*Nicolae Țîbrigan
**Cristian Soare
În prima parte a analizei am detaliat evenimentele incidentului din strâmtoarea Kerci într-un mod secvențial. Continuăm cu analiza principalelor narațiuni dezinformatoare declanșate de Kremlin în spațiul informațional de limbă română. Le vom demonta pe cele mai importante, dar mai întâi să discutăm un pic despre context.
De la bun început, trebuie să precizăm faptul că startul campaniei de dezinformare coordonate de Kremlin cu privire la incidentul din strâmtoarea Kerci nu începuse imediat după 25 noiembrie 2018, când Rusia reușise să captureze cele trei nave ale Ucrainei. De fapt, campania începuse mult mai devreme.
Acum mai bine de un an (septembrie 2017) presa rusă începea să publice informații false că „Ucraina adâncește fundul mării pentru o flotă NATO în Marea Azov”. În realitate, o astfel de flotă nici nu există, dar pentru propagandiștii de la Kremlin asta nu conta.
Începând cu vara anului 2018, campania de propagandă pro-Kremlin s-a intensificat. Presa controlată de guvern comunica atunci că „Ucraina a infectat Marea Azov cu holeră”. Până l-a urmă s-a demonstrat că știrea era o minciună pe față, deoarece atât Organizația Mondială a Sănătății, cât și Ministrul Sănătății din Ucraina au negat existența unei infecții de holeră în regiune.
Captură după The Inseder cu demontarea falsei narațiuni privind intenția autorităților ucrainene de a adânci Marea Azov pentru portavioanele NATO
Sursa: The Insider
În septembrie 2018, mesajele Kremlinului pregăteau deja terenul pentru o dezinformare viitoare, anticipând în mod surprinzător „Provocări inspirate de Occident la țărmul Mării Azov”, afirmând, de asemenea, că Statele Unite pun la cale „ciocniri între forțele navale ucrainene și ruse în Marea Neagră încă din anii 1990”. „Dovezile” aveau la bază un joc video pe care un fost soldat rus (ca de obicei, sub protecția anonimatului) l-ar fi văzut acum 15 ani.
Toate aceste mesaje de dezinformare au acelaşi scop: să arate că Ucraina este agresorul şi că acționează „provocator” la ordinul Occidentului. A fost tot timpul un mesaj convenabil pentru dezinformarea pusă la cale de Kremlin, dacă ne uităm doar la anexarea ilegală a Crimeii, sau la pretenţia falsă răspândită pe postul public de televiziune Pervîi kanal că Marea Azov ar fi „o mare internă rusească”, și că acest fapt ar sta la baza dreptului Rusiei de a folosi forţa militare împotriva Ucrainei.
Spre sfârșitul lunii noiembrie 2018 (mai exact în ultima săptămână a lunii), propaganda pro-Kremlin privind incidentul din strâmtoarea Kerci fusese redirecționată spre publicul din Ucraina. Obiectivul designer-ilor dezinformării consta, se pare, în a răspândi în rândul publicurilor atitudini de neîncredere față de autoritățile ucrainene și partenerii lor occidentali din UE, precum și față de SUA, folosind afirmații manipulatorii și emoționale precum că „Occidentul speră să înroșească Marea Azov cu sângele ucrainenilor” și că „Soldații ucraineni îi obligă pe copiii din Mariupol să sape tranșee în locul lor”. Ba mai mult, că navele capturate fuseseră oferite ca donație din partea guvernului Statelor Unite și că pentru incident ar trebui tras la răspundere și Washingtonul.
Cele mai importante narațiuni false folosite în campania de dezinformare pro-Kremlin care au precedat incidentul din 25 noiembrie 2018 din strâmtoarea Kerci
Sursa: EUvsDisinfo
Propaganda pro-Kremlin a mai folosit copiii în campanii de discreditare a Armatei Ucrainene, când același Pervîi kanal a apelat la o falsă martoră care ar fi asistat la „răstignirea unui copil” în piața centrală din Slavyansk. Atunci minciuna fusese demontată cu ușurință de către jurnaliști, întrebându-i pe locuitorii din oraș dacă au fost martorii unui astfel de incident. Dar în acest caz, fiind vorba despre multe necunoscute, întreg tabloul trebuie reconstituit din diverse informații parțial publice, unele chiar secrete.
Totuși, merită măcar să încercăm să deslușim câteva fapte reale din ceea ce ne oferă instrumentele digitale.
