Gagu Laurenţiu*
Sursa: Independent Australia.
Războiul comercial dintre Statele Unite și Republica Populară Chineză produce efecte economice și de securitate la nivel global. Ca rezultat al acestui conflict rece, administrația de la Washington a hotărât să restricționeze accesul echipamentelor Huawei pe teritoriul SUA, cu o perioadă de grație timp de 90 zile. Conform ,,Departamentului de Comerț”, această perioadă acordă Huawei încă 90 de zile de menținere a produselor deja existente pe piața din SUA. Licența urma să expire pe 19 august, 2019, fapt care îi garantează Huawei-ului continuarea activității comerciale cu giganții Google, Intel, dar și pentru a lansa diferite îmbunătățiri ale softurilor echipamentelor hardware deja existente pe piața din SUA.
Înainte ca președintele Trump să decidă interzicerea temporară a Huawei, altei companii chineze de telefonie mobilă-ZTE- i-a fost interzisă activitatea în SUA, pentru o perioadă de șapte ani, începând cu anul 2017.
Există vreo diferență între suspendarea primită de Huawei și ZTE?
Diferența dintre ZTE și Huawei este legată de faptul că prima companie a fost introdusă de Guvernul american într-un fel de listă neagră a companiilor, unde este stipulat că ,,este interzisă furnizarea de echipamente software care intră sub jurisdicția SUA, companiei ZTE, pentru următorii șapte ani, dar și reducerea posibilității cooperării comerciale a companiilor de telefonie mobilă din China cu companiile americane”. Această sancțiune a fost ridicată la trei luni de la emitere, pe 13 iulie, 2018, conform ,,Biroului de Comerț și Securitate al Departamentului de Comerț American”. În schimb, Huawei a fost introdusă într-o listă ( n.r Entity List) unde nu este stipulată o dată de finalizare a sancțiunii, precum în cazul ZTE. Mai mult, companiile introduse pe această listă au nevoie ca Guvernul SUA să le acorde, sau nu, o licență de lucru/ de funcționare cu entitățile americane, ceea ce este diferit față de interzicerea directă a funcționării. Nu doar China se află pe această listă, dar și Rusia, Ucraina, Iran, și Marea Britanie.
Cine este Compania Huawei? Un dosar sinuos
Foto: Ren Zhengfei, fondatorul Huawei. Sursa: Huawei.com
Compania Huawei a fost fondată în anul 1988, de către Ren Zhengfei, militar de carieră, cu sediul în Shenzen. Huawei deține mai mult de 140 de birouri la nivel global, și se clasează pe poziția a doua în ceea ce privește veniturile.
Se vehiculează că această companie s-a dezvoltat prin intermediul reproducerii fidele, prin sustragerea schițelor de lucru, a unor produse tehnologice a căror patent nu era deținut de companiile din China, pentru ca mai apoi să fie reproduse și vândute sub patent-ul companiilor gigantului asiatic. Deși nu există probe solide în acest caz, furtul intelectual în China este o practică des întâlnită.
În prima parte a anilor ´90, Huawei a fost o companie periferică, iar cel mai important contract (p.4) a fost legat de ,,furnizarea primei rețele naționale de telecomunicații” ,,Armatei de Eliberare a Poporului Chinez”. Următorul pas pentru consolidarea Huawei a fost introducerea unei directive prin care limita concurența și imixtiunea companiilor straine cu cele naționale pe teritoriul chinez. Astfel, Ren Zhengfei declara (p.21) că obiectivele Huawei sunt legate de ,,dezvoltarea industriei naționale, și nu să înființeze societăți mixte cu companii străine, să urmărească îndeaproape tehnologiile de ultimă oră, să insiste asupra dezvoltării de sine, să dezvolte cota de piață internă, să exploreze piața internațională, dar și să concureze împotriva rivalilor internaționali”.
La începutul anilor 2000, Huawei a fost mult mai prezentă pe scena internațională. În anul 2001, SIE India acuză Huawei de acordare de echipamente de comunicații pentru uz militar talibanilor, însă New Delhi nu a putut proba niciodată aceste acuzații. Între timp, China aderă la World Trade Organisation, în 2001, moment în care se presupunea că aceștia vor respecta îndeaproape dispozițiile pre-aderare. De asemenea, în anul 2003, Huawei a fost dată în judecată de CISCO, cei din urmă acuzându-i pe primii de furtul codurilor de programare a router-elor. Huawei și-a recunoscut fapta, însă dosarul a fost retras pentru că cele două companii au ajuns la un acord.
