Autoare: *Oana Despa
Sursa: Antena3.ro
Profesorii doctori în medicină Monica Pop – oftalmolog sau Vasile Astărăstoae – legist, fost președinte al Colegiului Medicilor din România au fost sursa unor fake-news legate de vaccinul de combatere a noului coronavirus. Informațiile, preluate de toată presa mainstream și de televiziuni s-au viralizat pe grupurile de antivacciniști. Dacă Monica Pop a declarat că nu se va vaccina că, poate, vaccinul poate provoca leucemie peste câțiva ani, Vasile Astărăstoae a pus reticența la vaccinarea cu noul ser pe faptul că niciuna dintre cele trei companii care au anunțat că au trimis vaccinul la avizare nu au mai fost implicate în producerea de ser înainte. Dacă pentru prima afirmație nu există nicio dovadă științifică, a doua este o formă de dezinformare prin amestecarea de informații adevărate cu informații false.
Monica Pop a fost unul dintre cei mai vocali medici ai pandemiei. Aflată de fiecare dată pe poziții antagonice cu recomandările instituțiilor de sănătate publică, a generat o nouă dezbatere legată de efectele vaccinului de combaterea a SARSCovid19. Luarea sa de poziție, la postul de televiziune Antena 3, în prime time, a alimentat grupurile de antivacciniști și site-urile conspiraționiste și a dus la un impact de peste 5 milioane de persoane pe rețelele de socializare.
Într-o intervenție din studio, Monica Pop declara: „categoric nu mă voi vaccina și nici nu voi da vreun sfat cuiva să se vaccineze atâta timp cât acest vaccin este făcut în trei luni. Cum puteți dumneavoastră să știți ce se întâmplă peste trei ani, dacă faci leucemie, doamne ferește, după vaccinul ăsta? Cum puteți știți dumneavoastră inducția genetică pe care o face ăsta atât de scurt? Nu aveau când să îl testeze. E nevoie de cel puțin cinci ani pentru testarea unui vaccin”.
Declarația a fost preluată de majoritatea site-urilor de știri clasice, dar și cele cunoscute ca fiind conspiraționiste. Titlurile alese au fost uneori confuze, clickbait, și-au dus la alimentarea grupurilor de antivacciniști.
Redăm câteva exemple de preluări și ce impact au generat ele în social media.
Articolul din www.ziare.com promovează declarația Monicăi Pop sub o întrebare retorică. Conform crowdtangle, aplicația care arată cum se propagă un articol în social media. Impactul generat de acest articol a fost de aproape un milion de followers, având distribuiri în grupuri ca „Antena 3 – grupul fanilor și telespectatorilor adevărați”
Un alt site care a preluat informația și a distribuit-o creând un impact major a fost www.impact.ro. Articolul cu titlul “Monica Pop nu s-a abținut și a spus adevărul despre vaccinul mult așteptat. Ce se va întâmpla când cei vaccinați vor avea contact cu cei nevaccinați” a creat o adevărată furtună în grupurile cu mulți susținători. Impactul estimat de cei de la crowdtangle a fost estimat la 3,7 milioane de persoane. Mai mult, ca să dea importanță și greutate informației, în interiorul articolului se arată că “Venită de la un reprezentant al sistemului medical, informația capătă o greutate mare pentru publicul larg din România. Site-ul impact.ro este, conform rotld.ro, deținut de persoane fizice. Majoritatea titlurilor pe care le găsim pe această platformă sunt clickbait, iar articolele vin cu o notă de exagerare și senzațional în ele.
Alte platforme care au preluat informația și au dus-o mai departe sunt știripesurse.ro sau știrilakanald.ro, ambele cu un impact de la câteva sute de mii de persoane, până la 2,6 milioane.
Toate titlurile site-urilor de mai sus au note de senzațional în ele.
Care este Fake News-ul. Care sunt vaccinurile la care se referea Monica Pop și în cât timp au fost ele testate
Pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății, sunt înscrise, în prezent, 45 de companii farmaceutice care au stadii avansate de cercetare pentru găsirea unui vaccin împotriva Covid19. 10 dintre companii au seruri cu care au ajuns în faza a treia de testare, ultima, în care substanțele sunt verificate pe voluntari din întreaga lume – mii sau zeci de mii de persoane.
În această fază a treia, studiile răspund la trei întrebări de bază:
- Vaccinul este eficace?
- Care sunt efectele secundare cele mai frecvente?
- Vaccinul este sigur?
