Autor: *Oana Despa
Primul an încheiat în era pandemiei de coronavirus a adus cu el și o hemoragie de narative false. Majoritatea au fost punctuale și au avut efecte pentru o perioadă scurtă. Au existat și câteva care au supraviețuit, fie în forma inițială, fie s-au adaptat ușor, dar au încă adepți. La un an de la declararea oficială a pandemiei de coronavirus la nivel mondial, am făcut un top al celor mai importante cinci dezinformări care au circulat și încă circulă pe site-urile și în social media românească. Astăzi ne vom ocupa de știrile false care s-au construit pe purtatul măștii medicale.
Purtatul măștii cauzează probleme medicale ducând la moarte
Purtatul măștii face mai mult rău decât bine este o ideea care a circulat în anul scurs de la declararea oficială a pandemiei. Dezinformarea a căpătat mai multe nuanțe și a fost alimentată de poziția oficială a unor medici sau de datele confuze furnizate de instituții medicale. Teoria a apărut imediat după apariția primelor cazuri de coronavirus și, în decurs de un an, a creat adevărate mișcări în social media și a dus la crearea de pagini speciale și comunități sub sloganul “Jos, botnița!”
Hipoxia a fost prima temere legată de purtatul măștii. Hipoxia înseamnă scăderea cantității de aer din țesuturi, din medii de cultură sau din aer.
Ideea a fost preluată atât de media online, de unele televiziuni, cât și de site-urile conspiraționiste. Sursele de informare au fost diverse – de la citarea unor așa-ziși experți internaționali, la propria “experiență”. Primele articole și temeri pe rețelele de socializare apar încă din primele luni ale lui martie 2020, imediat după declararea pandemiei și apariția ideii de obligativitate a purtării măștii în spațiile închise.
Prima informație despre răul pe care l-ar face măștile de protecție ajunge în presa românească prin intermediul unui așa-zis celebru neurochirurg care avertiza în privința problemelor declanșate de purtatul măștii pe o perioadă îndelungată de timp – ”hipoxie și chiar pierderea cunoștinței”. Titlurile click-bait din publicații ca România TV, Click sau activnews.ro adună peste 3 milioane de urmăritori pe rețelele de socializare.
Sursa: Romania TV
Sursa: Click
Sursa: activenews.ro
Sursa: dir.org.ro
Succesul repurtat de ideea că masca provoacă probleme medicale dă aripi și unor medici aflați în căutarea de faimă. Doctorul și politicianul Adina Alberts s-a făcut cunoscut în pandemie ca promotorul de informații false despre tratamentele împotriva Covid19, a originii bolii sau despre efectele pe care diverse plante le-ar avea asupra bolnavilor de Covid19.
Pe 17 mai, la puțină vreme după apariția știrilor despre hipoxia provocată de purtarea măștii, Adina Alberts postează pe Facebook un filmuleț care devine viral și prin care susține că ar demonstra că purtatul măștii cauzează scăderea concentrației de oxigen din sânge. Filmul are aproape 700 de mii de vizualizări doar pe Facebook și este preluat de majoritatea site-urilor de știri din România.
Sursa: Facebook
Sursa: Google.ro
De remarcat că, cu doar trei săptămâni înainte, în plină penurie de măști, aceeași Adina Alberts îi învăța pe fanii săi cum să își confecționeze singuri măștile acasă.
Care este adevărul medical?
Ideea că purtarea măștii nu cauzează hipoxie sau alte probleme medicale a fost combătută de studii la nivelul întregului mapamond. Primele studii științifice apăreau chiar în perioada în care Adina Alberts susținea hipoxia.
Pe 11 mai 2020, agenția de presă Agerpres publica un studiu care apăruse prima dată în Journal of the American Medical Association. Studiul care fusese realizat de cercetătorii de la Universitatea McMaster din Canada care își propuseseră să testeze afirmațiile. Ei au oferit unui număr de douăzeci și cinci de adulți – cu vârsta medie de 76,5 ani – oximetre portabile pentru a-și măsura nivelul de oxigen din sânge în timp ce purtau mască de protecție, precum și înainte și după. Rezultatele arătau că nu au existat reduceri ale saturației de oxigen. Mai exact, aceasta a fost de 96,1% înainte ca participanții să poarte masca, și apoi ușor mai ridicată în timp ce purtau masca şi ulterior – 96,5%, respectiv, 96,3%.
Alte zeci de studii ulterioare au demonstrat același lucru. Chiar și oamenii de știință au realizat experimente care combăteau teoria. Fizicianul Cristian Presură a purtat două măști suprapuse timp de șase ore în situații diferite de viață pentru a verifica saturația de oxigen și a ajuns la concluzia că în niciun moment nu a scăzut atât încât să îi pună în pericol viața sau să îi afecteze sănătatea.
Mișcarea „fără botniță”
Din toamna lui 2020, odată cu introducerea obligativității purtării măștii inclusiv în spațiile deschise, pe rețelele de socializare, se creează o adevărată mișcare de contestare Sub îndemnul #josbotința, zeci de oameni postează ipostaze fără mască surprinse în diverse spații publice, închise sau deschise, și cu îndemnul de anarhie și nerespectare a niciuneia dintre regulile impuse de autorități cu privire la mască.
Sursa: Josbotnita.ro
Deși nu avea prea mulți adepți, mișcarea devine mult mai cunoscută după ce o parte dintre televiziunile generaliste fac știre din postările de Facebook și propagă mai departe mesajul, iar o parte dintre cei care incitau la nepurtarea măștii deschid site-ul www.farabotnita.ro, o platformă de propagare a știrilor false din pandemie.
Ideea că masca face rău este încă vehiculată pe câteva zeci de grupuri de Facebook. În spațiul public, este reactivată de fiecare dată când un eveniment tragic poate fi pus pe seama portului de mască de protecție.
Așa s-a întâmplat la jumătatea lunii februarie când un copil de la școala Sfânta Vineri din Ploiești a făcut infarct în timpul orei de religie. Chiar de a doua zi, rețelele de socializare erau pline de postări alarmiste despre faptul că elevul ar fi murit din cauza purtării măștii medicinale, deși nu exista nicio informație oficială în acest sens.
Mai mult, o serie de site-uri cunoscute ca propagatoare de dezinformări în pandemie lansează întrebări retorice despre cauza morții în încercarea de a influența o decizie care se discuta chiar în acele momente – purtarea sau nu a măștii la orele de sport.
Sursa: activenews.ro
Sursa: oficialmedia.com
În decembrie 2020 și chiar anul acesta, în continuare grupurile continuă să distribuie această campanie de renunțare la măștile de protecție.
Sursa: Facebook
Care este conduita corectă
Indiferent de derapajele din acest an legate de efectele pe care le are purtarea măștii de protecție față de sănătate, toate studiile realizate în această perioadă și toate recomandările arată că, în funcție de distanța pe care participanții la dialog o păstrează între ei, masca reduce riscul de infectare până la aproape 100%.
*Oana Despa este absolventă a facultăților de Drept și Filologie și are experiență în jurnalism de investigații.