„Dacă vreunul dintre voi credea că acest incident a fost neaşteptat, atunci s-a înşelat”, declara comisarul european pentru securitate, Julian King, în cadrul unei conferinţe organizate la Bruxelles de German Marshall Fund. Oficialul european are dreptate, iar noi mai adăugăm faptul că această campanie a denaturării realității despre evenimentele din strâmtoarea Kerci va mai continua și în 2019, fiind reactualizată periodic prin intermediul diverselor canale, cu ocazia desfășurării proceselor de judecată ale marinarilor ținuți captivi.
Până acum am reușit să enumerăm doar câteva din cele mai virale dezinformări digitale lansate prin social-media de către aparatul propagandistic al Kremlinului. Iată și câteva mostre de dezinformări în limba română cu care au încercat să ne intoxice propaganda pro-Kremlin:
#Dezinformarea_1: „Incidentul din Marea Neagră este, bineînțeles, o provocare planificată de autoritățile din prezent [din Kiev – n. a.] sau chiar a actualului președinte, în contextul alegerilor prezidențiale din Ucraina din martie anul viitor [2019 – n.a.]” (Vladimir Putin, Buenos-Aires, decembrie 2018).
Argument: Dezinformarea fusese distribuită pe mai multe canale, inclusiv în presa occidentală, fiind prealută parțial și de unii experți din România adepți ai teoriilor conspirației. Pe de altă parte, ipoteza „provocării planificate”de către Kiev fusese întărită și de președintele Putin în cadrul conferinței de presă susținute la summit-ul G20 din Argentina.
<iframe width=”640″ height=”360″ src=”https://www.youtube.com/embed/RRhalY0xI6Y” frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen></iframe>
Această narațiune dezinformatoare pornește de la falsa prezumție că autoritățile ucrainene, în frunte cu președintele Poroșenko, ar fi planificat „provocarea” din strâmtoarea Kerci pentru a-și spori notorietatea la nivelul societății ucrainene în contextul alegerilor prezidențiale din 31 martie 2019. Ori, conform analizei intrumental-psihologice făcute de specialiștii în domeniu, declarațiile președintelui rus nu se bazează pe argumente logice, fiind evidente și tendințele mitomane ale personalității sale. De altfel, analizele LARICS au relevat numeroase dezinformări lansate de președintele rus cu ocazia diferitelor conferințe și deplasări internaționale.
Conform datelor prezentate în sondajele sociologice din Ucraina, popularitatea președintelui Poroșenko se menținuse la ponderea de 7-11% și după incidentul naval ruso-ucrainean din 25 noiembrie 2018. Cifrele au rămas constante și în ultimul sondaj din ianuarie 2019: popularitatea președintelui Poroșenko nu depășeau pragul de 8% (UISI „Soțialnyi monitoring”, 3 ianuarie 2019)
De altfel, incidentul din 25 noiembrie 2018 nu avea cum să influențeze opțiunile electorale ale cetățenilor în contextul în care datele sociologice demonstrează că o parte semnificativă a electoratului (în jur de 35%) va alege să voteze un candidat sau altul cu cel mult două luni înainte de scrutinul prezidențial. Din punct de vedere al teoriilor sociologice, opțiunea votului este un mecanism mult mai complex și depinde de foarte multe variabile, nu doar de incidente militare.
Principalele dezinformări cu privire la incidentul din strâmtoarea Kerci identificate de echipa East StratCom Task Force
Sursa: EUvsDisinfo
#Dezinformarea_2: Prin instituirea stării excepționale în cele 10 regiuni la frontieră cu Rusia și regiunea separatistă transnistriană (R. Moldova), Petro Poroșenko vrea să anuleze alegerile prezidențiale din 31 martie 2019.
Argument: Dezinformarea fusese rostogolită pe canale de limbă rusă, cum ar fi Rambler, inclusiv pe Sputnik.md, ajungând și pe canalele de limbă română din România și R. Moldova. Perioada legii marțiale nu s-a suprapus cu data alegerilor prezidențiale din 2019 și nici nu a afectat drepturile și libertățile individuale ale cetățenilor ucraineni. Ori, alegerile prezidențiale fuseseră fixate de Rada Supremă, iar anularea alegerilor era practic imposibilă în condițiile respective, exceptând cazul unei invazii masive a țării și declararea stării de mobilizare generală.
Dezinformarea_3: Navele ucrainene refuzau să răspundă la somațiile navelor rusești.
