Foto: Președintele Volodymyr Zelenschi (stânga) împreună cu președinții Emmanuel Macron și Vladimir Putin, la Paris, în 2019. Sursa: Mikhail Metzel/TASS.
Autor: Cristina Melnic*
Dacă în episodul precedent, din 2 august 2021, am cercetat, cu precădere, sondajele de opinie din Ucraina din anul 2014, tocmai pentru a surprinde, la cald, atitudinea populației față de conflictul separatist din Donbas, în acest al doilea episod al serialului nostru consacrat Ucrainei ne vom concentra pe evoluția sondajelor din această țară pe chestiunea „liniilor roșii”, așa cum sunt concepute de către populație în perspectiva negocierilor Kievului cu Moscova provind conflictul separatist din Donbas (pentru prima parte a acestui serial, vezi aici).
După cum s-a constatat anterior, la casele de sondare KIIS și Rating există un acord majoritar confirmat și de Centrul Razumkov în privința susținerii negocierilor și acceptarea anumitor compromisuri ca fiind o modalitate de depășire a conflictului armat din Donbass, astfel că, în medie, 50 la sută dintre respondenți în cele 6 sondaje realizate pe parcursul anilor 2016 – 2019 au considerat că ar trebui să fie de acord cu unele compromisuri, de dragul păcii, în vederea soluționării conflictului din estul Ucrainei, dar nu cu toate, după cum s-a putut analiza detaliat în Tabel 17, din primul episod.
Tabel 17: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „negocierile sunt în curs de desfășurare cu privire la modalitățile de depășire a conflictului armat din Donbass. Credeți că este necesar să se facă compromisuri cu Rusia și cu liderii autoproclamatelor republici Donețk și Luhansk, de dragul păcii?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
| Mai 2016 | Dec 2017 | Mai 2018 | Aug 2018 | Dec 2018 | Iun 2019 | |
| Pace – cu orice preț, trebuie să fim de acord cu orice fel de compromisuri – cu oricine și despre orice | 22,5 | 18,1 | 19,7 | 20,1 | 16,2 | 20,1 |
| De dragul păcii, ar trebui să fim de acord cu unele compromisuri, dar nu cu toate | 47,3 | 49,0 | 50,2 | 51,1 | 51,2 | 48,8 |
| Pacea în Donbass nu poate fi stabilită decât dintr-o poziție de forță – atunci când una dintre părți câștigă | 17,8 | 17,1 | 16,8 | 13,4 | 17,8 | 17,4 |
| Greu de spus | 12,3 | 15,7 | 13,2 | 15,5 | 14,8 | 13,7 |
În continuare vom analiza condițiile în care opinia publică ucraineană ar fi de acord cu unele compromisuri și care ar fi acestea de fapt, prin prisma răspunsurilor pe care le-au acordat în cadrul chestionarelor propuse de Centrul Razumkov de-a lungul ultimilor ani. Astfel, se poate observa faptul că ucrainenii consideră în mare măsură inacceptabil ca să se desfășoare alegeri locale în Donețk și Luhansk în condițiile cerute de militanți, o medie de 65 la sută s-a exprimat în acest sens, după cum se poate analiza în Tabel 23. De asemenea, opinia publică are o atitudine negativă față de acordarea amnistiei depline tuturor celor care au luat parte în luptele din Donbass, în proporție de 61 la sută (Tabel 24).
Tabel 23: Tabel care reflectă atitudinea respondenților față de desfășurarea alegerilor locale în condițiile cerute de militanți din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
| Decembrie 2016 | Decembrie 2017 | Decembrie 2018 | Iunie 2019 | |
| Rezonabil | 9,6 | 12,2 | 12,6 | 13,4 |
| Inacceptabil | 71,0 | 63,2 | 59,8 | 65,6 |
| Greu de răspuns | 19,4 | 24,6 | 27,6 | 20,9 |
Tabel 24: Tabel care reflectă atitudinea față de amnistie deplină tuturor celor care au luat parte în luptele din Donbass din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
| Decembrie 2016 | Decembrie 2017 | Decembrie 2018 | Iunie 2019 | Octombrie 2020 | |
| Rezonabil | 12,1 | 16,2 | 15,2 | 15,5 | 18,4 |
| Inacceptabil | 68,2 | 57,9 | 59,7 | 61,5 | 59,3 |
| Greu de răspuns | 19,7 | 25,8 | 25,1 | 23 | 20,9 |
Alte două tematici asupra căreia se manifestă o opoziție (56%) din partea majorității respondenților este formarea poliției locale, a instanțelor și a parchetului din regiunea Luhansk și Donețk exclusiv din partea reprezentanților locali, precum și atitudinea față de acordul asupra unor relații politice și economice speciale dintre teritoriilor necontrolate temporar de către Ucraina cu Rusia (52%), după cum se poate confirma în Anexele 25 și 26.
