Autor: Istrate Ana
CUPRINS
1. Introducere………………………………………………………………………………………………………….. 2
2. Definirea termenului de „dezinformare”………………………………………………………………….. 2
a. Aspecte introductive………………………………………………………………………………………….. 2
b. Diferența între dezinformare, eroarea de informare și propagandă…………………………. 3
c. Teoria „injecției hipodermice”…………………………………………………………………………… 3
3. Importanța receptorului în campania de dezinformare……………………………………………… 4
4. Studiu de caz dezinformare 5G……………………………………………………………………………….. 5
a. Ce este noua tehnologie 5G…………………………………………………………………………………. 5
b. De unde a pornit totul……………………………………………………………………………………….. 5
c. Studii efectuate pentru lămurirea problemei și stoparea dezinformării……………………. 6
d. Cum putem combate dezinformarea……………………………………………………………………. 7
e. Cum funcționează propaganda rusă și de ce dă rezultate……………………………………….. 7
f. Care e scopul final al dezinformărilor şi ştirilor false…………………………………………….. 8
5. Concluzii……………………………………………………………………………………………………………… 8
1. Introducere
Odată cu dezvoltarea rapidă a mijloacelor de informare în masă și creșterea capabilităților noilor tehnici de comunicare, s-au produs schimbări majore în modul în care oamenii comunică iar acest lucru se traduce prin posibilitatea crescută de viralizare a unei informații, gradul ridicat de interacțiune și transmiterea mesajelor în timp real. Astfel, în tandem cu dezvoltarea noilor tehnici de comunicare, populația este supusă unei continue agresiuni informaționale. Totodată, dependența individului de informație are consecințe negative în ceea ce privește riscul de a deveni pradă dezinformării.
Este un lucru bine știut faptul că mass-media este un pion important în formarea opiniei publice, aceasta reprezentând punctul de legătură care asigură interacțiunea raporturilor dintre structurile sociale ale societății noastre. Prin intermediul mass-mediei se realizează comunicarea publică și, nu de puține ori, ea reușește să influențeze, intenționat sau neintenționat, opiniile, opțiunile și atitudinile consumatorilor de știri, care pot fi ținta dezinformărilor.
,,Mass media interpretează viaţa socială şi politică dar şi evoluţia fenomenelor şi a personajelor prin contextualizare şi prin direcţionarea atenţiei publicului asupra unor elemente considerate a fi relevante.(…) În nenumărate rânduri, mijloacele de informare recurg la deformări intenţionate atât ale evenimentelor, cât şi asupra limbajului în care acestea sunt exprimate” (BBC, Producers Guidelines, 1995). Ziarele, televizunea, radioul sunt canalele principale prin care are loc orientarea, influențarea și dirijarea opiniei publice, intereselor și motivațiilor oamenilor.
Dezinformarea are rădăcini vechi și este revitalizată de noile tehnologii. Secolul XXI, însă, a adus folosirea informațiilor drept arme la un nivel fără precedent. Noua tehnologie, extrem de puternică, a făcut ca manipularea și fabricarea de conținut să fie simple, iar rețelele de socializare amplifică dramatic falsurile lansate de națiuni, politicieni și corporații necinstite, deoarece sunt redifuzate mai departe de un public lipsit de simț critic. Platformele electronice au devenit mediul ideal de propagare a informatiilor false care duc la luarea unor decizii greșite de către receptorii creduli ai acestor informații.
2. Definirea termenului de „dezinformare”
a. Aspecte introductive
Dezinformarea, reprezintă emiterea, cu intenție de informații false, cu scopul de a deruta sau de a manipula persoane sau grupuri de persoane.
Dezinformarea mai poate fi definită drept difuzarea de informaţii voit false, cu scopul de a deruta adversarul cu privire la poziţia proprie sau la intenţiile de acţiune. Ea presupune distorsionarea unor informaţii reale și este considerată cea mai frecventă modalitate de manipulare. Se poate realiza prin negarea faptelor, prin amestecul între adevăr și minciună, cu diverse titluri, prin modificarea circumstanţelor și suprainformarea deliberată.
