Sursă foto: AP
Cristina Melnic*
Atacul din Kremenciuc din 27 iunie este cel mai dramatic incident provocat de armata rusă din ultima perioadă, după ce a luat viața a 21 de oameni nevinovați și a provocat răni altor cel puțin 65 de civili. În continuare vom demonta afirmațiile Rusiei care se absolvă de vină și de orice responsabilitate și promovează minciuni în scop propagandistic.
După înfrângerea rușilor din prima fază a războiului din regiunea Kiev, în cea de-a 140-a zi de război în Ucraina, bătălia pentru Donbas a depășit vârful de intensitate maximă, după retragerea ucrainenilor din orașele Severodonețk și Lisiceansk. În luna iunie președintele Volodimir Zelenski a anunțat că zilnic mor în estul Ucrainei până la o sută de luptători, iar ulterior consilierul său Mihailo Podoliak a ridicat cifra până la 200 de militari ucraineni care erau uciși pe front în fiecare zi. Toate aceste pierderi de vieți ale militarilor au adus la decizia de retragere organizată a forțelor ucrainene pentru a evita încercuirea și a limita pierderile umane pe care le înregistrează în Donbas.
Prin urmare, autoritățile ruse au anunțat că au reușit „eliberarea” în totalitate a regiunii Lugansk, orașele Severodonețk și Lisiceansk aflându-se sub controlul acestora. Ocuparea acestor teritorii, considerate a fi în limitele administrative ale „Republicii Populare Lugansk” reprezintă o victorie de respiro la Kremlin.
În condițiile pierderilor de teren ucrainene și avansul rușilor în Donbas, se pun următoarele întrebări:
- Cum au reușit rușii să avanseze în Donbas în condițiile în care au fost anunțate livrări semnificative de armament greu din Occident către Ucraina?
- De ce rușii continuă să bombardeze orașele de pe întreg teritoriul Ucrainei, lovind inclusiv puncte civile?
Vom răspunde succint la prima întrebare cu ajutorul explicațiilor oferite de fostul militar Markos Moulitsas despre semnificația logisticii în armatele lumii moderne. Astfel, livrările de armament occidental se realizează într-un tempo lent în termenii societății civile, însă într-un tempo accelerat pentru sistemul militar. Pentru a mai bună înțelegere a transportării armamentului greu în ziua de azi, puteți consulta articolul său aici.
A fost atacat în mod intenționat mall-ul din Kremenciuc?

Politica de agresiune și teroare îndreptată împotriva civililor ucraineni din partea Federației Ruse nu mai este un secret după Bucha, Irpen, Borodianka și Hostomel. Atacurile cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei fac parte din aceeași tactică. Desigur că raționamentul din spatele acestor ținte alese au și o dimensiune militară, însă ele sunt nejustificate atâta vreme cât pun în pericol viețile civililor. Din punct de vedere juridic sunt considerate a fi crime de război. În continuare vom explica de ce atacul cu rachete asupra mall-ului din Kremeciuc poate fi catalogat drept crimă de război.
În primul rând, centrul comercial Amstor sau zona industrială aflată în imediată apropiere a fost o țintă falsă pentru ruși. Chiar și în condițiile în care rușii nu aveau o informație veridică despre această locație ca fiind un punct militar relevant, potențialele victime civile nu au fost luate în calcul atunci când aceștia au dispus atacul cu rachete. Semănarea terorii poate fi considerat drept un bonus dobândit în vreme de război sau, în mod special, în timpul summit-ului G7, urmat de cel al NATO de la Madrid.
Așadar, pe 27 iunie, la ora locală 15:52 a avut loc prima lovitură de rachetă asupra centrului comercial (colțul din nord-est), după care a fost urmată de o a doua lovitură, la 500 metri distanță, după cum se poate vedea mai jos în imaginile din satelit furnizate de Planet Labs pentru Sky News.