Tabel 25: Tabel care reflectă atitudinea față de formarea poliției locale, a instanțelor și a parchetului din regiunea Lugansk și Donețk exclusiv din partea reprezentanților locali din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
| Decembrie 2016 | Decembrie 2017 | Decembrie 2018 | Iunie 2019 | |
| Rezonabil | 13,0 | 17,1 | 17,3 | 17,7 |
| Inacceptabil | 59,4 | 55,2 | 52,7 | 58,3 |
| Greu de răspuns | 27,6 | 27,7 | 30,0 | 24 |
Tabel 26: Tabel care reflectă atitudinea față de acordul asupra relațiilor politice și economice speciale ale teritoriilor necontrolate temporar cu Rusia din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2019.
| Decembrie 2016 | Decembrie 2017 | Decembrie 2018 | Iunie 2019 | |
| Rezonabil | 13,4 | 20,3 | 24,6 | 23,4 |
| Inacceptabil | 59,9 | 49,0 | 48,0 | 52,9 |
| Greu de răspuns | 26,7 | 30,6 | 27,3 | 23,6 |
Atunci când vine vorba de a acorda și consacra în Constituția Ucrainei un „statut special” anumitor teritorii din regiunile Donețk și Luhansk, se poate constata că există în medie o proporție de 50 la sută care se împotrivește, însă conform evoluției rezultatelor din ultimul an, se înregistrează o oarecare descreștere în rândul celor care se exprimă negativ în această privință, în timp ce proporția celor care sunt de acord cu acest aspect este într-o ușoară creștere (a ajuns la 36%), ceea ce poate fi indicatorul unui eventual compromis pe care societatea ucraineană ar putea să-l accepte în vederea soluționării conflictului din estul țării (Tabel 27).
Această observație poate fi susținută și de rezultatele sondajului realizat în iulie 2019 de către KIIS și cel din aprilie 2019 de către Rating, atunci când întrebarea specifică redactată în chestionar a fost destul de explicită și atotcuprinzătoare de sens și conținut, precum: „Dacă încetarea ostilităților și soluționarea pașnică a conflictului de la Donbass ar necesita acordarea autonomiei în Ucraina a teritoriilor necontrolate ale regiunilor Donețk și Luhansk („DPR” și „LPR”), ați susține o astfel de propunere?”, iar rezultatele sunt pertinente, fiindcă se identifică o majoritate fragilă de 48 la sută la Razumkov și de 49 la sută la Rating care ar susține acest lucru, în timp ce rezultatele anterioare au expus doar ceva mai mult de o treime din respondenți care ar fi de acord cu atribuirea unui statut special regiunilor care nu se află deocamdată sub controlul autorităților ucrainene (Tabel n).
Tabel 27: Tabel care reflectă atitudinea de a acorda și consacra în Constituție un „statut special” al anumitor teritorii din regiunile Donețk și Lugansk din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2020.
| Decembrie 2016 | Decembrie 2017 | Decembrie 2018 | Iunie 2019 | Octombrie 2020 | |
| Rezonabil | 24,3 | 28,9 | 29,6 | 29,8 | 35,9 |
| Inacceptabil | 55,2 | 47,8 | 48,4 | 50,2 | 46,8 |
| Greu de răspuns | 20,5 | 23,3 | 22,0 | 20,1 | 17,3 |
Tabel 28: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „dacă încetarea ostilităților și soluționarea pașnică a conflictului de la Donbass ar necesita acordarea autonomiei în Ucraina teritoriilor necontrolate ale regiunilor Donețk și Luhansk („DPR” și „LPR”), ați susține o astfel de propunere?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de KIIS în iulie 2019.
