Iurie Rotaru*
Foto: Președintele rus Vladimir Putin îi explică directorului RISS Mihail Fradkov cât de importantă este activitatea institutului pentru Administrația Președintelui, 2017. Sursa foto: https://riss.ru/events/38692/
De multe ori, sunt remarcate doar produsele finale ale propagandei rusești, adică materialele apărute în mass-media. LARICS însă vă prezintă locurile în care propaganda rusă este elaborată. Astfel, începem o serie de analize a institutelor care promovează poziția autorităților ruse. Primul pe listă este Institutul Rus de Studii Strategice (RISS, www.riss.ru).
Istoric
Institutul a fost fondat în 1992 prin decretul președintelui de atunci Boris Elțin. RISS (în rusă RISI) este practic succesorul fostului Institut Științific a problemelor de intelligence a departamentului KGB ce ținea de spionajul extern (rus. НИИ разведывательных проблем Первого главного управления КГБ СССР). Inițial, RISS se afla sub tutela serviciilor secrete rusești de spionaj extern (SVR). În 2009, acesta a fost reformat și a devenit un institut civil, subordonat Administrației Președintelui. Asta însă nu a anulat legăturile RISS cu SVR.
Mai simplu, RISS a fost conceput ca institutul de analitică pentru serviciile secrete externe, iar în prezent execută aceeași funcție doar că pentru Administrația Președintelui rus.
Așadar, principalul scop declarat al institutului este să asigure suport informațional Administrației președintelui, Dumei de Stat, Consiliul Federal, Consiliul de securitate, Aparatul Guvernului și a ministerelor. Astfel, RISS elaborează materiale analitice și opinii de experți pentru structurile menționate mai sus.
Studiile RISS se axează pe problemele securității naționale, relațiilor Rusiei cu alte state, analiza și prognoza trendurilor politice, economice și sociale regionale și globale, calculele riscurilor strategice. Totodată, RISS se angajează să lupte contra „falsificării istoriei în spațiul ex-sovietic”. Detalii, AICI
Ca rezultat, RISS scrie știri și analize, elaborează monografii, cărți, editează revista “Problemele securității naționale” și de asemenea organizează conferințe și mese rotunde. Detalii, AICI
Președintele Putin, în cadrul unei întâlniri cu directorul actual al RISS Mihail Fradkov, a declarat că „informațiile furnizate de RISS sunt importante pentru Administrația Prezidențială, Guvern și departamente afiliate, care au nevoie de informații și analize obiective și actuale”. Putin s-a arătat convins că Fradkov e în stare să organizeze eficient activitatea RISS datorită „experienței de la postul lui precedent” (adică SVR). De asemenea, Putin a declarat că ar dori ca „institutul să aibă relații bune și stabile cu mass-media”, care să se sprijine pe informațiile furnizate de RISS.
Persoane
Inițial, conducerea institutului a fost preluată de Evghenii Kojokin, deputat în primul legislativ post-comunist și conducătorul subcomitetului de afaceri externe al Sovietului Suprem al Rusiei, iar mai apoi – conducătorul subcomitetului de securitatea internațională și spionaj a Comitetului de Apărare. Actualmente, Kojokin este prorectorul uneia dintre cele mai prestigioase universități din Rusia – Universitatea de stat de relații internaționale din Moscova (rus. МГИМО). Detalii, AICI
În acest moment, RISS este condus de Mihail Fradkov (n. 1950). Fradkov a condus SVR (rus. СВР – Serviciul de spionaj extern al Federației Ruse) între 2007 și 2016. Pe lângă aceasta, Fradkov a ocupat un șir de funcții importante: Ministrul Comerțului, șeful FISC-ului, reprezentantul Președintelui Federației Ruse în Uniunea Europeană și adjunctul șefului serviciului securității președintelui. Anul trecut, Fradkov a fost inclus pe lista sancțiunilor a SUA în legătură cu evenimentele din Ucraina. Detalii, AICI și AICI
Mihail Fradkov e devenit conducătorul institutului în 2017, fiind numit în această funcție prin decretul președintelui rus Vladimir Putin. Fradkov l-am înlocuit pe un alt fost ofițer SVR – Leonid Reșetnikov. Detalii, AICI
Personalul de experți și colaboratori științifici al institutului este alcătuit din 11 doctori în știință și 45 de candidați. Pe lângă asta, în cadrul RISS pot face practica studenții universităților din Rusia, dar și din străinătate.
