„Ungaria nu este ținta propagandei ruse, este aliatul Rusiei”. Cum funcționează modelul rusesc al mass media într-o capitală a UE și a NATO

C. Ioana*

 Sursa: The Budapest Beacon.

După cum LARICS a arătat deja, în ciuda faptului că Ungaria stârnește în rândul populației românești neliniști comparative cu cele care vin dinspre Est, analiza „celeilalte Rusii” este încă precară în presa din România. Continuăm astăzi analiza evoluțiilor din Ungaria privitoare la dezinformarea și manipularea din mass media de la Budapesta, realizată printr-o unică și (deloc) subtilă simbioză a intereselor regimului Orban cu interesele rusești în regiune. Cine își face vreo iluzie că această tovărășie de drum dintre Moscova și Budapesta, veche de decenii, nu vizează și nu va viza și România, trăiește într-o periculoasă și vinovată iluzie.

 Mașinăria de propagandă guvernamentală ungară. Context

În data de 16.12.2018, mii de manifestanți ungari s-au adunat în fața sediului televiziunii ungare – Magyar Televízió/MTVA (conform Agenției ungare MTI, din 2014, MTVA reunește patru servicii publice de media: Magyar Rádió, Magyar Televízió, Duna Televízió și Magyar Távirati Iroda, solicitând un post de radiodifuziune de stat independent. Manifestările de protest din decembrie 2018, din centrul Budapestei, pe fondul adoptării „legii sclaviei”, au fost amplu reflectate în mass media internaționale în registru negativ – BBC, CNN, The Guardian, Reuters, The Independent, Inews și lapidar/neutru în media locale. În timp ce protestatarii pichetau clădirea televiziunii publice, postul M1 al MTVA relata despre faptul că Marele Circ din Budapesta/ Fővárosi Nagycirkusz s-a alăturat unui eveniment caritabil, potrivit jurnalistului Lorenzo Berardi. Acesta din urmă este fondator al Centrum Report (proiect jurnalistic privind: Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, cu sediul în Varșovia), colaborator al Reset Dialogues on Civilizations/Reset DOC (asociație internațională, înființată în 2004, dedicată cercetării, publicării și seminariilor privind relațiile interculturale și internaționale, pluralismul cultural și religios, progresele drepturilor omului, evoluția democrației în diverse medii civilizate) și al Visegrad Insight Visegrad Insight (platformă de dezbatere și analiză privind Europa Centrală, înființată în 2012 de către Fundația Res Publica – think tank independent din Varșovia).

De asemenea, când doi parlamentari ai Opoziției, Bernadett Szel și Ákos Hadházy, care au vrut să citească revendicările protestatarilor, au fost dați afară din sediul MTVA, la M1 se discuta despre avantajele consumării cărnii de porumbel, susține același jurnalist.

 Abordări analitice privind libertatea presei din Ungaria

Sursa: dw.com

Rapoartele anuale ale Freedom House arată că libertatea presei din Ungaria s-a erodat, decăzând de la statutul de „liberă” la cel de „parțial liberă”. Scorurile Ungariei indică o agravare în ceea ce privește libertatea presei: scorul 21/2009 și scorul 44/2017. Această situație se reflectă și în The 2018 World Press Freedom Index, al Reporters Without Border/RSF, în care Ungaria se află pe locul 73, cu o scădere de 50 de locuri, din 2010, când a început al doilea mandat al lui Orbán Viktor în funcția de premier. Anul 2010 este considerat unul de turnură pentru mass media ungare, întrucât, în acest interval s-au pus bazele legii privind mass media ungare, ale cărei prevederi au întrat în vigoare în 01.01.2011, subminând atât libertatea de exprimare, cât și presa scrisă și  transformându-le în instrumente de propagandă proguvernamentală.

Înr-un interviu (23.03.2019) pentru Reset DOC, Orbán Sándor, director al Center for Independent Journalism/CIJ (ONG, înființat în 1995, care susține că sprijină jurnalismul bazat pe fapte, etică și calitate, nu produce și nu publică materiale media, se concentrează doar pe instruire și cercetare, oferite gratuit reporterilor din Ungaria) și membru al Consiliului Consultativ al Direkt36 (centru de jurnalism de investigație din Ungaria care monitorizează abuzurile de putere) a prezentat vicisitudinile cu care se confruntă jurnaliștii ungari sub actualul guvern ungar.