Dezinformarea se poate găsi în toate domeniile: în comerț, educație, politică sau sănătate, fiind folosită de unele persone/grupuri de persoane cu intenția de a obține profituri materiale sau de imagine ori pentru a submina poziția unui concurent.
Termenul de dezinformare a apărut pentru prima oară în limba rusă, după al doilea război mondial şi avea rolul de a desemna „practicile exclusiv capitaliste care urmăreau aservirea maselor populare”. De aici, termenul a trecut în limba engleză, cu înţelesul de „scurgere deliberată de informaţii care induc în eroare“. În Franţa, noţiunea a apărut în 1974 şi era definită drept utilizare a tehnicilor de informare, în special de informare în masă, pentru a induce în eroare, a ascunde sau a travesti faptele. Bazele fundamentale ale dezinformării au fost puse în antichitatea chineză (aproximativ secolul V î.Hr.) de generalul Sun Tzî, în cartea sa intitulată „Arta războiului”.
b. Diferența între dezinformare, eroarea de informare și propagandă
Comparativ cu propaganda, care are ca principal scop obținerea de sprijin emoțional, dezinformarea are scopul de a manipula audiența la nivel rațional, fie prin discreditatarea unor informații ce se contrazic, fie prin sprijinirea unor concluzii false.
Dezinformarea nu trebuie confundată cu eroarea de informare, care nu este deliberată. De exemplu, dacă o persoană sau o agenție de știri difuzează o informație despre care nu știe că este adevărată, dar despre care crede că este adevărată, aceasta nu este o dezinformare propriu-zisă. De aceea, adesea dezinformarea este tratată drept eroare de informare, atunci când acela care difuzează mesajul nu știe că acela care stă la originea mesajului a construit în mod deliberat o informație falsă, pe care a puso la dispoziție spre difuzare. Scopul unei astfel de acțiuni poate fi inducerea în eroare a utilizatorului final al informației sau este posibil ca dezinformarea să aibă rolul de a distruge credibilitatea celor suficient de naivi pentru a o difuza (de obicei, o agenție de știri), fără a-și da seama ce pagube îi produc receptorului final.
c. Teoria „injecției hipodermice”
Prima teorie cu privire la mass media și anume teoria „glonțului magic” (a „injectiei hipodermice”, a „curelei de transmisie”) are o importanță deosebită deoarece următoarele teorii ale massmediei vor reprezenta eforturi de a înlocui postulatele acestei teorii în acord cu evoluțiile din societate, din sistemul media, cu modul în care sunt concepute și înțelese societatea și individul. În plus, chiar dacă acum poate apărea depășită, această teorie era în concordanță cu teoriile sociologice și psihologice ale epocii.
Expresia „injecție hipodermică” îi aparține lui Harold Lasswell (S. A. Lowery, M. L. DeFleur, Milestones in Mass Communication Research, p. 14), care dorea în acest fel să sugereze că mass media are un impact nediferențiat asupra indivizilor. Principalele idei desprinse din această teorie sunt:
- Membrii societății duc vieți izolate din punct de vedere social, exercită control social minim unul asupra celuilalt deoarece au origini sociale diferite și nu împărtășesc un set comun de norme, valori și credințe;
- Precum animalele, oamenii sunt înzestrați din naștere cu un set uniform de instincte care le
ghidează modalitățile de a răspunde stimulilor din lumea înconjurătoare;
- Din moment ce acțiunile umane sunt ghidate de instincte uniforme și de condiții sociale
determinate de izolare, indivizii percep și interpretează evenimentele în mod similar;
- Mesajele media pot fi concepute ca gloanțe simbolice, care lovesc fiecare ochi, fiecare ureche
și ale căror efecte asupra gândirii și comportamentului sunt directe, imediate, uniforme și puternice.