Analizând personalul institutului observăm că majoritatea colaboratorilor și aproape toți conducătorii RISS sunt persoane de vârsta a treia. Mulți din ei au activat anterior fie în Guvern (secretari/consilieri), fie în sfera relațiilor externe (consuli, ambasadori, reprezentanți ai structurilor economice). Totodată, o bună parte dintre angajații RISS au un background în învățământul universitar rus, unii din ei fiind în continuare profesori la marile universități din Rusia.
Departamente
Precum am menționat, RISS este condus de un director numit de președintele Rusiei. Pe lângă director există un colegiu de experți, membrii căruia sunt aleși de directorul institutului. Acest organ are un rol consultativ. Apoi, urmează conducerea institutului, care însumă pe lângă director alte nouă persoane subordonate lui. Detalii, AICI
Urmează cele opt departamente ale institutului:
- Centrul de coordonare a cercetărilor
- Centrul studiilor social-economice
- Centrul de cercetări europene
- Centrul de relații cu publicul și mass-media
- Centrul de cercetări transatlantice
- Centrul Asiei și zonei Pacificului
- Centrul Orientului apropiat și mijlociu
- Centrul de cercetări a statelor din vecinătatea apropiată
De asemenea, RISS are filiale în mai multe orașe din Rusia, dar și în Tiraspol. Detalii, AICI
Foto: Fostul director RISS Leonid Reșetnikov și ex-președintele Transnistriei Evgheni Șevciuk inaugurează centrul RISS din Tiraspol, 2014. Sursa foto: https://riss.ru/photos/5133/
RISS vs. SUA
Potrivit unei investigații Reuters, strategia Rusiei de a influența alegerile din SUA în favoare lui Donald Trump a fost elaborată de RISS. Potrivit surselor publicației citate, RISS a întocmit două documente secrete, care au circulat prin mâinile înalților oficiali ruși și care ar conține strategii de implicare a Rusiei în alegerile din SUA. Sursele Reuters nu au declarat însă cum au ajuns în posesia acelor documente și nici serviciile secrete americane nu au dorit să discute cu reporterii despre ele. Detalii, AICI
Într-un drept la replică, oficialitățile ruse au catalogat aceste informații drept false. Detalii, AICI
În același timp, publicația independentă The Moscow Times, citând o sursă anonimă din cadrul serviciilor de inteligență din Rusia, a comparat RISS cu un azil de bătrâni pentru foști angajați ai serviciilor secrete rusești. Drept urmare, jurnaliștii pun la îndoială că RISS ar fi în stare să elaboreze strategii atât de complexe, întrucât unii din cei care activează la institut sunt „bătrâni, au pierdut legătura cu realitatea și în unele cazuri par a fi nebuni”. Detalii, AICI
De această părere e și un cunoscut politolog rus Alexandr Sytin, care a lucrat timp de zece ani la RISS (a plecat după evenimentele din Ucraina). Potrivit lui, institutul s-a schimbat mult odată ce a fost transferat de sub egida serviciilor secrete sub cea a administrației președintelui. Sytin relatează că, până în 2009, institutul furniza informații analitice calitative și obiective structurilor de inteligență rusești. După reformă însă și plasarea în fruntea institutului a unui om apropiat lui Putin, RISS s-a transformat într-o instituție ideologică, care furnizează administrației președintelui informații clișeizate, strict în tandem cu politica Kremlinului. Sytin mai menționează că nu are certitudinea vizavi de faptul cum influențează rapoartele RISS administrația prezidențială, însă acesta a observat că de multe ori, strategiile de acțiune elaborate de RISS se transpun în politica promovată de Moscova. Detalii, AICI
Foto: Ideologul lui Putin Alexandr Dugin și experții RISS în cadrul unei conferințe din 2016 intitulate: “Ideologia americană de pretenții ale SUA la dominația globală”. Sursa foto: https://riss.ru/photos/27496/
Tot el menționa că , una dintre expertele RISS, specializată în Ucraina, Tamara Guzenkova (Detalii, AICI), a fost una dintre autorii și ideologii anexării Crimeii și a războiului din estul Ucrainei. Coincidență sau nu, însă Guzenkova a fost declarată de serviciile secrete ucrainene indezirabilă pe teritoriul Ucrainei exact pentru aceste motive. Detalii, AICI (a se intra cu adresă ip din Ucraina)
Analize reprezentative
Una dintre cele mai recente analize publicate pe RISS este dedicată Republicii Moldova. Articolul analizează evenimentele de la 7 aprilie 2009, numindu-le o “revoluție colorată” cu “urmări tragice”. Autorul compară evenimentele de la Chișinău cu “Revoluția Trandafirilor” din Georgia din 2003. Potrivit RISS, premisele protestelor de la Chișinău au fost false, întrucât opoziția a catalogat alegerile parlamentare (câștigate de PCRM) drept fraudate, „deși observatorii internaționali au declarat că alegerile au fost valide”.