În opinia lui Orbán Sándor, provocările actuale ale mass media independente din Ungaria ar fi:

• distorsiunea totală de la nivelul pieței de publicitate, pregnantă în ultimii doi ani, care a influențat mass media ungare. În context, statul a devenit cel mai important agent de publicitate, fapt ce a denaturat întregul sistem, deoarece publicitatea a fost canalizată către mijloacele media proguvernamentale, în detrimentul celor critice față de guvern, fiind dificil pentru mass media independente să supraviețuiască pe această piață. În 2018, proprietarii mass media din Ungaria au cedat, voluntar, controlul unui număr de 476 de instituții media (80% din total) către Fundația Central Europeană pentru Presă și Media/Közép-Európai Sajtó és Média Alapítvány/KESMA, coordonată de Liszkay Gábor, din cercul de influență al premierului Orbán (KESMA a fost înființată în noiembrie 2018, prin fuziunea a sute de instituții de presă ungare proguvernamentale – tv, radio, tipărite și online, fiind exceptată de la regulile mass media ungare sau de la normele de concurență, în urma unui ordin semnat de Orbán Viktor. În mai 2019, Bruxelles-ul a anunțat o analiză privind ajutorul de stat pentru acest conglomerat care reduce pluritatea media).
• controlul subtil al mass media, în ciuda lipsei unei cenzuri reale. Marea provocare pentru mass media independente, respectiv: Direkt36, Átlátszó.hu,hu, este că acestea operează într-un spațiu de tip ghetou, ajungând doar la cei care manifestă nemulțumiri față de statu quo (în mare parte din centrele urbane mari), restul populației ungare, din mediul rural, are acces limitat la acestea, astfel că 99% din informațiile care ajung la acești oameni este propagandă proguvernamentală. Dacă ar exista o schimbare majoră pe eșichierul politic, ar fi ușor de ascuns de majoritatea populației, pentru o perioadă destul de lungă de timp. În prezent, portalul de știri Index.hu se confruntă cu o amenințare majoră, putând fi următoarea victimă a guvernului întrucât este cea mai importantă și influentă platformă media independentă din Ungaria, cu beneficiari doar în rândul populației urbane.
• Magyar Televízió/MTVA reprezintă principala sursă de informații pentru zonele rurale și pentru anumite grupuri de vârstă, deși nu este un post foarte popular și nu beneficiază de un nivel ridicat de credibilitate. Această stare de fapt arată că Orbán are o strategie clară privind modul de demontare a democrației și de piratare a sistemului prin intermediul mass media pentru a-și atinge propriile obiective.
• folosirea „legii anti-Soros” pentru propagandă împotriva ONG-urilor care operează în Ungaria, în special împotriva celor care se ocupă strict cu activități de advocacy sau de libertățile civile, precum Comitetul Helsinki Ungaria și Uniunea pentru Libertăți Civile din Ungaria. Guvernul a vizat aceste structurii pentru că au ajutat imigranții și au promovat drepturile omului.

Entități ale sistemului propagandei guvernamentale

Sursa: Politico.eu

 Prestigioasa Politico.eu a prezentat sub titlul „Păpușarul media al lui Orbán” (autori: Lili Bayer, fostă corespondentă Politico.eu în Budapesta, specializată pe politica ungară și a Europei Centrale, și Joanna Plucinska, jurnalistă Reuters, specializată în politică poloneză), pe Rogán Antal, omul responsabil cu propaganda guvernamentală de la Budapesta, care operează un mic imperiu de relații publice, al cărui obiectiv principal este să promoveze mesajul premierului ungar prin diverse canale: panouri publicitare, redacții de ziare, postări în lanț pe social media. Rogán are funcția de ministru al Cancelariei Premierului Ungar și se menține low profile, întrucât a fost ținta unei publicități negative pe fondul unor investigații de corupție ale Oficiului European de Luptă Antifraudă/OLAF și ale unor publicații ungare, privind perioada în care a fost primarul sectorului V al Budapestei. În 2016, redacția celei mai importante publicații a opoziției ungare, Népszabadság (înființată în 1956), a fost închisă, după ce a relatat despre o călătorie de lux cu elicopterul a lui Rogán împreună cu familia sa, pe banii contribuabililor.

