Ministerului Inovației și Tehnologiei din Ungaria (sursa aici).
Ungaria cooperează cu Rusia și scurcircuitează Ucraina

Semnarea acordul pe termen lung al gigantului energetic rus Gazprom cu Ungaria. Sursa aici.
Culminația acestui parteneriat tradițional cu Federația Rusă a fost semnarea acordul pe termen lung cu gigantului energetic rus Gazprom. Ungaria, unul dintre cei mai apropiați aliați din UE ai Rusiei, a semnat pe 27 septembrie 2021 la Budapesta un acord de furnizare de gaze naturale pe 15 ani care îi aduce gaze din Rusia prin Balcani și Austria (sursa aici). Împreună cu conducta Nord Stream 2, care va livra gazul rusesc direct în Germania, mișcarea este văzută ca o slăbire a Ucrainei, care până de curând a fost principala cale de aprovizionare a gazelor rusești către Europa și un beneficiar al veniturilor prin taxe de tranzit.
Ucraina a reacționat. Acordul Ungariei cu Gazprom „dăunează intereselor naționale ale Ucrainei” și este o „decizie politică, care nu este justificată din punct de vedere economic, care a fost luată pentru a mulțumi Kremlinul”, a declarat Ministerul Ucrainean de Externe, adăugând că va solicita Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă setul de reguli energetice europene. Ministerul a mai declarat că decizia Ungariei privind rutele de livrare care evită Ucraina este „surprinzătoare și dezamăgitoare” și că decizia încalcă principiile tratatului de bază ungaro-ucrainean semnat de cele două țări în 1991. Decizia a fost „pur politică și în detrimentul intereselor naționale ucrainene și a relațiilor maghiar-ucrainene”, a conchis acesta (sursa aici).
Acordul este „un exemplu viu al politicilor de la Kremlin față de Ucraina”, a declarat luni într-un comunicat Serhiy Makogon, director executiv la Operatorul de sisteme de transport al gazelor din Ucraina LLC. „În ciuda unui contract până în 2024, ne așteptăm la scăderi suplimentare sau la o oprire completă a gazului către Ungaria prin Ucraina”.
Comentând declarația, Szijjártó a deplâns demersul Kievului și a spus că nu vede „legătura dintre asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei și cooperarea decentă cu vecinii noștri”. „Resping încercarea de a interfera cu afacerile Ungariei; asigurarea încălzirii de iarnă pentru unguri este treaba noastră și nicio altă țară nu poate interveni în acest sens ”, a spus el. „Deoarece Gazprom are gaze și noi nu, situația este destul de inegală. Așadar, de-a lungul oricărei rute care livrează gaz, noi vom cumpăra ”, a spus el (sursa aici).
Directorul executiv al Gazprom, Alexey Miller, a apărat acordul indicând diversificarea căilor de aprovizionare. Acest lucru „a devenit posibil în mare măsură datorită eforturilor companiilor bulgare, sârbe și maghiare de a-și dezvolta sistemele naționale de conducte de gaz”, a spus el într-o declarație prin e-mail.
Politica bate geopolitica? Întrebări fără răspuns
Am amintit evoluțiile din relațiile economice ale Ungariei cu Rusia și China inclusiv pentru că tăcerea din jurul acestora este, deseori, uneori greu de suportat. Întrebările care se ridică sunt esențiale:
- Dacă Ungaria, țară membri UE și NATO, se poate comporta oricum în relație cu actori precum Rusia sau China, fără a fi nici măcar avertizată, atunci poziția euroatlantică față de aceste chestiuni e cel puțin problematică. De ani buni, Budapesta continuă nestingherită un joc diplomatic și economic fără a fi deranjată cu adevărat de nicio administrație americană, indiferent de culoarea ei politică, sau de Uniunea Europeană. Convine cuiva poziția Budapestei? Este consonantă poziția Ungariei, pe termne mediu și lung, cu ce își doresc unele state puternice din spațiul euro-atlantic? Adică, în pofida retoricii, relații economice consistente cu China și Fereația Rusă?
- Astăzi, Budapesta este sancționată, cel puțin retoric, de către Bruxelles (cazul PNNR-ului), exclusiv din perspectiva politicilor interne, în special cele legate de statutul comunității LGDP. Că sunt chestiuni importante este fără îndoială. Că sunt însă singurele chestiuni la care Ungaria este carentă în relația cu UE sau NATO este cel puțin discutabil. Până una alta, ceea ce înțelegem din mesajul Bruxelles-ului este că poți să faci orice în relația cu Rusia și China, dacă te asiguri că respecți legislația privind drepturile minorităților de gen… Cam puțin pentru o Uniune Europeană care își dorește „autonomie strategică” și năzuiește să devină actor relevant în jocul internațional.
*C. Ioana a absolvit Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti și este expert LARICS pe problematica maghiară.