| 100% pe coloană | Ucraina în ansamblu |
| Cu siguranță, aș sprijini | 22,8 |
| Aș prefera să susțin | 25,5 |
| Aș prefera să nu susțin | 14,5 |
| Sunt sigur că nu aș susține-o | 18,6 |
| Greu de spus | 18,5 |
| Refuz să răspund | 0,3 |
Tabel 29: Diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ați susține decizia de a acorda autonomie în Ucraina teritoriilor necontrolate din regiunile Donetsk și Luhansk pentru a înceta ostilitățile și a rezolva conflictul de la Donbass în mod pașnic?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în aprilie 2019.
Tabel 30: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „care este soluția la problema teritoriilor necontrolate din regiunile Donetsk și Luhansk pe care o susțineți?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în aprilie 2019.
| Acordarea acestor teritorii a unui statut special, care asigură autonomie în Ucraina | 39,9% |
| Recunoașterea oficială a faptului că aceste teritorii nu pot fi returnate Ucrainei în următorii ani și izolarea lor | 18,5% |
| Continuarea ostilităților menite să restabilească controlul deplin al Ucrainei asupra acestor teritorii prin mijloace militare | 17,3% |
| Greu de răspuns | 24,3% |
Un alt aspect interesant este faptul că ucrainenii nu au susținut într-o mare proporție decizia de a bloca fluxurile comerciale din teritoriile regiunilor Donetsk și Luhansk, controlate de așa-numitele RPL și RPD, în 2017, iar conform sondajului realizat în acel an de către Rating, s-a putut constata că opinia publică era împărțită aproape în mod egal între cei care susțin sau nu această inițiativă a autorităților ucrainene, raportul fiind de 43 la sută pentru față de 40 la sută împotrivă și cu cei 17 la sută indeciși, după cum se poate vedea în Tabel 30. Totuși atunci când respondenții au fost chestionați de către Centrul Razumkov, ulterior, dacă ar trebui să înceteze blocajul rutier și să se reia comerțul cu „RPL” și „RPD”, segmentul celor care ar considera drept inacceptabil acest gest a rămas același de 43 la sută, în timp ce proporția non-răspunsurilor a crescut până la 26 la sută în medie, iar numărul celor care ar susține această formă de boicot este într-o ușoară creștere, după cum se poate consulta Tabel 31.
Tabel 30: Diagramă cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „susțineți decizia de a bloca fluxurile comerciale din teritoriile regiunilor Donetsk și Luhansk, controlate de așa-numitele RPD și RPL?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în iunie 2017.
Tabel 31: Tabel care reflectă atitudinea față de încetarea blocajului rutier și reluarea comerțului cu „DPR” și „LPR” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de către Centrul Razumkov în anii 2018 și 2019.
| Decembrie 2018 | Iunie 2019 | |
| Rezonabil | 27,0 | 34,3 |
| Inacceptabil | 43,9 | 43,3 |
| Greu de răspuns | 29,2 | 22,3 |
Fluctuații au fost înregistrare și cu referire la rezultatele despre atitudinea respondenților față de desfășurarea unor negocieri directe ale autorităților ucrainene cu liderii autoproclamaților „RPD” și „RPL”, iar dacă în primele sondaje ale celor de la Centrul Razumkov numărul celor care ar fi fost de acord era la egalitate cu al celor care s-ar fi împotrivit (38%), din ultimele rezultate consultate în Tabel 32, se poate identifica o ușoară creștere a proporției celor care susțin un dialog direct cu liderii separatiști, iar în rezultatele casei de sondare de la Rating din aprilie 2019, sondaj realizat imediat după alegerile prezidențiale din Ucraina, se poate identifica chiar o proporție de până la 55 la sută. Mai mult decât atât, în cadrul aceluiași sondaj, 75 la sută dintre respondenți consideră că noul președinte ales ar trebui să intre într-un dialog direct cu Rusia pentru a stabili pacea în estul țării (Tabel 33).