Mesajul media este primit separat și nefiltrat de către fiecare individ care reacționează aproape ca la o injecție, mecanic, independent de alții. Relația dintre individ și mesajul media fiind una de stimul – răspuns, mass media este direct responsabilă pentru schimbarea valorilor, ideilor, atitudinilor, opiniilor, comportamentelor. în primele scrieri despre mass media, audiența era considerată „captivă”, membrii săi ușor de păcălit, lipiți de radio, victime neajutorate (R. E. Petty, J. Priester, Mass Media Attitude Change: Implications of the Elaboration Likelihood Model, p. 92). În evaluarea tipologiei efectelor, trebuie, de asemenea, să ținem seama și de tipul și caracteristicile canalului de comunicare.
3. Importanța receptorului în campania de dezinformare
În campania de dezinformare sunt importante 2 elemente: propagatorul și cel căruia i se trasmit informațiile.
În 1928 sociologul W.I. Thomas a formulat o propoziție care mai târziu ar putea fi cunoscută sub numele de teorema lui Thomas: “dacă oamenii definesc situațiile ca fiind reale, atunci ele sunt reale în consecințele lor”. Thomas a contribuit, de asemenea, la sintagma “definirea situației”, ceea ce înseamnă că orice contează ca real într-o anumită situație este rezultatul unui consens la care au ajuns părțile. Aceste afirmații ca întreg au fost absorbite de o teorie generală cunoscută în științele sociale ca fiind construcția socială a realității. Ea se refera la public. O situație falsă perceputa ca reală, devine reală prin consecință.
Publicul are un rol activ în ceea ce privește utilizarea și selectarea mesajelor din mass-media. Se poate afirma faplul că nevoile sociale ale receptorilor determină conținuturile mesajelor mass-media.
Receptorul are libertatea de a acționa asupra mesajului, de a-l interpreta și integra în existenta sa cotidiană. Consumul mediatic este un act de utilizare, în funcție de asteptări, nevoi și foloase. Nevoile pe care le pot satisface mass-media sunt diferite. Ele includ nevoia de informare, de eliberare de tensiune și anxietate, de securitate și protectie, de companie, de sprijinire a interacțiunii sociale, de mentinere a unei stări de spirit, de furnizare a unui cadru activităților zilnice de rutină și așa mai departe.
Receptorul are, de asemenea, libertatea de a primi mesaje de la orice sursă dorește și de a le interpreta sub orice aspect.
4. Studiu de caz dezinformare 5G
a. Ce este noua tehnologie 5G
A cincea generație a tehnologiei rețelelor celulare fără fir este o nouă modalitate de transmitere a datelor către și între terminalele mobile, al cărei standard de funcționare prevede viteze de pâna la 20 de gigabiți pe secunda, o valoare cu până la 20 de ori mai mare decât cea oferită în prezent de operatorii
GSM.
Avantajele tehnologiei 5G sunt viteza mai mare de transfer și latența mai mică, datele de la emitator la receptor fiind transferate cu o viteză mult superioară. Există mulți parametri care exemplifică foarte bine avantajele tehnologiei 5G, dar unul dintre cele mai elocvente este capacitatea de a descărca un film HD în cel mult un minut.
Lansarea rețelelor 5G este un subiect de teorii conspiraționiste de ani buni deja, cu afirmații complet nefondate cum că ar provoca afecțiuni mintale sau cancer. Odată cu apariția coronavirusului, conspiraționiștii s-au adaptat rapid pentru a integra și COVID-19 în ecuații la fel de nefondate.
