C. Ioana*
Foto: Președintele Vladimir Putin și premierul maghiar Viktor Orban împreună la conferință de presă de la Budapesta din 30.10.2019.
În data de 23.03.2018, portalul ungar de știri Index.hu a publicat un articol intitulat „S-a dovedit ceea ce bănuiam până acum: presa proguvernamentală este plină de propagandă rusă”, care a prezentat aspecte dintr-un studiu elaborat (19.03.2018) de către Corruption Research Center Budapest/Centrul de cercetare a corupției din Budapesta/CRCB. Studiul era intitulat „Impactul aparatului de stat al propagandei ruse asupra media online din Ungaria – 2010-2017”. Și încerca să găsească răspunsuri la întrebări legate de impactul propagandei ruse în media online pro-guvernamentale din Ungaria.
Centrul de cercetare a corupției din Budapesta (CRCB)
Înființat în noiembrie 2013, ca răspuns la nevoia crescândă de cercetare independentă a corupției și calității activității guvernului din Ungaria, CRCB Nonprofit kft se autodefinește drept un „think tank independent și apolitic”, având ca obiectiv explorarea sistematică a cauzelor, caracteristicilor și consecințelor calității activității guvernului, a problemelor privind corupția și a eșecurilor pe linie de reglementare, utilizând o abordare interdisciplinară”. Printre altele, CRCB afirmă că și-a propus să-i ajute pe cetățenii unguri „să-și responsabilizeze guvernul, utilizând dovezi empirice”.
La elaborarea acestui studiu și-au adus aportul următoarele entități ungare: 3gteam.hu, Miklós Hajdu – cercetător, Zsanna Nyírő – cercetător și Hanna Fölsz – asistent cercetare, Balázs Molnár – inginer software, Júlia Orbán – asistent administrativ, István János Tóth – director general al CRCB (cercetător colaborator al Academiei Ungare de Științe) și experții: Katalin Andor – economist, Katalin Goldstein – consultant lingvistic, Jenő Gyenese – inginer software, Magda József și Zoltán Kelemen – avocați și Attila Székely – specialist achiziții.
Utilizând metode de analiză Big Data, respectiv analiza statistică de conținut și analiza semantică distributivă (pentru identificarea elementelor lingvistice cu distribuții/semnificații similare), CRCB a arhivat 1.027.653 de articole, respectiv 278 de milioane de cuvinte, din perioada 2010-2017, de pe 9 site-uri ungare: 888.hu, hídfo.ru (https://sputniknews.com), index.hu, lokal.hu, magyaridok.hu, mindenegyben.com, mno.hu, origo.hu, pestisracok.hu. Studiul a comparat conținutul portalurilor guvernamentale – 888.hu, lokal.hu, magyaridok.hu și pestisracok.hu – cu cel al portalurilor neguvernamentale –mno.hu, index.hu și origo.hu – și cu cel al portalului hídfo.ru, unul dintre cele mai cunoscute site-uri ale propagandei rusești, de limbă maghiară.
De asemenea, autorii studiului au oferit și o serie de repere generale ale celor nouă portaluri analizate, privind: calitatea conținutului, entități editoriale, proprietari, orientare și link-uri către datele (numărul de înregistrare al societății; denumirea; sediul social; punctele de lucru; sucursalele; obiectul de activitate; capitalul subscris; codul fiscal, etc.). din Registrul Comerțului ale entităților editoriale/2017, consemnate în registrul electronic al societăților din cadrul Ministerului Administrației Publice și Justiției din Ungaria.