Tabel 32: Tabel care reflectă atitudinea față de desfășurarea unor negocieri directe cu liderii autoproclamaților „RPD” și „RPL” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de către Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2018-2020.
| Decembrie 2018 | Iunie 2019 | Octombrie 2020 | |
| Rezonabil | 38,4 | 41,0 | 41,5 |
| Inacceptabil | 37,8 | 41,0 | 39,4 |
| Greu de răspuns | 23,9 | 18 | 19,1 |
Tabel 33: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebările: „ar trebui președintele Ucrainei să intre într-un dialog direct cu Rusia pentru a stabili pacea în estul țării?” și „ar trebui Președintele Ucrainei să intre într-un dialog direct cu liderii așa-numitelor „RPL” și „RPD” pentru a stabili pacea în estul țării?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în aprilie 2019.
| Cu siguranță da | Mai degrabă da | Mai degrabă nu | Cu siguranță nu | Greu de răspuns | |
| Ar trebui Președintele Ucrainei să intre într-un dialog direct cu Rusia pentru a stabili pacea în estul țării? | 50,8% | 24,2% | 7,7% | 8,4% | 9% |
| Ar trebui Președintele Ucrainei să intre într-un dialog direct cu liderii așa-numitelor „RPD” și „RPL” pentru a stabili pacea în estul țării? | 36,2% | 19,2% | 12,4% | 20,3% | 11,9% |
De altfel, războiul din Donbass reprezintă principala preocupare a cetățenilor ucraineni, conform tuturor sondajelor care au cercetat problemele sociale și cele mai mari preocupări din Ucraina de la mai multe case de sondare. Principala problemă identificată de respondenți a fost întotdeauna războiul din estul Ucrainei, după care urmează îngrijorările de ordin economico-social, precum ar fi nivelul de trai, salarii și pensii mici, situația economică în ansamblu, șomajul, creșterea prețurilor sau mai nou, corupția (Tabel 34). Acest lucru explică deschiderea pe care ucrainenii o au la nivel public față de negocieri și susțin un dialog cu separatiștii sau autoritățile Federației Ruse.
Tabel 34: Tabel care reflectă cele mai grave trei probleme în viziunea respondenților din cadrul chestionarului sondajelor realizate de către Centrul Razumkov, KIIS și Rating pe parcursul anilor 2016-2020.
| Oct 20 | Războiul din Donbas | Corupția | Șomajul |
| 63% | 53% | 43% | |
| Mai 19 | Încetarea focului în Donbass | Întoarcerea prizonierilor de război și a persoanelor reținute | Nivelul actual al prețurilor, inflația |
| 4,84 din 5 | 4,77 din 5 | 4,76 din 5 | |
| Oct 18 | Războiul din estul Ucrainei | Nivelul scăzut de salarii și pensii | Creșterea tarifelor la utilități |
| 54,4% | 54,1% | 48,1% | |
| Mai 18 | Războiul din estul Ucrainei | Nivelul de trai | Situația economică |
| 67% | 54% | 42% | |
| Iul 18 | Conflict militar în estul Ucrainei | Mita și corupția în guvern | Salarii și pensii reduse |
| 62% | 39% | 34% | |
| Apr 18 | Războiul din estul Ucrainei | Crearea de locuri de muncă | Creșterea salariilor și pensiilor |
| 61,7% | 33.5% | 31,9% | |
| Noi 17 | Războiul din estul Ucrainei | Problemele socio-economice: creșterea prețurilor | Salarii și pensii reduse |
| 51,3% | 37% | 36% | |
| Mai 17 | Războiul din estul Ucrainei | Nivelul de trai | Situația economică |
| 71% | 60% | 47% | |
| Mai 16 | Războiul din estul Ucrainei | Nivelul de trai | Situația economică |
| 72% | 61% | 46% |
Totuși trebuie luat în considerare că ucrainenii se împotrivesc cel mai mult față de separarea teritoriilor din Donbass de Ucraina (73%), recunoașterea anexării Crimeii (70%) și față de introducerea unui sistem federal în Ucraina (63%), conform rezultatelor din cadrul sondajului realizat de Centrul Razumkov din octombrie 2019, iar într-o proporție mai mică se împotrivesc față de stabilirea unor contacte comerciale, economice și financiare cu „DPR” și „LPR” (47%), încetarea finanțării teritoriilor ocupate de „DPR” și „LPR” (44%) și restabilirea controlului militar al Ucrainei asupra teritoriilor „DPR” și „LPR” (52%), conform Anexei 35.