În 2007 și 2008, Huawei a licitat pentru achiziționarea 16,5% din activele 3COM, o companie din SUA care se ocupă de construirea echipamentelor de rețea. În urma presiunilor și a temerilor de securitate, Guvernul american a blocat acest acord, crescând, astfel, tensiunile comerciale dintre cele două părți. În acele momente, mai existau și suspiciuni legate de faptul că Huawei încălcase sancțiunile comerciale propuse de SUA asupra Iranului, motive care se repată și în prezent.
Deopotrivă, în anul 2009, Guvernul din Marea Britanie avertizează compania de telefonie britanică –BT- despre problemele de securitate prezentate de echipamentele Huawei, dar și de protecția slabă asupra unor posibile atacuri cibernetice din partea Chinei. Așadar, compania BT și-a luat angajamentul că ,,până în anul 2021 vor renunța la echipamentul produs de Huawei”.
Conform Bloomberg, și compania de telefonie mobilă-Vodafone-a găsit, între 2009 și 2011, probleme de securitate în echipamentul oferit de Huawei. Interesant de menționat este faptul că Vodafone a emis un raport cu privire la aceste probleme de securitate doar în anul 2019.
Problemele Huawei nu s-au oprit la sfârșitul primului deceniu al sec XXI. În anul 2010, compania Motorola a dat în judecată Huawei pentru spionaj industrial, acest caz fiind închis abia în anul 2011.
De asemenea, Huawei a mai licitat, în anul 2010, pentru furnizarea de echipamente de telecomunicații companiei americane ,,Sprint Nextel”, însă administrația Obama a blocat acest acord din motive de securitate.
În anul 2011, Huawei a mai încercat achiziționarea companiei 3Leaf, companie care era responsabilă pentru construirea de tehnologie pentru așa numitele supercomputere. Conform Reuters, acest acord nu a mai fost valabil pentru că Huawei nu a emis o cerere oficială ,,Comitetului pentru Investiții Externe din Statele Unite ale Americii”, instituție responsabilă pentru evaluarea unor acorduri care ar avea implicații pentru securitatea națională.
Între 2011 și 2012, a fost elaborat un raport din care reiese că nivelul de încredere Huawei și ZTE este redus. Mai mult, din acest raport reiese că Huawei a utilizat echipamentul pentru a trimite informații către Guvernul Chinez, ceea ce Zhengfei dezminte.
În 2015, Huawei a intentat un proces T-Mobile–Telekom-deoarece compania de telefonie mobilă din Germania a folosit tehnologia 4G, patentată de catre Huawei, fară a plăti. Este interesant de menționat ca Huawei nu a dorit niciun fel de compensație materială din partea T-Mobile, dar mai degrabă a cerut sa se facă public faptul că Beijingul a respectat obligațiile de oferire a licenței de utilizare la un preț rezonabil, respectand astfel principiile-corect, rezonabil, non-discriminatoriu– FRAND. În mod contrar, Huawei a intentat un proces companiei Samsung, în anul 2016, pentru aceleași motive cerând daune de 12 milioane de $.
În anul 2017, SUA au început analizarea politicilor Chinei cu privire la drepturile de proprietate intelectuală. Robert Lighthizer, unul dintre oficialii Camerei de Comerț din SUA, a declarat că ,,politicile Chinei cu privire la dreptul de proprietate intelectuală merită o investigație cuprinzătoare”.
Putem afirma că acest eveniment reprezintă startul războiului comercial sino-american. Efectul acestei investigații a determinat multe firme americane de telecomunicații să întrerupă acordurile cu gigantul Huawei. De exemplu, compania de telefonie americană Verzion Wireless a renunțat la planul de a mai vinde telefoane produse de Huawei, la scurt timp după ce AT&T, cea mai importantă firmă de telefonie din SUA, aprobase și apoi respinsese scoaterea pe piață a modelului Huawei Mate 10.