Argument: Convoiul ucrainean nu avea intenția să traverseze strâmtoarea fără a comunica asta căpităniei ruse. Începând cu ora 11:08 (ora Ucrainei), 25 noiembrie 2018, cele trei nave ajung în zona de ancoraj 471 (zona „C” în apele teritoriale comune ruso-ucrainene) comunicată anterior de partea rusă. Fapt confirmat și de interceptarea prezentată de Biroul Procurorului General al Ucrainei (minutul 2:12), unde comandantul canonierei „Berdyansk” comunică dispecerului căpităniei „Bereh 25” că: 1) cele trei nave ucrainene intenționează să intre în Marea Azov prin strâmtoarea Kerci și; 2) că aceștia sunt pregătiți pentru a primi la bord un pilot (loțman) desemnat de partea rusă în vederea traversării strâmtorii.
<iframe width=”640″ height=”360″ src=”https://www.youtube.com/embed/JnU_F2LwHrI?start=132″ frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen></iframe>
Ma mult, întreg sistemul de transmisiuni radio al navelor ucrainene fusese bruiat, astfel încât comandații convoiului nu puteau păstra legătura permanentă cu Comandamentul Flotei ucrainene.
Ruta celor trei nave ucrainene în zilele 24-25 noiembrie 2018
Sursa: BBC News
Dezinformarea_4: Cele trei nave ucrainene au intrat în apele teritoriale ale Federației Ruse, intrând ilegal în spațiul închis al mării teritoriale
Argument: Dezinformarea fusese răspândită în spațiul informațional de limbă română de site-ul de propagandă pro-Kremlin Sputnik.md. Ori, navele ucrainene nu au intrat în apele teritoriale ale F. Ruse, navigând doar în apele internaționale pe direcția strâmtorii Kerci. Convoiul a intrat în apele teritoriale ale Rusiei continentale abia după ce li s-a comunicat o zonă de ancoraj (zona 471) până la obținerea permisiunii de a traversa strâmtoarea pe sub podul Crimeei. Acestea s-au deplasat în zonă folosindu-se de Acordul bilateral ruso-ucrainean privind utilizarea comună a Mării Azov și a strâmtorii Kerci (2003), care le permite navelor sub pavilion ucrainean să traverseze strâmtoarea și să navigheze liber în Marea Azov, recunoscând acele ape drept „ape teritoriale” comune ale Ucrainei și Rusiei.
În urma anexării ilegale a Crimeei, cele două părți încă nu și-au delimitat atât frontierele apelor teritoriale, cât și zonele economice exclusive (maritime). Astfel, din punct de vedere al legislației internaționale, în zonele Crimeei, Kerci și Marea Azov putem vorbi mai degrabă de „linii de protecție a frontierei de stat” definite de ambele state, și nicidecum de „frontiere maritime” între Ucraina și F. Rusă.
Dezinformarea_5: Navele ucrainene manevrau periculos și ignorau orice somații
Argument: E foarte greu de stabilit întregul traseu a manevrărilor și practic imposibil de a stabilit gradul pericolului pe care-l creau navele ucrainene prin manevrele din strâmtoarea Kerci. Ceea ce putem estima este că navele ucrainene încercau să evite, cât mai mult, orice coleziune cu cele rusești, în timp ce navele Gărzii de coastă FSB primiseră ordinul să le ia cu asalt în mod deliberat pe tot parcursul aflării acestora în strâmtoare. Înregistrarea video și interceptările confirmă că mult mai periculoase erau manevrele efectuate de către „Don” și „Izumrud” care se și ciocniseră la un moment dat.
Dezinformarea_6: Toate cele trei nave au fost reținute în apele teritoriale rusești
Argument: Navele ucrainene se aflau, în momentul capturării (și NU reținerii), în afara apelor teritoriale ale Rusiei continentale și parțial în apele internaționale (chiar la limita liniei de 12 mile marine depărtare de țărmul Crimeei). Fapt confirmat de comunicatul FSB cu privire la coordonatele atacului asupra Berdyansk: 44°53’4N 36°25’7E, la o distanță de 10,68 mile marine de baza țărmului Crimeei și în afara apelor teritoriale ale F. Ruse continentale (la o distanță de 17,86 mile marine de țărmul Ținutului Krasnodar).
Localizarea pe Google Maps a canonierei ucrainene „Berdyansk” conform coordonatelor inițiale furnizate de FSB pe 26 noiembrie 2018 (via bellingcat.com)
Sursa: Google Maps
Dezinformarea_7: Cele trei nave ucrainene sechestrate de FSB în timpul incidentului din Marea Neagră reprezintă 1/3 din întreaga flotă a Forțelor Navale Ucrainene
Argument: Dezinformarea fusese distribuită pe diverse canale și posturi de televiziune controlate direct de Kremlin cu scopul de a ridiculiza rolul marinei ucrainene la Marea Neagră. The Insider a demontat această dezinformare. Chiar dacă Ucraina pierduse 80% din flota militară în urma anexării ilegale a Crimeei în 2014, în urma incidentului din strâmtoarea Kerci fusese pierdute 1/3 din canonierele clasa Gyurza-M și nu 1/3 din întreaga flota militară ucraineană. Experții mai remarcaseră și similaritatea suspectă între cele două declarații ale jurnaliștilor de pe canalele publice de televiziune, ceea ce sugerează și o adevărată campanie de dezinformare demarată de Kremlin atât în spațiul CSI, cât și în Occident.