Tabel 35: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce pași pentru a stabili pacea în Donbass ați sprijini?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Centrul Rakumkov în octombrie 2019.
| Da | Nu | Greu de răspuns | |
| Introducerea unui sistem federal în Ucraina | 16,6 | 62,7 | 20,7 |
| Refuzul integrării europene, retragerea din Acordul de asociere cu UE | 19,1 | 59,2 | 21,7 |
| Încetarea finanțării teritoriilor ocupate de „DPR” și „LPR” (plata pensiilor, salariilor etc.) | 33,1 | 43,8 | 23,1 |
| Recunoașterea Crimeii ca teritoriu rus în schimbul eliberării Donbassului | 9,8 | 70,1 | 20,2 |
| Separarea teritoriilor ocupate de „DPR” și „LPR” de Ucraina | 11,6 | 73,1 | 15,2 |
| Restabilirea controlului militar al Ucrainei asupra teritoriilor „DPR” și „LPR” | 23,5 | 51,6 | 24,9 |
| Stabilirea de contacte comerciale, economice și financiare cu „DPR” și „LPR” | 35,9 | 46,8 | 17,3 |
Față de inițiativa noului președinte ales Volodimir Zelenski de a transforma regiunile controlate din Donețk și Luhansk într-o zonă economică liberă în speranța de a putea facilita reintegrarea zonelor ocupate temporar prin atragerea investițiilor, aproape majoritatea ucrainenilor (45%) s-a manifestat împotrivă, în timp ce pentru susținerea acestei idei au optat 33,5 la sută dintre respondenți, numărul non-răspunsurilor fiind de 20,5 la sută (Tabel 36). O proporție destul de mare de non-răspunsuri s-a manifestat și atunci când aceștia au trebuit să explice că înseamnă în percepția lor o „zonă economică liberă”, iar aproape o treime dintre respondenți nu au putut răspunde la această întrebare, probabil din cauza necunoașterii și dezinteresului față de acest subiect (Tabel 37).
De asemenea, ucrainenii ar fi de acord cu introducerea unor forțe de menținere a păcii pe teritoriul „RPD” și „RPL” într-o proporție de 57 la sută (în medie), conform sondajelor realizate de Centrul Razumkov, după cum se poate observa în Tabel 38. O majoritate care susține introducerea unor asemenea forțe a fost identificată și de către Rating, acolo unde 55 la sută dintre respondenți ar susțin o misiune ONU pe teritoriul din Donbass, însă fără vreun contingent rus, conform Anexei 39.
Tabel 38: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „ce părere aveți despre propunerea de a introduce forțe de menținere a păcii pe teritoriul „RPD” și „RPL”?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Centrul Rakumkov în anii 2017-2019.
| Decembrie 2017 | Mai 2018 | Iunie 2019 | |
| Rezonabil | 54,4 | 60,6 | 55,5 |
| Inacceptabil | 24,8 | 19,6 | 24,8 |
| Greu de răspuns | 20,8 | 19,8 | 19,6 |
Tabel 39: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „în ce măsură susțineți următoarele inițiative pentru rezolvarea conflictului din Donbass?” din cadrul chestionarului sondajului realizat de Rating în octombrie 2019.