Spre exemplu, liderul regiunii Osetia de Nord (Rusia), Viaceslav Bitarov, a spus presei că vandalii care distruseseră un turn de comunicații celulare în satul Nogir au acționat de teama unei legături între tehnologia 5G și noul coronavirus.
b. De unde a pornit totul
A cincea generație de rețele celulare (5G) și-a început dezvoltarea în 2019. Printre promisiunile noii tehnologii se numără o bandă mai largă de comunicații și viteze mult mai mari de transfer de date, de circa 100 de ori mai mari decât actualele rețele 4G. E adevărat, însă, că pentru a atinge asemenea viteze, este nevoie de frecvențe radio mai înalte decât cele ale rețelelor 4G. Unele frecvențe aveau o rază de doar 1,6 km și aveau probleme în a penetra anumite materiale de construcții. Așadar, rețelele 5G necesită o densitate mai mare de antene. Din luna aprilie 2019, operatori din 88 de țări au început să implementeze tehnologia 5G.
Aproape imediat, grupuri anti-5G au început să se formeze pe social media. Oamenii postau fotografii false cu indicatoare care avertizau prezența radiațiilor emise de antenele 5G. O sumedenie de teorii false – dovedit false – au circulat, precum, ipotezele nefondate legate de cancer sau afecțiuni mintale provocate de 5G sau chiar de efectele închipuite asupra faunei, florei etc.
Într-un interviu acordat Europei Libere, autoarea belarusă Svetlana Alexievici, laureată a Premiului Nobel, a fost susținătoare a acestei teorii. „[Această pandemie] este cea mai mare provocare de la Cernobîl încoace. Rămâne de văzut dacă este într-adevăr [un fel de] gripă sau dacă 5G afectează sistemul imunitar uman. În opinia mea, oamenii de știință nu au un răspuns definitiv”, a spus aceasta.
Mișcarea anti-5G a găsit imediat și aliați precum grupurile care se opun vaccinării. În multe state, cele două curente conspiraționiste au fuzionat practic, așa cum s-a întâmplat în România.
Un număr al cotidianului New York Times, publicat în mai 2019, menționa că Russia Today din America publicase un singur material anti-5G în 2018, în schimb, în primele luni ale lui 2019 numărul crescuse la șapte. Într-unul dintre materiale exista teoria cum că radiațiile 5G ar expune copiii la pericole de îmbolnăvire cu cancer sau alte maladii.
c. Studii efectuate pentru lămurirea problemei și stoparea dezinformării
Comisia internațională pentru Protecția împotriva Radiației Nonionizante a derulat un studiu îndelungat, a cărui concluzie a fost că nu există efecte dăunătoare la adresa sănătății care să fie asociate cu tipurile de unde radio utilizate de 5G.
Organizația Mondială a Sănătății, dar și alte instituții, au răspuns la dezinformări prin campanii active de contracarare. OMS a creat o pagină pe site-ul său care este dedicată exclusiv demontării știrilor false legate de 5G. La fel au făcut și site-uri specializate în verificarea informațiilor. Cu toate acestea, aceste dezinformări au avut succes adesea pentru un segment de public din cauza scăderii încrederii în guverne și instituții publice. Această stare a fost exploatată și de mișcările anti-vaccin.
„Mulți oameni spun că nu există acest coronavirus și că nu este niciun pericol, iar toată situația este organizată de forțe globale care vor să forțeze oamenii… în rezervații și să-i iradieze de la antene 5G ca să își piardă cunoștința și să le fie implantate microcipuri”, a declarat politicianul rus Bitarov.
Asemenea acuzații fără temei vin pe fundalul unui scepticism al publicului față de cum acționează guverne în domenii precum sănătatea și securitatea. Pericolul reprezentat de asemenea teorii este cu atât mai mare în actuala criză sanitară pentru că poate acoperi informația necesară și dovedită științific despre acest virus potențial mortal și despre modalitățile eficiente de a-l combate.