Sursă foto: Sky News

Incendiul provocat de explozie a afectat pilonii de susținere ai centrului comercial Amstor, iar la scurt timp s-a prăbușit, făcând 21 de victime și peste 65 de răniți.
După ce Volodimir Zelensky a condamnat atacul rușilor asupra mall-ului în care se aflau în jur de 1.000 de oameni în interiorul acestuia, susținând că „statul rus a devenit cea mai mare organizație teroristă din lume”, oficialii și politicienii ruși au reacționat și justificat atacul în stilul caracteristic dezinformativ.
Imediat după atac, adjunctul ambasadorului la Națiunile Unite, Dmitry Polyanskiy a acuzat că incidentul a fost o nouă „provocare” în stil Bucha a Ucrainei. Acesta a mai adăugat: „Va trebui să așteptăm și să vedem ce spune Ministerul nostru al Apărării, dar sunt prea multe inconsecvențe evidente. Este exact ceea ce are nevoie regimul de la Kiev pentru a menține concentrarea asupra Ucrainei în perioada premergătoare summit-ului NATO din [28 iunie]”.
A doua zi, Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Rusiei, a declarat că forțele aeriene ale țării au efectuat un „atac aerian de înaltă precizie la hangarele în care erau depozitate armament și muniții” livrate de SUA și țările europene, la Uzina de mașini Kremenciuc, care se află la câteva sute de metri la nord de centrul comercial Amstor. De asemenea, acesta a menționat, că centrul comercial nu era funcțional și că a luat foc în urma loviturilor cu rachete asupra țintelor din apropiere. Această afirmație a fost întărită de postarea Ambasadei Rusiei în UK, după cum se poate urmări mai jos.
Ulterior ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat mass-media occidentală pentru denaturarea situației, având în vedere că „Ministerul Apărării a explicat clar”.
Cu toate acestea, afirmațiile false făcute de Rusia nu sunt susținute de dovezile disponibile și verificate din surse deschise conform mărturiilor, imaginilor și videoclipurilor de la fața locului.
Narațiune falsă: Racheta nu a lovit centrul comercial
La scurt timp după reacțiile de la Kremlin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut publice noi imagini de la atacul cu rachetă al rușilor asupra mall-ului. Din aceste imagini video se poate vedea cum prima rachetă de croazieră tip X-22 concepută pentru a fi lansată de pe bombardierele cu rază lungă de acțiune Tu-22 M3 se apropie de locația mall-ului și explodează la impact.

Sursă foto: Sky News
Anume faptul că centrul comercial a fost lovit în mod direct de către rachetă este confirmat și de imaginile din satelit prezentate mai sus, pe lângă cele prezentate de administrația prezidențială ucraineană. Aceste dovezi contrazic afirmațiile false ale Ministerului Apărării din Rusia precum că mall-ul a fost afectat doar ca urmare a detonării muniției despre care pretind rușii că era depozitată în apropiere, la uzina de mașini din Kremenciuc.
Narațiune falsă: Pe teritoriul uzinei se află un depozit de armament și muniții
Mai mult decât atât, conform mărturiilor și imaginilor de la fața locului imediat după impactul inițial al rachetelor nu au putut fi observate explozii multiple, ceea ce ar fi sugerat presupusul depozit de muniții în clădirea Amstor sau în parcul industrial din apropiere.
De asemenea, imaginile luate după impactul celei de-a doua rachetă, care a lovit zona industrială Kredmaș, ne arată că a fost afectat atelierul întreprinderii și serele care se aflau pe teritoriul acestei uzine.
Deci, nu este vorba de un depozit de armament și muniție cum susține partea rusă. Iar dacă s-ar fi produs un incendiu și o explozie provocată de pretinsul depozit de armament atunci trebuiau să fie afectate inclusiv clădirile dintre cele două locuri de impact cu solul ale celor două rachete.