| Cu siguranță susțin | Mai degrabă susțin | Greu să răspund | Mai degrabă nu susțin | Nu susțin deloc | |
| Introducerea forțelor de menținere a păcii ONU pe teritoriul ocupat Donbass, dar fără contingentul rus | 34 | 21 | 21 | 10 | 15 |
| Desfășurarea în teritoriile necontrolate din regiunile Donetsk și Luhansk alegeri locale după obținerea controlului asupra frontierei și a întregului teritoriu | 30 | 23 | 27 | 7 | 12 |
| Desfășurarea în teritoriile necontrolate din regiunile Donetsk și Luhansk alegeri locale sub controlul OSCE | 24 | 19 | 29 | 10 | 17 |
| Amnistia pentru membrii grupurilor armate ilegale care luptă de partea așa-numitelor RPL și RPD | 12 | 15 | 25 | 16 | 32 |
| Acordarea dreptului consiliilor locale din teritoriile ocupate din regiunile Donetsk și Luhansk de a crea detașamente ale miliției populare | 12 | 15 | 30 | 13 | 30 |
| Introducerea forțelor de menținere a păcii ONU în teritoriile ocupate din Donbass, inclusiv contingentul rus | 8 | 9 | 22 | 20 | 41 |
| Inițiativa de soluționare a păcii, cunoscută sub numele de Formula Steinmeier | 8 | 10 | 60 | 8 | 15 |
De asemenea, se identifică o majoritate care se împotrivește acordării limbii ruse statutului de limbă de stat în proporție de 53 la sută, conform Centrului Razumkov (Tabel 40), deși în anul 2015 (Tabel 16) casa de sondare KIIS a înregistrat o deschidere de 48 la sută a cetățenilor ucraineni față de acceptarea limbii ruse ca cea de-a doua limbă de stat de dragul păcii din Donbass, alături de cea ucraineană. În același timp, cei de la Rating au monitorizat acest aspect până în anul 2017, iar trendul celor care nu ar fi de acord cu acest lucru a crescut semnificativ până la 63 la sută, după cum se poate observa în Tabel 41. În cele mai recente sondaje, realizate de KIIS, respondenții susțin doar în proporție de 30 la sută că în viitor, în Ucraina limba rusă va deveni a doua limbă de stat, în timp ce aceștia sunt convinși în mod majoritar (56%) că Ucraina va trece în principal la limba ucraineană. Totuși se identifică un segment important care susține că limba rusă reprezintă o moștenire istorică a Ucrainei care trebuie dezvoltată (49%) și nu ar fi o formă de amenințare la adresa independenței Ucrainei (28%).
Tabel 40: Tabel care reflectă atitudinea față de amendamentele la Constituție privind acordarea limbii ruse statutului de limbă de stat din cadrul chestionarului sondajelor realizate de către Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2016-2020.
| Dec 2016 | Dec 2017 | Dec 2018 | Iun 2019 | Oct 2020 | |
| Rezonabil | 23,8 | 28,2 | 28,4 | 29,9 | 29,5 |
| Inacceptabil | 56,0 | 48,8 | 51,7 | 53,8 | 56,0 |
| Greu de răspuns | 20,1 | 22,9 | 19,8 | 16,3 | 14,4 |
Tabel 41: Tabel cu rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „susțineți acordarea statutului de limbă de stat limbii ruse?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating în anii 2009-2017.
| Cu siguranță nu | Mai degrabă nu | Greu de răspuns | Mai degrabă da | Cu siguranță da | |
| Oct 09 | 32 | 8 | 8 | 13 | 36 |
| Mar 10 | 27 | 12 | 7 | 22 | 32 |
| Apr 10 | 32 | 15 | 7 | 18 | 28 |
| Sep 10 | 34 | 13 | 8 | 16 | 28 |
| Ian 11 | 33 | 15 | 8 | 19 | 25 |
| Apr 11 | 30 | 18 | 8 | 19 | 25 |
| Feb 12 | 34 | 12 | 8 | 18 | 27 |
| Iun 12 | 32 | 16 | 7 | 21 | 24 |
| Iul 12 | 37 | 14 | 8 | 18 | 23 |
| Oct 12 | 38 | 13 | 8 | 16 | 25 |
| Mar 13 | 38 | 13 | 6 | 19 | 25 |
| Iul 13 | 41 | 10 | 7 | 16 | 26 |
| Oct 13 | 36 | 15 | 5 | 16 | 27 |
| Feb 14 | 32 | 15 | 7 | 18 | 28 |
| Iun 14 | 41 | 19 | 5 | 15 | 19 |
| Sep 15 | 45 | 22 | 7 | 16 | 11 |
| Mai 17 | 44 | 19 | 7 | 16 | 14 |
| Noi 17 | 42 | 21 | 8 | 16 | 13 |
În episodul următor vom cerceta relaționarea cu Rusia și poziționarea cetățenilor ucraineni față de acest stat, precum și cum au fost afectate relația dintre Ucraina și Rusia de recentele evenimente conflictuale.
(va urma)
*Cristina Melnic este absolventă a Masterului de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe spaţiul ex-sovietic.