De asemenea, Rogán a fost unul dintre principalii jucători din spatele controversatului program de obligațiuni de rezidență din Ungaria, condus de companii offshore netransparente, în numele guvernului, care a permis, ani de zile, străinilor cu investiții de 300.000 de euro în obligațiuni guvernamentale să primească rezidență în Ungaria. Rogán este recunoscut pentru loialitatea față de premierul ungar, care i-a încredințat (2019) Nemzeti Kommunikációs Hivatal/Oficiul Național de Comunicare/NKI, o ramură discretă a guvernului, ale cărei tactici amintesc de propaganda din perioada sovietică. În ianuarie-februarie 2018, guvernul a cheltuit 8,1 milioane de euro pentru campanii de informare anti-Soros, potrivit portalului de investigații Átlátszó.hu.

Întrucât, în 2016, statul ungar a devenit cel de-al doilea agent de publicitate al țării, permițând guvernului să aloce bani entităților favorite, toate instituțiile media deținute de oligarhi pro-Fidesz prezintă teme de știri presetate în fiecare zi. De multe ori, știrile apar simultan pe mai multe platforme și au titluri aproape identice. Entitățile media folosesc regulat propaganda rusă, citând surse controlate de Kremlin, precum Russia Today sau Sputnik. Unul dintre criticii cei mai vocali ai lui Rogán, politicianul de opoziție Péter Juhász a arătat că ministerul lui Rogán are un dublu obiectiv: să pompeze cât mai multă finanțare publică în afacerile asociate lui Orbán și să utilizeze minciunile instigatoare la ură ale guvernului pentru a genera frică în rândul poporului ungar pentru a se opune refugiaților, conform viziunii rusești.

Politico.eu a întocmit un infografic cu imaginea de ansamblu a mașinăriei de propagandă a lui Orbán Viktor, avându-l în centru pe Rogán Antal, iar în jurul său personajele cheie, cu entitățile media asociate:

1. Mészáros Lőrinc – prietenul din copilărie al lui Orbán, care deține: Echo TV (post tv național proguvernamental), Világgazdaság/Economia mondială (cotidian economic), Nemzeti Sport/Sportul național (tabloid sportiv), inclusiv 12 publicații regionale și numeroase reviste mondene;
2. Habony Árpád – consilierul neoficial al lui Orbán, care deține: hu (portal de știri), Ripost (tabloid), Lokál (tabloid);
3. Andy Vajna/ Vajna András György (decedat în ianuarie 2019) – producător de filme american, de origine maghiară, desemnat drept comisar guvernamental al industriei de film din Ungaria, care deține: TV 2 (post tv național), Rádió 1 (post radio național), BORS (tabloid) și 2 cotidiene regionale; Matolcsy Ádám – fiul actualului guvernator al Băncii Naționale Ungare, politician Fidesz, Matolcsy György, care deține portalul Origo.hu;
4. Mária Schmidt – istoric și lector universitar, comisar guvernamental, director al House of Terror Museum – deține: Figyelő/Observator (publicație de tip magazin);
5. Heinrich Pecina – afacerist austriac cu legături în cercurile Fidesz, deține 3 cotidiene regionale;
6. Széles Gábor – afacerist și unul dintre organizatorii marșurilor păcii, pro-Orbán, deține publicația Magyar Hírlap/Ziarul Ungar;
7. Liszkay Gábor – director executiv al companiei lui Mészáros Lőrinc, Mediaworks, deținând și publicația Magyar Idők.

Conform datelor statistice oferite de Mérték Média Monitor, think tank și watchdog din domeniul media, din Ungaria, portofoliul pro-Fidesz cuprinde 77,8% din întregul segment de știri și afaceri publice.

Sursa: mertek.eu

Influența Rusiei în mass media ungare

Potrivit think-tank-ului ungar Political Capital, în Ungaria aproape că nu există război informațional, deoarece practic nu există niciun oponent în acest domeniu, iar dezinformarea pro-rusă provine direct de la media guvernamentale.