Milioane de postări false referitoare la efectele noilor tehnologii 5G au circulat pe platformele de social media din lume, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, în condiţiile în care Rusia desfăşoară o amplă activitate de dezinformare împotriva ţărilor din UE, inclusiv România. Până în prezent, Comisia Europeană a identificat, prin intermediul unui site specializat în depistarea ştirilor false, nu mai puţin de 110 „narative” (teme principale) legate de Covid-19 și tehnologia 5G prezente în peste 2.700 de articole de tip „fake news” provenite de la site-uri apropiate Moscovei. Agențiile de presă ruse au desfăşurat o semnificativă campanie de dezinformare împotriva Occidentului, pentru a agrava impactul coronavirusului, a genera panică şi a semăna neîncredere.
“Scopul global al dezinformării desfăşurate de Kremlin este de a agrava criza de sănătate din ţările occidentale, în linie cu strategia mai amplă a Kremlinului de a încerca să submineze societăţile europene”, se arată în documentul de nouă pagini, elaborat de Serviciul European de Acţiune Externă, care îl asistă pe Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate comună.
În unele cazuri, informațiile false au generat acțiuni violente ale celor care s-au lăsat influențați de ele. În Marea Britanie, spre exemplu, opinia publică a fost șocată atunci când cetățeni britanici creduli au citit pe internet că noua tehnologie 5G ar fi de vină pentru răspândirea coronavirusului și au incendiat stâlpii pentru telecomunicaţii ai unei mari companii, și i–au atacat pe stradă pe angajații acesteia. Guvernul britanic și companiile telecom au fost nevoite să reacționeze pentru a calma cetățenii, asigurând populația că nu există nicio dovadă științifică care să ateste o legătură între tehnologia 5G și orice fel de virus. De altfel, s-a dovedit că știrea a pornit de la o agenție de presă din Rusia.
Ministrul britanic Michael Gove a spus că această teorie răspândită printre oameni „este o aberație periculoasă”, iar șeful Sistemului Național de Sănătate a calificat-o drept „cea mai mare prostie, un fake news de cea mai joasă speță”.
Russia Today, instituția de presă a Kremlinului, a devenit o veritabilă platformă pentru răspândirea conspirațiilor legate de 5G încă înainte de epidemia de coronavirus. New York Times a sugerat că insistenţa prin care canalele de presă ale Kremlinului susţin ideea „apocalipsei 5G” e parte a unui plan a lui Vladimir Putin, prin care se încearcă întârzierea răspândirii acestei tehnologii în țările mai dezvoltate decât Rusia, aflată în pericol să rămână în urmă, tehnologic și economic. Și în Republica Moldova au apărut știri false care leagă apariția coronavirus de tehnologia 5G. În mediul online au fost distribuite postări, texte, imagini înfricoșătoare în care se precizeză faptul că din cauza antenelor 5G va avea de suferit întreaga planetă. A fost realizată chiar și o petiție publică pentru stoparea implementării 5G în Republica Moldova.
d. Cum putem combate dezinformarea
Dezinformarea depinde de oamenii care o cred și o răspândesc. Parlamentul European a publicat o serie de sfaturi pentru a nu cădea victime ale dezinformării. Un mod simplu de a verifica este căutarea pe internet, pentru a vedea dacă mai multe surse de încredere vorbesc despre acel lucru.
De asemenea, este indicat să raportăm știrile false către platforma de social media unde au fost găsite. Cercetătorii spun că cea mai bună modalitate de a convinge oamenii care cred în teorii ale conspirației este de a le arăta empatie, de a face apel la gândirea lor critică și de a evita ridiculizarea acestora.
Totodată, Consiliul European, în concluziile sale, a subliniat că abordarea UE cu privire la combaterea dezinformării este multidisciplinară și implică mai multe părți interesate. Acesta a solicitat consolidarea în continuare a grupurilor operative pentru comunicarea strategică din cadrul
Serviciului European de Acțiune Externă, precum și a sistemului de alertă timpurie, în vederea creării unei platforme cuprinzătoare pentru statele membre și instituțiile UE.