Dezinformare_8: Forțele speciale ruse (Spețnaz) au reușit să împiedice un act de sabotaj care ar fi putut să declanșeze un al treilea război mondial deoerece serviciile secrete ale Marii Britanii și Ucrainei intenționau să transporte un dispozitiv nuclear portabil (SADM) pentru a distruge podul Crimeei
Argument: Dezinformarea fusese lansată în spațiul informațional de limbă engleză din Marea Britanie și se bazează pe teorii ale conspirației și fabulații. Ulterior, respecitva dezinformare (disponibilă acum doar în arhiva online) circula și cu ușoare modificări, în sensul că dizpozitivul nuclear fusese înlocuit cu o „cantitate considerabilă” de dinamită. Evident că „autorii” conspirației au lansat și teoria privind posibilul interes al NATO pentru a destabiliza regiunea.
Captură după site-ul dezinformator SouthFront.org despre „conspirația” britanico-ucraineană a dispozitivului nuclear portabil
Sursa: Web Archive
Respectiva dezinformare venise pe canalul unui comentariu din partea unui utilizator anonim de știri publicate pe diverse bloguri, urmând a fi răspândită pe diverse site-uri, inclusiv pe platforma video YouTube.
Captură după canalul de YouTube de unde s-a răspândit dezinformarea privind „transportul nuclear NATO realizat de Ucraina”
Sursa: YouTube
Fără a prezenta vreo dovadă (date factuale) care să susțină narațiunea, acest tip de dezinformare poate fi catalogată drept „teorie a conspirației” pentru site-uri, bloguri și forumuri obscure.
Această teorie combină mai multe narațiuni dezinformatoare recurente pro-Kremlin, și anume:
- Alianța Nord Atlantică este speriată de podul Crimeei;
- Occidentul încearcă să provoace declanșarea unui război mondial;
- Kievul este instigat de Occident să provoace Rusia la război deschis.
În altă ordine de idei, dispozitivul nuclear portabil SADM (Special Atomic Demolition Munition) fusese creat de armata americană în 1964 și retras din uz în 1989, fără a fi folosit vreodată în confruntări. Atunci arma urma să fie folosită în contextul unei ivazii masive sovietice, cu scopul de a distruge, iradia și a bloca orice cale de acces pe o regiune restrânsă, cum ar fi coridorul strategic Fulda (Germania). Acum arma este una depășită, fiind în contradicție cu noile tipuri de războiaie. Așa cum, de altfel, menționează și Foreign Policy: „Astăzi, vizitatorii Muzeului Național de Știință și Istorie Nucleară din Albuquerque, N.M., își pot face un selfie lângă un container cu parașută SADM. Dispozitivul SADM a trecut de la statutul de armă mortală, excentrică, la un exponat kitsch al Războiului Rece”.
Dezinformare_9: Prezența membrilor Serviciului ucrainean de Securitate (SBU) la bordul navelor militare ucrainene ascunde, de fapt, o operațiune secretă.
Argument: Dezinformarea fusese lansată în spațiul informațional de limbă română ca urmare a interpretării eronate a comunicatului de presă emis de autoritățile ucrainene pe 27 noiembrie, la două zile după incident. Serviciul de presă al instituţiei a mai specificat faptul că ofiţerii au îndeplinit sarcini privind „sprijinul Marinei Militare din Ucraina cu contrainformaţii”.
În acelaşi timp, SBU susţine că asupra ofiţerilor reţinuţi se exercită presiuni. Fapt confirmat și de un colaj video unde trei militari ucraineni capturați declară că ar fi încălcat apele teritoriale ale Rusiei ignorând somațiile privind părăsirea acestora. Ori, astfel de declarații, montate și obținute în condiții incerte de către FSB, nu pot constitui un argument forte al părții ruse.