După încheierea studiilor de faza a 3-a, fabricantul vaccinului poate depune rezultatele la autoritățile de reglementare din Europa ca parte a cererii de „autorizație de punere pe piață”. Autoritățile de reglementare pot aproba vaccinul numai dacă evaluarea științifică a rezultatelor la teste arată că beneficiile vaccinului sunt mai mari decât riscurile asociate.
Compania britano-suedeză – University of Oxford/Astrazeneca – dezvoltă un vaccin pe bază de vector viral. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 28 zile, intramuscular.
Compania are în derulare încă 3 studii de faza a 3-a. Primul a început în mai 2020. Cel mai mare, vizează 40.000 de subiecți din SUA, Chile și Peru și se va termina în decembrie 2020.
Sursa: astrazeneca.com
Janssen Pharmaceutical Companies – companie belgiană, deținută de Johnson&Johnson, dezvoltă tot un vaccin pe bază de vector viral. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 56 de zile, intramuscular.
Pe 7 septembrie, compania a lansat un studiu pe 60.000 de persoane, din 9 țări și care se va încheia, definitiv, în martie 2023.
Novavax – companie americană, dezvoltă un vaccin pe bază de fragmente proteice. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 21 de zile, intramuscular.
Compania abia a lansat studiul de faza 3, deocamdată doar pe 15,000 de subiecți din SUA.
Moderna/NIAID – companie americană, dezvoltă un vaccin ARN. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 28 de zile, intramuscular. Încercarea celor de la Moderna este revoluționară. Nu există la această oră niciun alt vaccin de tip ARN aprobat, dar sunt mai multe în studii clinice.
Studiul companiei pentru vaccinul Covid-19 a început în iulie și se va termina în octombrie 2022, și se desfășoară pe 30000 de subiecți din SUA.
BioNTech/Fosun Pharma/Pfizer – colaborare de companii din Germania, China si SUA, dezvoltă tot un vaccin ARN. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 28 de zile.
Studiul de faza 3, la care participă 44.000 de voluntari, a început în aprilie 2020 și se va termina în iunie anul viitor.
Sinovac – companie chineză, dezvoltă un vaccin pe bază de virus inactivat. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 14 zile, intramuscular.
Studiile de faza a 3-a au fost lansate în septembrie, și se vor încheia anul viitor. Vaccinul va fi administrat la 13.000 de voluntari din Turcia, 13.000 din Brazilia si 1700 din Indonezia.
Sursa: Sinovac Biotech Ltd.
Wuhan Institute of Biological Products/Sinopharm – companie chineză, dezvoltă un vaccin pe bază de virus inactivat. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 21 zile, intramuscular.
Studiul lor de faza a 3-a a început în octombrie, și se va încheia anul viitor. Participă 15,000 de persoane, din China, Emiratele Arabe și Maroc.
CanSino Biological Inc./Beijing Institute of Biotechnology – companie chineză, dezvoltă un vaccin pe bază de vector viral. Are nevoie de o singură doză pentru imunizare, administrată intramuscular.
Compania a dezvoltat 2 studii, pe 45.000 de subiecți din Rusia și Pakistan. Rezultatele sunt așteptate până la sfârșitul anului viitor.
Gamaleya Research Institute – companie rusească, dezvoltă un vaccin pe bază de vector viral. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 21 de zile, intramuscular. Este vaccinul Sputnik 5, a cărui apariție a fost anuțată de Vladimir Putin.
Compania are în derulare două studii, cu 40000 de subiecți, lansate în septembrie și care se vor încheia în primăvara anului viitor.
Comisia Europeană a încheiat deja contracte cu Sanofi-GSK, AstraZeneca și Janssen Pharmaceutica NV, parte a concernului Johnson & Johnson pentru achiziționarea de doze de vaccin împotriva Covid-19, atunci când el va ajunge pe piață.
Ce spun specialiștii români – care este riscul de leucemie
Declarația Monicăi Pop nu a rămas fără reacții, atât din partea unei părți a presei, cât și din partea specialiștilor.
Doctorul Gindrovel Dumitra coordonează Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină de Familie. În 2018, el a reușit să vaccineze antigripal toți copiii, peste 700, pe care îi avea în îngrijire, după o campanie de convingere a părinților. Spune că nu există nicio informație științifică între vaccin și directă între declanșarea leucemiei și vreun vaccin.
„În acest moment, avem informații parțiale, care vin de la firmele producătoare, nu de la organismele de reglementare. Personal, aștept de la aceste organisme, Agenția Europeană a Medicamentelor, cea americană, după aprobare, rezumatul caracteristicilor produsului. Abia atunci vom putea vorbi documentat despre reacții adverse și eficacitate. Informațiile care circulă acum în presă sunt toate provenite de la firmele producătoare. Nu cred, însă, că firmele producătoare își pot permite să dezinformeze. Așteptarea este foarte mare, vaccinarea fiind singura modalitate de a pune capăt pandemiei, de a obține imunitatea colectivă. Chiar și după ce vaccinarea va începe, o perioadă va mai trebui să respectăm regulile impuse acum, până se va ajunge la imunitate de 60-70%, va mai dura”, ne-a declarat Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF.