Deopotrivă, Australia, Japonia și Noua Zeelandă au blocat furnizarea de echipamente Huawei pe teritoriul lor, iar SUA a interzis utilizarea echipamentelor Huawei și ZTE în bazele militare.
În anul 2018, Canada a arestat-o pe Meng Wanzhou, unul dintre oficialii de top ai Huawei. Imediat după arestare, Wanzhou a fost extradată în SUA, aceasta fiind reținută la domiciliu. Autoritățile din SUA au stabilit că următorul proces va fi in Septembrie, 2019. Ca efect, Huawei a cerut suspendarea extradarei lui Wanzhou, pe motiv că ,,instituțiile americane au avut un comportament inadecvat în timpul arestării”. Imediat după arestarea lui Meng Wanzhou, China a arestat doi cetățeni canadieni pe motiv de probleme de securitate națională, ceea ce a determinat arministițiul de 90 zile în războiul comercial sino-american.
Poziția chineză asupra Huawei
Foto: Ren Zhengfei, CEO Huawei (dreapta) și președintele Chinei, Xi Jinping.
Tim Watkins, Vice-președintele Huawei la nivel Europei de Vest a declarat că ,,Huawei este o companie privată care nu este controlată de Guvernul chinez, și ar refuza să ofere informații Beijingului, deși nu a fost emisă o astfel de cerere până acum”. Watkins a mai declarat că ,,Huawei nu are nicio obligație legală de a coopera cu Guvernul chinez în modul în care americanii indică”, și că ”instituțiile de securitate din China nu au emis nici o dispoziție legală prin care să fim obligați să oferim informații despre clienți pe care noi nu dorim să le furnizam, sau pe care le considerăm delicate”.
De asemenea, Abraham Liu, reprezentatul Huawei în cadrul instituțiilor UE, a declarat că ,,Huawei acceptă supervizarea guvernelor UE cu privire la implementarea tehnologiei Huawei la nivelul UE, iar problemele de spionaj cibernetic să fie tratate ca fiind chestiuni tehnice mai degrabă decât ideologice”.
Deși Huawei a întâmpinat numeroase acuzații, de la furt intelectual până la spionaj cibernetic, nici una dintre aceaste incriminări nu a putut fi probată. În acest sens, fondatorul Huawei, Ren Zhengfei, a declarat că ,,deși îmi iubesc țara, și sprijin Partidul Comunist, nu voi face niciodată rău altui stat”. Mai mult, pentru a consolida increderea celorlalte state în compania Huawei, China a fost deschisă discuțiilor cu privire la semnarea unui acord prin care cei din urmă își luau angajamentul non-spionarii, utilizând produsele Huawei, în statele în care tehnologia lor este implementată. La momentul scrierii acestei analize, încă nu a fost atins vreun acord.
Eforturile Huawei de transparentizare a propriei activități sunt din ce în ce mai solide, aceștia chiar invitând trust-urile de presă globale să viziteze laboratoarele Huawei pentru a reduce acuzațiile SUA precum că compania chineză de telefonie mobilă ar aduce informații vitale din cadrul altor state Guvernului chinez, dar și pentru a consolida încrederea parternilor de investiții din statele terțe. Mai mult, Dennis Zuo, directorul Huawei Technologies Germania, a informat că ,,Guvernul chinez nu se implică în activitatea companiei, iar conducerea firmei încearcă să manifeste deschidere și transparență în dezbaterea cu privire la securitatea rețelelor de telecomunicații”.
În ciuda eforturilor imense de transparentizare a activității, Huawei a anunțat că s-ar putea retrage din parteneriatele cu unele state. Ineficiența procesului de transparentizare pare a fi pusă pe seama războiului comercial cu sino-american, Ren Zhengfei declarând că ,,SUA nu ne vor distruge companía… iar dacă ei un mai sunt interesați de investițiile noastre, atunci noi vom investi în alte state (n.r UK) la o nivel chiar mai ridicat”.
Poziția diverselor state față de compania Huawei
Sursa: Statista.
Cazul Belgiei pare excepția de la regulă până acum. Reprezentanții Agenției belgiene de securitate care raportează direct Prim-ministrului Belgiei, Charles Michael, au declarat că ,,nu am găsit nici o problema tehnică care ne-ar direcționa spre o amenințare de spionaj”. Aceștia au mai declarat că vor continua cercetările, iar aceasta este doar un raport preliminar.