Sursă foto: Bellingcat
Deși a fost raportat în 2014 că fabrica a fost folosită pentru a repara trei vehicule militare ucrainene, acest lucru în sine nu dovedește că în prezent este un loc de depozitare pentru arme și muniții occidentale, conform analizei site-ului de investigații Bellingcat. Deși această locație ar părea să se potrivească criteriilor unui depozit de vehicule militare sau atelier de reparații datorită proximității față de linia de cale ferată, această locație nu era o „facilitate militară strategică” ucraineană. Mai degrabă a fost o țintă falsă pentru ruși, neverificată, asupra căruia a fost efectuat un atac care s-a soldat cu zeci de morți și răniți.
Narațiune falsă: Centrul comercial Amstor nu era funcțional
O altă afirmație falsă susținută de ruși este că centrul comercial nu era funcțional. Această versiune este dezmințită de zeci de mărturii și imagini video de până la momentul impactului și după acesta, după cum se poate vedea mai jos. În videoclipuri postate pe rețele de socializare se pot observa mașini parcate în fața mall-ului.
Horror scenes in Kremenchuk, as a Russian missile hits a shopping centre. The man speaking on phone : “people were are the building, the walls are starting to fall in” pic.twitter.com/REDBFmuT3R
— Oliver Carroll (@olliecarroll) June 27, 2022
De asemenea, pentru a combate informațiile false promovate de canalele media pro-ruse, numeroși locuitori ai orașului Kremenciuc au fotografiat bonurile fiscale ale achizițiilor pe care le-au făcut cu câteva ore înainte de atac în centrul comercial Amstor.
Iar cu două zile înainte de atac se poate vedea în videoclipul de mai jos cum o familie merge la cumpărături în mall-ul Amstor.
O altă narațiune falsă promovată de ruși este că în parcarea centrului comercial sunt mulți militari, în timp ce practic lipsesc femeile, deși se pot identifica numeroase femei în imaginile postate de controversatul blogger Alexandr Șarii. Desigur că pot fi identificați în mod aleatoriu câțiva bărbați în haine militare, însă este absolut normal care într-o țară aflată în stare de război și cu o lege marțială aflată în vigoare, aceștia să fie prezenți în spații publice, nefiind la acel moment într-o misiune militară. Însă prezența câtorva oameni în haine militare nu dovedește faptul că centrul comercial era transformat într-o unitate militară.
Concluzii
În concluzie, putem conchide că versiunea rusă conform căreia, centrul comercial nu a fost atacat în mod direct de către rachetă, ci a luat foc mai degrabă în urma exploziilor provocate în urma loviturilor asupra depozitelor de armament și muniție din parcul industrial din imediată apropiere este falsă. De asemenea, narațiunile potrivit cărora mall-ul nu era funcțional și că putea fi o unitate militară, iar totul este o înscenare a autorităților ucrainene, pot fi ușor dezmințite cu dovezi verificate și verificabile din surse deschise.
Totuși care este scopul bombardamentelor și atacurilor cu rachete continue asupra întreg teritoriului Ucrainei în condițiile în care Rusia pare să câștige teren în Donbas, iar desfășurarea bătăliei din estul ucrainean decurge la momentul actual în favoarea sa? Marea temere a rușilor este legată de livrările armament din partea occidentului către forțele armate ale Ucrainei, iar atacurile aleatorii asupra orașelor ucrainene aflate mai departe de linia frontului (Kremeciuc este situat în centrul țării, în regiunea Poltava) se realizează pentru a împiedica transportul, pentru a îngreuna procesul logistic și a restrânge spațiul de depozitare al Armatei ucrainene. Cu toate acestea, acest lucru nu le reușește, iar mai mult decât, prin necunoașterea țintelor, armata rusă împreună cu serviciile secrete dau dovadă de o eficiență scăzută. Acest ultim aspect poate fi alăturat gradului redus de precizie a tehnicii militare ruse, ca într-un final înfrângerea armatei ruse să fie posibilă, conform prognozelor, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat. Nu cantitatea, ci eficiența în acest război va conta, iar ucrainenii, datorită armamentului performant occidental, vor însuși această calitate.
Deja în Donbas operaționalizează cu succes cele 4 sisteme avansate de rachete de artilerie HIMARS, acestea în ultimele 10 zile au distrus nu mai puțin de 11 depozite de armament și muniții rusești, potrivit BBC. Așadar, retragerea din Severodonețk și Lisiceansk nu este decât o mișcare tactică a forțelor armate ucrainene, care, conform părerilor experților militari, se pregătesc de contra-ofensivă. Vom urmări în continuare desfășurarea războiului, însă ar trebui să ne așteptăm în continuare la atacuri asupra punctelor civile în Ucraina, pentru că rușii nu dețin informații de pe teren și nu cunosc ținte militare precise, iar de numărul potențialelor victime civile, pur și simplu, nu le pasă.
Cruzimea armatei ruse este istorică.
*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse (CSSR) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI).