Institutul consideră că principalul executor al revoluției de la Chișinău a fost liderul de atunci al PLDM, Vlad Filat, care ulterior a devenit premier, iar acum își execută pedeapsa pentru acte de corupție. L-au ajutat în înfăptuirea „revoluției” liderii opoziției de atunci: Mihai Ghimpu (PL) și Serafim Urecheanu (AMN), care își „petreceau cea mai mare parte a timpului în ambasada SUA și cea a României”, consideră autorul.
După o înșirare cronologică a evenimentelor, autorul conchide că „nemulțumirea tinerilor de la Chișinău a fost bine organizată și plătită”, iar la „evenimentele de la Chișinău au avut aport Departamentul de Stat al SUA și serviciile secrete române”. Detalii, AICI
În continuare, autorul trece în revistă soarta politică a actorilor politici de la acea vreme din R. Moldova. Totuși, acesta evită să-l menționeze pe Igor Dodon (ministrul economiei în guvernul PCRM), și pomenește de el abia la sfârșit, plasând o postare pe Facebook al acestuia în loc de concluzie. Dodon se întreabă în acea postare dacă revoluția din 7 aprilie le-a adus beneficii cetățenilor și leagă evenimentele de pe 7 aprilie cu începutul tuturor scandalurilor care au lovit Republica Moldova în ultimii ani, precum furtul miliardului și oligarhizarea statului.
RISS despre România
Pe site-ul institutului sunt disponibile mai mult de 30 de materiale dedicate României, în mare parte știri. Printre ele și o monografie editată în 2013, care include peste 100 de pagini, în care autorii ating așa subiecte precum istoria României, relațiile ei cu URSS și Rusia, poziția față de Republica Moldova, relația cu UE și NATO etc. Deși pare expirată, această monografie ne dă posibilitatea să corelăm sfaturile strategice a celor de la RISS și politica Kremlinului, care pare a fi inspirată din acest raport. Detalii, AICI
Încă din start, autorii anunță că România conștient se transformă într-un „«platsdarm» din sud-estul Europei, specializat în executarea unui complex întreg de acțiuni antirusești”.
Foto: Așa arată coperta raportului din 2013 despre România. A se observa ipostaza în care a apărut președintele de atunci Traian Băsescu, comparat cu Mareșalul Ion Antonescu. Pozele lor sunt puse în oglindă pe o cartă de joc ce reprezintă damă. Sursa foto: https://riss.ru/bookstore/monographs/romea/
Din text deducem că analiștii ruși sunt foarte preocupați de tendința României de a „anexa” Republica Moldova. Cei de la RISS consideră că România își concentrează efortul în vederea creării unei dependențe a R. Moldova față de România. Printre instrumentele de „anexare”, autorii menționează posibilitatea de a redobândi cetățenia română, bursele pentru basarabeni în universitățile din Țară, finanțarea unor surse mass-media prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și cooperarea dintre cele două state în domeniul militar și cel al serviciilor secrete.
Ce îi preocupă pe cei de la RISS în relațiile cu România?