Franța a ales să ignore sfaturile SUA de boicotare a echipamentelor Huawei, Macron declarând că ,,perspectiva noastră nu este să blocăm Huawei sau orice altă companie, dar să prezervăm securitatea națională și suveranitatea Europeană. Izbucnirea unui război comercial sau tehnologic …este inutilă”. După semnarea Acordului de cooperarea în aprilie 2019, Italia din nou pare să sfideze sfaturile aliatului din Occident, primii alegând să nu excludă echipamentele Huawei de pe teritoriul italian.
Prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte, a declarat că ,,am adoptat unele măsuri de precauție, măsuri pentru a ne proteja interesele care necesită niveluri foarte ridicate de securitate … nu numai de la Huawei, ci de orice companie care intră pe arena 5G”.
Dintre toate statele membre ale UE, Polonia pare a fi cea mai afectată de războiul comercial sino-american. Directorul Orange Polonia, Jean-François Fallacher, a declarat că ,,excluderea Huawei de la dezvoltarea infrastructurii 5G în Polonia ar putea duce la costuri și întârzieri mai mari în implementarea tehnologiei” deoarece “infrastructura de telecomunicații din Polonia se bazează în mare parte pe echipamentul Huawei”. Deși Guvernul SUA a sfătuit celelalte guverne să interzică furnizarea echipamentelor Huawei pe teritoriul lor, totuși vânzările produselor Chineze sunt încă la un nivel ridicat în Polonia.
În ceea ce privește poziția Marii Britanii, Directorul GCHQ, Jeremy Fleming, declară că ,,problema tehnologiei chineze este o provocare strategică majoră și că ea depășește o singură companie”. Fleming mai declară că ,,o piață pe care există doar un număr redus de jucători nu reprezintă o opțiune viabilă din punctul de vedere al securității cibernetice”.
Directorul Centrului National de Securitate Cibernetica (NCSC) din Marea Britanie, Ciaran Martin, a transmis că ,,Marea Britanie este capabilă să gestioneze riscurile de securitate asociate folosirii echipamentelor Huawei și că nu deține nicio informație care să ateste că Huawei derulează activități ostile”. El mai spune că ,,NCSC a identificat nereguli legate de standardele de securitate cibernetică, dar nu și indicatori ai unor activități ostile, cum ar fi existența backdoors”. NCSC a solicitat Huawei să soluționeze riscurile legate de standardele de securitate.
De asemenea, Alex Younger, seful MI6, spune ca includerea Huawei în rețelele 5G ar îngreuna monitorizarea securității rețelelor.
Șeful Departamentului Securității de Stat din Lituania, Darius Jauniskis, a anunțat că ,,structura pe care o conduce analizează „potențiala amenințare” reprezentată de Huawei. În replică, Ambasada Chinei la Vilnius a emis un comunicat precum că este „absurd si ridicol” ca un serviciu de informații să realizeze evaluări pe baza conjuncturii și a imaginației.
La Conferința de Securitate de la Munchen (15-17 februarie 2019), vicepreședintele Mike Pence a reiterat poziția Americii privind riscurile utilizării tehnologiei Huawei. A afirmat că „SUA trebuie să își protejeze infrastructura de telecomunicații, și face apel la toți partenerii să fie vigilenți și să respingă orice companie care ar putea să compromită integritatea echipamentelor tehnologice de comunicație și sistemele de securitate națională”.
Liderii Comitetului pentru Relații Externe au introdus în Senat o rezoluție de sprijin pentru modul în care Canada a tratat cazul directorului financiar al Huawei, Meng Wanzhou.
Poziția outlet-urilor globale
Sursa: The Economist/China News.
În contextul turneului lui Mike Pompeo în Ungaria, Slovacia si Polonia, „Financial Times” a invocat, fără să-i nominalizeze, doi oficiali americani de rang înalt care au apreciat că un număr crescut de state din centrul si estul Europei „au o inclinație mare către corupție”, ceea ce permite Chinei să penetreze sectoare cheie și să influențeze politica europeană. Cei doi au nominalizat compania Huawei ca fiind un factor de îngrijorare. Financial Times crede ca unul din principalele motive ale vizitei lui Mike Pompeo a fost o campanie de diminuare a influenței Chinei la nivel regional.