Vsquare.org (inițiativă jurnalistică independentă, transfrontalieră, formată din entități media de investigație vizând țările Grupului Vișegrag: Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia) consideră că mass media ungare, conduse și sponsorizate de stat, promovează narativul rusesc legat predominant de temele anti-migrație și anti-Soros.

Sursa: vsquare.org

De pildă, postul public M1 TV a prezentat povestea unei femei din Suedia, de origine ungară, care pretindea că s-a mutat înapoi în Ungaria de teama amenințării imigranților, în timp ce, pe site-ul 444.hu a fost vehiculată o altă versiune, cum că femeia locuia în Ungaria de doi ani și fusese condamnată pentru mai multe infracțiuni în Suedia, inclusiv pentru calomnie și hărțuire și care a ajuns în Suedia cu statut de refugiat.

Un alt exemplu de abordare asociat propagandei rusești, care folosește confuzia ca instrument, este cazul unuia dintre experții preferați ai serviciilor publice ungare, Nógrádi György, care a fost intervievat de postul public de radio, după ce avionul de linie malaezian MH17 a fost  doborât deasupra Ucrainei. Acesta a subliniat că „atât rușii, cât și ucrainenii vor continua să mintă cu privire la acest eveniment, astfel încât nu vom putea ști niciodată ce s-a întâmplat cu adevărat”, subminând astfel conceptul de adevăr în sine, inclusiv în ceea ce privește acțiunile Rusiei. Același expert, cu reputație academică îndoielnică, este adesea citat de către posturile publice pe tematica migrației, el catalogând acest subiect drept o amenințare, aproape în toate situațiile.

Potrivit jurnalistului Szabolcs Panyi, mass media proguvernamentale din Ungaria au citat de peste 100 de ori DC Leaks, website creat și condus de un grup de hackeri asociați serviciului militar de informații al Federației Ruse, GRU. Și nu doar media ungare, ci și guvernul însuși a citat materiale din DC Leaks, pentru atingerea propriilor scopuri. În toamna anului 2017, purtătorul de cuvânt al Fidesz, Hidvégi Balázs, a citat materiale din DC Leaks, considerându-le „dovezi” că Bruxelles-ul a fost „în ghearele” lui Soros. De asemenea, DC Leaks a fost citat chiar și de Lázár János, care a coordonat comunitatea ungară de informații, în trecut (aici și aici).

Sursa: nytimes.com

DC Leaks a fost creat în 2016 și este responsabil de scurgerile de informații din email-uri aparținând unor personalități proeminente din SUA. Firmele de cercetare din domeniul securității cibernetice consideră că site-ul este un front al grupului rus de spionaj cibernetic Fancy Bear/ Модный мишка, format din militari ai două unități GRU: Unitatea 26165 și Unitatea 74455. În iulie 2018, în cadrul unui rechizitoriu al instanței federale americane privind 12 ofițeri GRU, s-a menționat că DC Leaks face parte dintr-o operațiune militară rusă pentru a interveni în alegerile prezidențiale din SUA, din 2016. Grupul vizează instituții guvernamentale, militare și de securitate, în special transcaucaziene și aliniate NATO, utilizând atacuri tip: „zero-day exploits”, „spear phishing” și programe „malware” pentru a compromite țintele. Potrivit New York Times, atacurile cibernetice care au perturbat grav procesul electoral din SUA au fost organizate de două grupări de hackeri: Fancy Bear/APT28 și Cozy Bear/ APT29, ambele asociate serviciului militar de informații al Federației Ruse.

„Ungaria nu mai este o țintă a propagandei ruse, aceasta fiind un aliat al Federației Ruse”

Foto: Premierul ungur Viktor Orban și președintele rus Vladimir Putin la Budapesta (Sursa: euobserver.com).

Conform portalului de știri Index.hu, în ultimul timp, agențiile de informații rusești au devenit tot mai active în Ungaria, existând dovezi că membri ai serviciilor de informații rusești au organizat regulat (2016) exerciții militare, alături de o organizație ungară paramilitară de extremă dreapta, numită Magyar Nemzeti Arcvonal/Frontul Național Ungar/MNA, iar liderul acesteia, Györkös István, coordona site-ul de propagandă rusă hídfő.ru.