Căpitanul Vladimir Lesovoi citind declarația de pe foaie. Este unul dintre militarii ucraineni capturaţi duminică seară de Garda de Coastă FSB
Sursa: Twitter
Partea rusă, prin declarațiile ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, lansează în schimb o contra-narațiune prin intermediul căreia se lansează ipoteza că ofițerii SBU aflați pe navele ucrainene ar fi avut ca sarcină să incite un răspuns militar din partea rusă în strâmtoarea Kerci. Concomitent, Sputnik.md întărește narațiunea prin intermediul unui material publicat pe site, făcând trimitere către un comunicat FSB și o „contextualizare” copy-paste care să sublinieze intenția Kievului de a provoca intenționat un incident în strâmtoarea Kerci. Desigur că, nici astăzi, partea rusă n-a explicat de ce navele ucrainene fuseseră capturate abia la ieșirea din strâmtoare, la limita celor 12 mile marine și chiar în apele internaționale.
În altă ordine de idei, pentru a demonta dezinformarea privind existența unei „misiuni SBU” în strâmtoarea Kerci, vom utiliza verificarea argumentului prin procedura logică non sequitur:
1. Dacă A atunci B.
2. Non A.
3. Prin urmare non B.
Astfel:
1. Dacă la bordul navelor sunt membri SBU (A) atunci navele sunt folosite pentru o operațiune secretă (B).
2. La bordul navelor nu sunt membri SBU (A)
3. De aceea navele nu sunt folosite pentru o operațiune secretă (B)
(Navele pot fi folosite în orice tip de operațiuni și fără prezența membrilor SBU la bord)
De aici vedem că argumentul reprezintă o eroare logică deoarece concluzia nu rezultă din premise. Quod erat demonstrandum.
Câteva concluzii
Tehnica de dezinformare „hoțul strigă hoțul” (wolf cries wolf – eng.) fusese cea mai bună armă a mass-media controlate de Kremlin în vederea instrumentalizării incidentului naval din strâmtoarea Kerci. Multe, dacă nu chiar cele mai multe, fapte de care este acuzat Kievul au fost planificate și puse în practică de Kremlin.
Interceptările publicate în prima parte a analizei noastre demosntrează că Rusia planificase și organizase această operațiune din timp, implementând-o destul de agresiv și la nivelul campaniilor de dezinformare și propagandă internă.
Cea de a doua tehnică utilizată de Kremlin fusese Red herring („hering roșu” – trad.) – metaforă folosită în a exprima o diversiune sau o distragere de la obiectivul original. Argumentul că președintele ucrainean a decretat legea marțială în urma unui simplu „incident la frontieră”, în condițiile în carea starea de război nu fusese instituită de Kiev nici după declanșarea confruntărilor militare cu separatiștii din regiunile estice (Donețk și Luhansk), este folosit pentru a distrage atenția opiniei publice internaționale de la obiectivele strategice ale Rusiei în regiune.
Campaniile de dezinformare trebuiau să distragă publicul de la faptul că imediat după incidentul naval din 25 noiembrie 2018, Rusia depunea un efort diplomatic considerabil în vederea legitimării internaționale a statutului de mare teritorială a zonei de 12 mile marine a Crimeei anexate ilegal în 2014. De asemenea, prin blocarea strâmtorii Kerci și instituirea unui control cvasi-total asupra Mării Azov, Rusia exercită și acum presiuni considerabile asupra industriei maritime ucrainene în zona Mării Azov, subminând-o prin pierderi financiare și comerciale. Și nu în ultimul rând, Kremlinul a folosit intens propria „Legiune media” pentru a discredita autoritățile ucrainene la nivelul publicului intern și extern, inclusiv ridiculizând capacitatea statului ucrainean de a-și asigura securitatea.
Cea de-a treia tehnică utilizată în campaniile de dezinformare anti-ucrainene a constat în diseminarea a cât mai multor teorii ale conspirației, minciuni prin omisiune și narațiuni tendențioase, în vederea cultivării în rândul publicurilor a efectului de „gaslighting” (formă de manipulare psihologică care încearcă să inoculeze persoanei sau publicului vizat atitudini de îndoială faţă de propria memorie şi perceţie a realităţii). Și în acest caz, citind toate ipotezele și narațiunile lansate de Kremlin, vom fi deturnaţi de la miezul problemei către „adevăruri“ alternative nesemnificative, dar necesare pentru propagandişti.
Juxtapunerea calomniei cu dezinformarea servește drept exemplu de utilizare a comunicării politice ca formă hibridă de agresiune informațională, care, în condițiile incidentului naval, se integrează perfect cu contextul strategic de confruntare directă cu un alt stat de la frontieră.
*Nicolae Țîbrigan este membru al Consiliului de Experți LARICS.
**Cristian Soare face parte din programul de Internship LARICS 2019.