Miniștrii din UE au invitat Comisia să elaboreze și, în cele din urmă, să introducă cerințe suplimentare în materie de transparență pentru platformele online. Scopul acestor cerințe ar fi de a promova o sferă publică digitală funcțională, o răspundere sporită și o mai mare transparență în combaterea dezinformării.
e. Cum funcționează propaganda rusă și de ce dă rezultate
Propaganda rusă este un set complex de acțiuni și organizații finanțate, dirijate sau influențate de Federația Rusă al căror scop este destabilizarea Uniunii Europene ca alianță politică și economică, dar și a NATO, ca alianță politică și militară. Prin propagarea de știri false (fake news), cum a fost și cazul celei cu rețelele 5G, prin manipulare se urmărește conturarea la nivelul opiniei publice atât din statele membre ale UE, dar și din Rusia și din alte zone strategic importante pentru Kremlin un curent de respingere a modelului democratic occidental. Desigur, niciun oficial al Federației Ruse nu o să recunoască vreodată că există o propagandă rusă care are scopul de a destabiliza Uniunea Europeană, ceea ce nu face, însă, ca acțiunile lor să nu fie tot mai vizibile de la o zi la alta și, din păcate, în unele cazuri chiar și efectele, cum s-a întâmplat și în cazul prezentat mai sus cu incedierea unor stâlpi pentru telecomunicații.
f. Care e scopul final al dezinformărilor şi ştirilor false
Scopul dezinformării este decredibilizarea instituţiilor democratice occidentale și slăbirea încrederii în structurile europene.
De asemenea, multe dintre exemplele de dezinformare vizează escaladarea panicii, destabilizarea situației politice interne, intimidarea sau stimularea tensiunii militare. Deseori, mesajele arată pur și simplu absurd, așa cum au fost și exemplele ilustrate anterior, fiind minciuni sfruntate sau informații întortocheate. Dar asta nu înseamnă că eficiența lor se reduce.
5. Concluzii
Pentru a avea o imagine de ansamblu a fenomenului dezinformării este esențial să fie înțelese reacțiile populației, apoi ne uităm și la emitenții unor tipuri de mesaje. În cazul nostru, oamenii, pe fondul crizei sanitare, au putut fi manipulați în direcția încercării de corelare a celor două evenimente și în găsirea unei relații de cauzalitate. Așa cum am evidențiat anterior, teoriile conspiraționiste ale tehnologiei 5G au luat amploare după apariția coronavirusului.
De asemenea, populațiile vulnerabile sunt cele care nu au încredere în instituțiile statului. În acest caz este foarte dificilă lupta cu cei care emit din afară teorii ale dezinformării.
BIBLIOGRAFIE
- DeFleur, Melvin L., Shearon A. Lowery, Milestones in Mass Communication. A History of Effects Research, Longman, 1995, 3rd Edition
- Petty, R. E., J. Priester, Mass Media Attitude Change: Implications of the Elaboration
Likelihood
Model, in Jennings Bryant si Dolf Zilmann (eds.), Media Effects Advances in Theory and Research.
- https://www.theguardian.com/technology/2020/apr/06/at–least–20–uk–phone–masts–vandalisedover–false–5g–coronavirus–
claims?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=kremlin_watch_briefing
_how_is_the_pandemic_being_abused_by_authoritarian_regimes&utm_term=2020–0409&fbclid=IwAR31Z7–
Gia_3Cuas324E_vlAAuo8xcNW3UBqur23Q55jRymEBZV2QOG08Hs
- https://www.independent.co.uk/life–style/gadgets–and–tech/features/5g–coronavirus–conspiracytheory–china–online–twitter–facebook–
a9450001.html?fbclid=IwAR00fhSkUIDKZVKk8QDqx7WnW09nGCNQN7cFErr2qDeix6VDhIKMeJ1a_s
- BBC, Producers Guidelines, 1995. Broadcasting and Terrorism