| Portal | Calitate conținut | Entitate editorială | Proprietar | Orientare | Link |
| index.hu | știri de calitate | Index.hu Zrt. | (Simicska Lajos) | Independent, liberal de stânga | https://www.ecegjegyzek.hu/?cega
datlap/0110044705 |
| lokal.hu | știri de calitate | Modern Media
Group Zrt. |
Habony Árpád
Győri Tibor |
proguverna-mental, de dreapta | https://www.ecegjegyzek.hu/?cega
datlap/0110048419 |
| 888.hu | tabloid | Modern Media
Group Zrt. |
Habony Árpád
Győri Tibor |
proguverna-mental | https://www.ecegjegyzek.hu/?cega
datlap/0110048419 |
| origo.hu | știri de calitate | New Wawe Media Group Zrt. | Matolcsy Ádám | apropiat guvernului (2015), liberal moderat | https://www.e-cegjegyzek.hu/?cegadatlap/0109189828/TaroltCegkivonat |
| magyaridok.hu | știri de calitate | Magyar Idők Kiadó Kft. | Liszkay Gábor &
(Mészáros Lőrinc) |
proguverna-mental, de dreapta | https://www.ecegjegyzek.hu/?cega
datlap/0109168017 |
| pestisracok.hu | știri de calitate | Insider Media
Lapkiadó Kft. |
Gerilla Press
Lapkiadó és Médiatanácsadó Kft. &Tóth Gábor Szilárd |
proguverna-mental, radical de dreapta | https://www.ecegjegyzek.hu/?cega
datlap/0109274470 |
| mno.hu | știri de calitate | Nemzet Lap- és
könyvkiadó Kft. |
(Simicska Lajos) | conservativ, neguverna-mental (2015) | https://www.e-cegjegyzek.hu/?cegadatlap/0109667717/TaroltCegkivonat |
| hidfo.ru | știri de calitate | – | – | portal de propagandă rusă | – |
| mindenegyben.com | tabloid | – | – | – | – |
Analiza articolelor publicate pe origo.hu, de pildă, din intervalul 2010-2017 a relevat că, după înlăturarea redactorului-șef al origo.hu, Gergö Sáling, (2014), din motive politice, acest portal a început să folosească mai des limbajul folosit de propaganda rusă. De asemenea, pe pagina Facebook a portalului mindenegyben.com au fost remarcate articole asociate acestei propagande. Deși finanțate de Guvernul ungar, magyaridők.hu, pestisrácok.hu, lokal.hu și 888.hu au articole similare acestui tip de propagandă.
Propaganda rusă în presa maghiară cu girul autorităților
Foto: publicația maghiară 888.hu
Elementele propagandei ruse de pe hídfo.ru creează un context halucinant. Iată câteva exemple de titluri de articole, postate pe acest portal, în data de 22.03.2018: „Német típusú migránserőszakot készít elő a Migration Aid?/Migration Aid a luat parte la pregătirea violențelor de tip german a imigranților?”, „Svédországban egyre kevesebb gyermeket keresztelnek meg/În Suedia, din ce în ce mai puțini copii sunt botezați”, „Az ellenzék könnygázzal oszlatta az országgyűlést/Opoziția a dat cu gaze lacrimogene în Parlament” (Kosovo, 2015), „Amerikai helikopterek mentették ki a terrorista vezetőt/Elicoptere americane l-au salvat pe liderul terorist”, „Kormányválságot idéz elő Soros szövetségese/(Andrej Kiska, aliatul lui) Soros a provocat o criză guvernamentală”, „A civilek szerint már faji háború van Amerikában/Potrivit civililor, deja este război rasial în America”.
Un articol al 888.hu, privind alegerile prezidențiale din Federația Rusă (2018), sub titlul „Az oroszok most tényleg beavatkoznak egy választásba/ Rușii acum chiar intervin în timpul unor alegeri”(18.03.2018), încearcă să ne facă să credem că Rusia n-a fost implicată în niciun fel în alegerile din SUA. Autorul, Gellért Oláh, jurnalist de origine covăsneană și cu simpatii politice cel puțin dubioase, își asigură cititorii că Putin n-are nicio intenție de a rămâne la putere după 2024 și nu va schimba constituția rusă pentru a rămâne la putere după această dată.
Foto: Tânărul jurnalist Gellért Oláh, într-o tabără de vară.