Publicația Nikkei Asian Review (Japonia) a susținut că SUA nu e dispusă să continue colaborarea cu state care nu aderă la viziunea sa despre Huawei și că, în cursul vizitelor sale în Europa de Est, Mike Pompeo a sugerat partenerilor europeni, inclusiv României, că ar putea să-și retragă sprijinul pe parte de securitate dacă aceștia nu vor renunța la echipamentele Huawei.
În mai multe articole ale grupului de presa RND se spune ca autoritățile germane vor să reducă influența Huawei prin amendarea legislației în domeniul telecomunicațiilor Mass-media germane apreciază că un rol-cheie îl are ministrul de interne Horst Seehofer, care supervizează securitatea cibernetica a statului. Seehofer este un promotor al înăspririi regulamentelor și a solicitat creșterea controlului asupra Huawei.
„The Sun” scria în februarie 2019 că Parlamentul de la Londra ar putea adopta, în perioada următoare, noi legi privind investițiile străine, prevederile urmând sa blocheze accesul Huawei la proiecte „sensibile”.
Potrivit BBC, în cazul de spionaj de la sediul Uniunii Africane, când în clădirea construită de Guvernul chinez a fost găsit un sistem extins de interceptare (a telecomunicațiilor, dar si interceptare ambientală), majoritatea tehnicii aparține Huawei. Din articol reiese că, deși Huawei a produs dispozitivele, nu există dovezi că Guvernul chinez ar fi știut că echipamentele Huawei vor fi întrebuințate în acest mod.
Deși războiul comercial obligă China să înlocuiască aplicațiile Google din propriile telefoane, conducătorii Huawei au apreciat că „va trece mult timp până vor reuși să creeze alternative pentru acestea”. Joy Tan, unul dintre conducătorii Huawei, a declarat că „vom continua să utilizăm sistemul android atât timp cât este gratuit, dar nu putem utiliza serviciile care ajută aplicațiile să ruleze în acest sistem”. De asemenea, experții Huawei fac eforturi intense pentru a dezvolta un sistem alternativ androidului, numit Harmony. Crearea unei aplicații alternative reprezintă o provocare imensă pentru Huawei, deoarece majoritatea utilizatorilor sunt extrem de obișnuiți cu utilizarea androidului și aplicațiilor Google.
În ciuda sancțiunilor impuse de USA, câștigurile și exporturile de tehnologie 5G ale Huawei (contracte) au crescut cu 27% față de anul trecut.
Taiwanul, de asemenea, este atras în confruntarea sino-americană, întrucât Washingtonul „sugerează” Taipei-ului „să restricționeze exportul de circuite integrate către Huawei, și să impună controale mai stricte asupra exportului de tehnologie către China”. Un oficial american a emis o explicație cu privire la această restricție, declarând că „circuitele făcute de producătorul din Taiwan pentru Huawei vor fi implementate rachetelor care țintesc direct către Taiwan”. Este sănătoasă această sugestie pentru economia Taiwanul-ului având în vedere că 10% din venituri provin de la Huawei? În ce măsură poate Washingtonul forța mâna Taipei-ului în acest caz? Aparent, Taipei a refuzat să răspundă la aceste întrebări.
Poziția UE și a României
Sursa foto: Reuters.
Consiliul UE, prezidat de România, a adoptat la 06.03.2019 un acord prin care UE va monitoriza investițiile directe provenite din țări terțe – între care China si SUA – din rațiuni de securitate și ordine publică. Actul normativ urma sa intre în vigoare in aprilie. El conține un regulament ce furnizează statelor membre instrumentele prin care se pot opune unor investiții străine în active strategice, dacă considera că acele investiții pun în pericol securitatea și ordinea publică internă.
Anterior, comisarul pentru piață digitală Andrus Ansip (care e totodată și vicepreședinte al Comisiei Europene) declarase la 20 februarie că, deși nu există dovezi care să probeze că Huawei utilizează echipamentele sale pentru spionaj, UE trebuie să evalueze riscurile asociate folosirii acestor produse, deoarece este îngrijorătoare supunerea operatorului chinez față de legislația din China privind cooperarea cu serviciile de informații.