În aceeași monografie atestăm preocuparea autorilor față de faptul că dependența României față de gazul rusesc scade, iar Rusia e interesată în România pentru că aceasta reprezintă pentru ei spațiul de tranzit al gazoductelor spre Balcani. Pentru a contracara fenomenul, experții sugerează ca firmele mari din Rusia să intre pe piața română (vezi, de ex., cazul Lukoil sau Mechel).
Totodată, principalul măr al discordiei în relațiile româno-ruse, experții de la RISS consideră a fi problema Basarabiei. În acest context, raportul notează: „Rusia trebuie să înceapă să elaboreze un plan general de durată medie a politicii în direcția Republicii Moldova. Planul trebuie să se bazeze pe întărirea influenței social-economice a Rusiei în Moldova, Transnistria și Găgăuzia, în scopul ca poziția Moscovei să aibă o bază mult mai largă și sigură, decât prezența militară și asigurarea (a se citi – dependența) energetică”. De asemenea, autorii sfătuiesc autoritățile să promoveze mai intensiv avantajele Uniunii Eurasiatice.
Apoi, experții conchid că cea mai bună asigurare că R. Moldova nu se va uni cu România e „prezența militară rusă în Transnistria”. Totodată, autorii consideră că Rusia trebuie să elaboreze mai multe scenarii de rezolvare a conflictului transnistrean care să servească intereselor Moscovei pe termen lung (LARICS a analizat scenariile posibile AICI).
Foto: Experții RISS la o conferință dedicată Balcanilor, 2017. În cadrul conferinței s-a discutat despre situația actuală a acestor state și perspectivele lor de dezvoltare. Sursa foto: https://riss.ru/photos/39396/
Raportul conține și erori logice. De exemplu, mai întâi autorii menționează că România s-a format în rezultatul unirii Principatelor Valahiei și Moldovei, ca mai apoi să numească pretențiile României asupra Basarabiei drept fantasmagorii, iar unirea din 1918 – ocupația Basarabiei.
În ceea ce ține de relațiile cu România, experții RISS notează că societatea românească, în ansamblu, are viziuni antirusești. Potrivit lor, rusofobia e „o constantă pentru majoritatea populației României”, iar Rusia deocamdată nu are mecanisme eficiente pentru a schimba vectorul extern al României. Însă structurile oficiale ale Rusiei trebuie să tindă spre a interesa cât mai mult elitele românești în dezvoltarea relațiilor bilaterale, ocolind NATO și UE.
Autorii notează: „autorităților și societății românești trebuie constant și fără echivoc de indus ideea că prin rolul de avanpost al EU și mai ales al NATO în Balcani și în Marea Neagră, România neîndoielnic devine ostaticul procesului de dezvoltare a relațiilor între Bruxelles, Washington și Moscova. Prin urmare, România își asumă toate riscurile legate de răcirile evidente a relațiilor dintre cele trei capitale, mai ales pe fundalul unor crize internaționale sau conflicte regionale”.
În ceea ce ține de Republica Moldova, autorii consideră că Moscova ar trebui să convingă Bucureștiul că o eventuală unire e periculoasă pentru România. Însă experții consideră că astfel de eforturi cel mai probabil nu vor fi încununate cu succes, de acea orice inițiativă civică și/sau politică a Bucureștiului în Republica Moldova ar trebuie contracarată de Moscova. Totodată, autorii sugerează că e important de menționat în relația Moscova-București că „Transnistria se află de-facto sub protecția Rusiei și ea din start ar trebui să fie exclusă din orice inițiativă de compromis sau cedări bilaterale în ceea ce ține de R. Moldova între Moscova pe de o parte și România și Occident pe de alta.”
Foto: Experții RISS consideră că Moscova ar trebui să demonstreze mai pregnant Bucureștiului că Transnistria se află de-facto sub protecția Rusiei. Parada militară din Tiraspol cu ocazia aniversării a 25 de ani de la crearea Republicii Moldovenești Nistrene. Sursa foto: www.president.gospmr.org
Spre final, cei de la RISS concluzionează că în viitorii zece ani, pe plan economic și politic, România va rămâne un „partener problematic pentru Rusia, care încearcă să-și modernizeze economia și deci are nevoie de importul tehnologiilor moderne de producție”.