Mai multe surse independente din domeniul securității au confirmat pentru Index.hu existența unor conexiuni între membrii serviciului militar de informații al Federației Ruse, GRU/ Glavnoye Razvedyvatel’noye Upravleniye și MNA, de factură neo-nazi. Aceleași surse au susținut și că  diplomați ruși au participat la exercițiile de airsoft organizate de MNA, despre care știau și serviciile de informații ungare și contraspionajul militar ungar.

Site-ul hídfő.ru nu era cunoscut până în 2014, atunci ministrul rus de externe a citat un material publicat pe acest site, care cuprindea imagini cu tancuri și sugera că Ungaria le trimitea în Ucraina în mijlocul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Materialul aparținea categoriei fake news, dar a dezvăluit conexiunea acestui site cu Kremlinul, și imediat după aceea site-ul a fost mutat pe un server din Rusia.

Győri Lóránt, cercetător al think tank-ului ungar Political Capital, este de părere că „Ungaria nu mai este o țintă a propagandei ruse, aceasta fiind un aliat al Federației Ruse, ceea ce înseamnă că site-urile de fake news acționează într-un mod diferit decât în celelalte țări ale Grupului Vișegrad”. Győri enumeră o serie de aspecte privind prietenia dintre Ungaria și Federația Rusă: postul TV de știri M1 difuzează un program de știri în limba rusă, postul rus RT este disponibil prin intermediul principalului provider de cablu UPC, statul ungar sponsorizează renovarea bisericilor ortodoxe, Patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost invitat în Ungaria (în 2018), Universitatea din Debrețin i-a acordat lui Putin titlul onorific „Civis Honoris Causa” (în 2017), site-urile de fake news pro-ruse preferă să difuzeze materiale ale agenției ungare de știri – MTI, etc. Győri, care consideră că impactul site-urilor de fake news este scăzut în Ungaria, atrage atenția asupra faptului că „acestea există deja și că se investesc bani și timp pentru a le menține funcționale”. Totodată, Győri susține că 40-50% din populația acestei regiuni este nehotărâtă când vine vorba de întrebarea dacă sprijină Vestul sau Estul, ceea ce înseamnă că se menține vulnerabilă la propaganda rusă. La fel și populația ungară, deși, în majoritate, susține UE și NATO, este susceptibilă că ar crede știrile false atunci când intervin probleme specifice. De asemenea, Lóránt Győri a identificat trei teme-fanion ale mass media ungare, controlate de guvern și conexate propagandei ruse: migrația; ideea suveranității și autonomiei (dreapta ungară promovează această idee în spațiul comunităților maghiare din statele vecine); „deschiderea către Est”, respectiv apropierea de Federația Rusă în scop comercial.

Political Capital este de părere că: „narativul Kremlinului folosește direct teoria conspirației premierului ungar, citându-l pe Orbán în Russia Today, când acesta îl cataloghează pe George Soros conducător al migrației în masă în Europa”.

În context, Átlátszó.hu a investigat cheltuielile guvernului ungar destinate propagandei, descoperind că guvernul a cheltuit 40,5 milioane de euro pentru propagandă anti-Soros și anti-imigrație, în 2017. De asemenea, cercetările Átlátszó.hu arată că o treime din toți acești bani au fost transferați către companiile media deținute de Mészáros Lőrinc, primarul satului natal al lui Orbán și omul care se îmbogățește pe zi ce trece mai rapid decât Mark Zuckerberg.

Cine se (mai) ocupă de influența rusă în Ungaria?

Sursa: Hungarian Spectrum.

Concluziile experților arată că, pe termen lung, autoritățile ungare nu vor întreprinde  nimic pentru a limita răspândirea dezinformării pro-Kremlin, întrucât chiar și atunci când vulnerabilitatea Ungariei a fost evidențiată, nu au fost luate măsuri politice pentru combaterea acestei situații.

Așadar, Ungaria ar trebui vizată prin intermediul programelor regionale de combatere a dezinformării conduse de Kremlin, în acest scop fiind necesare: inițierea și dezvoltarea unei finanțări externe; implicarea puținelor organizații ungare active în acest domeniu și conștientizarea opoziției ungare pentru ca problema să fie menținută pe agenda publică.

*C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară şi masternadă în cadrul programului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.