Rusia nu are niciodată nicio vină, occidnetali sunt de fapt principalii vinovați. Iată doar un exemplu din multe altele. Citând Russia Today, autorul susține că media germane au încălcat grosolan suveranitatea Rusiei atunci când varianta în limba rusă a site-ului Deusche Welle a încercat să-i convingă pe ruși să rămână departe de urne. Articolul mai menționează că Ucraina, „cel mai mare stat european marionetă a CIA”, a decis să nu permită rușilor care trăiesc pe teritoriul său să participe la alegeri, Kievul considerând alegerile ruse ilegale întrucât au avut loc și în Crimeea, unde locuitorii din peninsulă, după un referendum, s-au întors în Rusia (în proporție de 97%). Prezentarea acestui articol favorizează clar partea rusă, la fel precum altele, deja citate. Același lucru se întâmplă și în Magyar Idők, presă guvernamentală, însă abordările acestei publicații privind Rusia par totuși mai subtile. Modelul este însă cam același.
Plecând de la supoziția că propaganda statului rus folosește și favorizează un anume model de articol/discurs, care susține, în general, dezumanizarea refugiaților, acest studiu a avut în atenție patru direcții de analiză:
- subiecte neagreate sau sensibile pentru guvernul rus sau politica rusă;
- subiecte având ca temă „imigranții”, în asociere cu „refugiații”;
- subiecte având ca temă „imigranții”, în asociere cu „teroarea și terorismul”;
- subiecte având ca temă „imigranții”, în asociere cu „violența”.
Ungaria deschide ușa propagandei ruse
În final, după mai multe exemple calitative, analiștii au efectuat un exercițiu aparte, cantitativ, respectiv au desfășurat pe o hartă imaginară portalurile de știri ungare, incluzând și hídfo.ru, calculând distanțele de la portaluri la hídfo.ru, apoi plasându-le pe o hartă în care hídfo.ru era Moscova. Astfel, au fost comparate distanțele dintre: portalurile ungare și hídfo.ru și portalurile ungare și Moscova (tabelul A, dreapta), rezultând o hartă imaginară care indică gradul de intensificare a influenței rusești în funcție de distanța față de Moscova: 888.hu este asociat, ca influență, orășelului Dubna (Federația Rusă); lokal.hu localității Voronezh (Federația Rusă); magyaridok.hu localității Cernobîl (Ucraina); pestisracok.hu localității Zhytomyr (Ucraina); mindenegyben.com localității Penza (Federația Rusă) și origo.hu localității Volgograd (Federația Rusă), iar portalurile independente: index.hu – în aria de influență a Budapestei și mno.hu – în aria localității Miskolc.
Concluziile experților relevă faptul că portalurile de știri independente din Ungaria diferă destul de mult, ca și conținut, de hídfo.ru, în timp ce conținutul portalurilor ungare de știri proguvernamentale este foarte asemănător acestuia.
Așadar, experții sunt de părere că influența aparatului de propagandă al Rusiei în media online ungare, în special în cele asociate Guvernului Orban, nu poate fi neglijat. Deși în alte țări, instituțiile statului se străduiesc să limiteze o astfel de influență nedorită, acest lucru nu se poate spune și despre Ungaria, unde guvernul pare să fi deschis porțile țării aparatului de propagandă a statului rus.
Nu există date clare deocamdată privind modul în care platformele Twitter și Facebook ar putea fi utilizate pentru propagandă rusă în Ungaria, iar datele referitoare la hídfo.ru nu pot umple acest gol, întrucât acest portal nu are o influență mare în rândul comunității ungare online, ci mai degrabă publicațiile online asociate Guvernului Orban și finanțate prin publicitate. Astfel încât, aceste portaluri de știri proguvernamentale oferă o platformă propice promovării de informații, terminologie și argumente similare celor diseminate de aparatul de propagandă rus, în rândul unui public larg din Ungaria. Prin urmare, analiștii își exprimă nedumerirea: cum se poate ca aceste activități să fie finanțate în mod paradoxal de către contribuabilii unguri și indirect de către cei ai UE?
*C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară și studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universității din București.