De asemenea, rușii sunt atenți la situația socială din România, menționând că în timp ce țara aparent se democratizează pe model occidental, reapar „bolile societății românești precum naționalismul și nostalgia față de trecut” (având în vedere probabil perioada Ceaușescu). Per ansamblu, experții descriu România în tonuri gri, cu localități care nu au apă caldă și nu sunt electrificate; nivelul de trai scăzut ș.a. În același timp, autorii consideră că Bucureștiul intenționat promovează o politică antirusească, care, potrivit lor, e cea mai agresivă din zonă.
Alte contexte
Analizând textele despre România, observăm că aceasta apare aproape exclusiv în context negativ. Articolele RISS observă problema depopulării României, o numesc instrumentul Occidentului în implementarea politicilor antirusești, sunt preocupați de o posibilă creștere a importanței României în cadrul NATO, dedică mai multe materiale unionismului și prezintă România ca o codașă a Uniunii Europene.
În context pozitiv, din perspectiva lor, România a fost amintită într-o știre legată de inițierea referendumului pentru familie. Detalii, AICI
Cea mai recentă analiză dedicată României a fost publicată anul trecut. În ea, experta RISS Oxana Petrovskaya comentează situația politică din România, definind-o ca o „luptă între două tabere: guvernul și statul paralel”.
În viziunea expertei, președintele României încearcă să întărească opoziția și să lupte cu tabăra guvernamentală, care însă „se bucură de o susținere puternică din partea societății”.
Foto: Protestele din România sunt considerate de experții ruși orchestrate de ONG-urile străine, legate de Soros, și implementate de diaspora română din Europa. Sursa foto: Dan Mihai Balanescu
Printre principalele scopuri ale taberei guvernamentale, experta numește „relaxarea justiției penale și a luptei anticorupție”, care e prezentată ca un abuz al serviciilor secrete contra populației. Tot aici, autorul menționează că o altă problemă care „scindează societatea românească” sunt căsătoriile între persoanele de același gen. În acest context, „guvernul încearcă să inițieze un referendum, iar președintele proeuropean încearcă din răsputeri să frâneze declanșarea referendumului”.
Pe lângă asta, RISS notează că partidul aflat la guvernare „a inițiat investigarea activității unui ONG (a cărui nume nu se pomenește), fondat de alte organizații germane și fondul Soros”. Experta consideră că „e imposibil de exclus rolul lui Soros în pregătirea tuturor acestor manifestații (protestele antiguvernamentale) și în trimiterea imigranților înapoi în România pentru a lupta cu guvernul actual” (sic!).
La final, experta concluzionează că „România se mișcă pe același drum ca Ungaria și Polonia”, iar lupta între cele două tabere abia a început și va fi și mai accentuată pe fundalul alegerilor prezidențiale. Detalii, AICI
Unde putem întâlni conținutul RISS?
Textele RISS se disimulează preponderent în mass-media apropiată Kremlinului. Cel mai des materialele RISS sunt preluate de Televiziunea Zvezda (rus. Телеканал Звезда), care aparține Ministerului Apărării rus. Urmează agenția Sputnik, Russia Today, Rossya 24, RIA Novosti ș.a. Detalii, AICI
Lecturând analizele RISS se observă tendința lor de a accentua ideea că Rusia se află în ipostaza cetății asediate, iar Occidentul (în primul rând SUA) sunt principalii dușmani ai Rusiei, iar țările precum România sunt instrumentele SUA în implementarea politicilor rusofobe.
De asemenea, se întrevede narativul potrivit căruia Rusia ar trebui să redevină o superputere de odinioară și să-și crească influența în spațiul ex-sovietic. Totodată, experții RISS văd Uniunea Europeană ca un organism expirat, care are nevoie de o reformare profundă.
Multe analize sunt dedicate politicii externe ale Statelor Unite, problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană, intereselor Chinei și relațiilor acesteia cu SUA, dar și statelor din fostul bloc comunist, unde deseori se simte narativul precum că depărtarea de Rusia creează acestor stat probleme economice și instabilitate politică.
*Iurie Rotaru este student la Master și membru al programului de Internship LARICS 2019.