Ministrul român pentru mediul de afaceri, Radu Oprea, a afirmat că „noile norme privind examinarea investițiilor vor asigura că deschiderea investițională merge mana în mână cu protecția adecvată a activelor strategice ale statelor UE”.
Într-un articol din Reuters din 05 martie 2019, reprezentantul PNL în Comisia pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor a Camerei Deputaților, Pavel Popescu, a afirmat că, ,,pe fondul preocupărilor de securitate crescânde, PNL va declanșa o anchetă publică privind contribuția Huawei la infrastructurile critice și va încerca să îndepărteze compania din dezvoltarea rețelei 5G”. Acesta a mai declarat că ,,e necesar ca statul român să-și protejeze interesele strategice, și a amintit de importanța parteneriatului cu SUA și de rolul esențial al României în arhitectura NATO”. A mai afirmat că, ,,la 11 februarie, PNL a trimis o interpelare către ministrul comunicațiilor și societății informaționale Alexandru Petrescu, solicitându-i o evaluare de risc referitoare la implicarea Huawei în rețelele de stat, dar că nu a primit niciun răspuns”. A mai adăugat că, în acest demers, formațiunea sa va face apel la orice mijloace, inclusiv „implicarea” președintelui Iohannis și a CSAT. A menționat că există un memorandum din 2013, semnat de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Huawei, care oferă chinezilor posibilitatea de a participa la proiecte dezvoltate de Guvernul României (construcția Sistemului National de Informații și Comunicații, a Sistemului de Monitorizare si Supraveghere a Traficului, a proiectelor de tip e-Government). La finalul articolului, se spune ca agenția de știri a solicitat STS un punct de vedere cu privire la stadiul actual al implementării memorandumului, fără a primi răspuns (până la acel moment).
Ulterior, STS a transmis că nu lucrează în infrastructurile critice cu echipament Huawei, iar în cazul memorandumului din 2013, STS nu a fost consultat, „nu îl susține și nu este implicat în implementarea lui”.
În vederea licitării cu privire la dezvoltarea infrastructurii 5G, România este deschisă negocierilor tuturor companiilor, inclusiv celor care utilizează echipamente Huawei. Ministrul comunicațiilor, Alexandru Preutescu, a declarat că ,,investițiile în noua tehnologie sunt costisitoare, și trebuie să luăm în considerare și să facem licitația cât mai atractivă posibil”. Probabil că procesul de implementare a infrastructurii 5G în România va fi unul prelungit din cauza neînțelegerilor dintre PSD și PNL.
În anul fiscal 2018, câștigurile Huawei din vânzările de telefonie mobilă la nivelul României au fost de 450 milioane de $, iar taxele pe care compania le-a plătit au fost de aproximativ 75 milioane de $. La finalul anului 2018, 81% dintre angajații Huawei erau de cetățenie română, creându-se aproximativ 5 mii de locuri de muncă.
Concluzie de etapă. Războiul continuă
În concluzie, dosarul Huawei reprezintă luptă pentru supremația tehnologică dintre China și Statele Unite ale Americii. Nici unul dintre state pare că nu dorește să își asume responsabilitatea găsirii unui cadru comun necesar rezolvării acestei confruntări tehnologice. China acuză SUA de încercări de infiltrare în sistemul Huawei, de arestarea ilegală a angajaților și partenerilor Huawei, atacuri cibernetice împotriva companiei de telefonie mobilă, obstrucționarea activităților business prin activități de intimidare, refuzarea vizelor, sau reținerea echipamentelor, în timp ce Washington-ul acuză implicarea guvernului din Beijing în activități de spionaj utilizând echipament Huawei, furt intelectual, dezechilibre comerciale etc. Rezolvarea neînțelegerilor la nivel comercial dintre China și SUA este vitală nu doar pentru Huawei, dar pentru toate companiile care utilizează echipamentul chinezilor. Având în vedere că negocierile au fost reluate, speranțele încheierii conflictului comercial nu sunt foarte mari, deoarece Washington-ul dorește ca Beijingul să implementeze modificări în propria-i structură pe care cei din urmă nu le vor onora niciodată.
*Gagu Laurenţiu este doctorand la SNSPA şi participant la programul Internship LARICS. Este absolvent al SNSPA din Bucureşti şi al Facultății de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea din Iaşi.