Psihologul Gabriel Diaconu a avut și el o reacție virulentă la adresa Monicăi Pop. Mai mult, într-o postare pe Facebook devenită și ea virală cu 7500 de share-uri, acesta demontează o parte dintre teoriile conspiraționiste, în special cele care fac o legătură între ser și leucemie. Mai exact, Gabriel Diaconu arată cum acționează vaccinurile anti-COVID care folosesc tehnologie mRNA – serurile dezvoltate de Pfizer/ BioNTech, respectiv Moderna.
“Organismul uman e format din celule. O celulă e o făptură mititică, microscopică, formată din trei lucruri: un nucleu, o membrană, și o zeamă în care trăiesc multe alte lucruri (să le spunem organele, sau elemente celulare).
Nucleul conține ADN. ADN este codul nostru genetic și există – bine împachetat în cromozomi – în (aproape) toate celulele din organismul uman. Avem jumătate din ADN de la mama, și jumătate de la tata.
Fiind un cod, ADN-ul trebuie tradus. După ce este tradus, ”textul” codat de ADN e folosit de celule pentru manufactură. Tot felul de lucruri sunt produse prin traducerea/ transcrierea ADN. Pentru scopul acestui text hai să spunem că ADN ”încodează” proteine. Drept urmare secvența de ținut minte este ADN – ARN – proteină.
”Mesagerul” ADN către fabrica de proteine este ARN. E un element foarte important. Memorează asta.
Imunitatea.
Imunitatea e capacitatea de luptă a organismului cu agresori. Dar e mult mai mult de atât. E propriul nostru sistem de sănătate, veșnic preocupat să păstreze celulele, țesuturile și organe în stare de funcționare. E spital, poliție rutieră, vameș și minister al transporturilor. E o bibliotecă imensă ale cărei amintiri merg, uneori, sute de mii de ani înapoi către vremuri în care omul primitiv mergea prin savană. E strigătul de ajutor al tuturor strămoșilor noștri care aproape au murit după ce s-au intoxicat cu o substanță, sau au contactat o boală. Ca și alte lucruri, imunitatea face parte din ADN-ul nostru. Există, înnăscută, în noi.
Dar imperfectă. Și totuși educabilă.
Soldații imunității trec rapid printr-o școală, după ce își fac grădinița în măduva noastră hematogenă. După care merg în splină, unde fac academia militară. Linii celulare de limfocite clonate ”primesc” toate detaliile despre ce să caute, unde să se uite, ce să verifice. Limfocitele au un armament divers de-a ucide agresorii, de la propriile toxine până la arme cu care ”etichetează” dușmanul încât alte celule să devoreze patogenul.
Nivelul de inteligență, de rafinament, de complexitate a sistemului este uluitor, comparabil cu cele mai sofisticate sisteme de pe rachetele Space-X și încă mai mult.
Cu toate acestea, luptele pot fi istovitoare. Așa cum noi avem imunitate, așa patogenii au agresivitate, virulență, dibăcie, exploatează ”breșe” în sistem, sunt capabili să evadeze, să se ascundă, să pătrundă prin bariera noastră imunitară, ba chiar să o invadeze și să o distrugă ”dinăuntru”, cum e cazul în anumite leucemii sau în cazul infecției cu virusul HIV/ SIDA.
Așa cum imunitatea a evoluat, la fel și terorismul patogen.
Virusuri, bacterii, protozoare, paraziți, ciuperci, toate fac parte din același circuit al vieții. Noi luptăm să supraviețuim. Alte organisme, dependente de o gazdă, luptă și ele să supraviețuiască.
În rezumat: celulele au nucleu. Nucleul are ADN. ADN-ul codează proteină prin intermediul, și folosind, ARN. Imunitatea folosește informație stocată de celule imune care ”recunosc” trăsături ale patogenului. Elementul nou de ținut minte este că ”trăsăturile” sunt și ele tot…proteine.
Să vorbim un pic de virusul care e cauza COVID-19.
El însuși conține un acid nucleic, tot ARN. Fiind un organism foarte primitiv, coronavirusul nu are componentele unei celule (vezi mai sus). Nu are ”nucleu”. Nu are zeamă cu organele. Dar are o membrană, ca și celula, care protejează informația, scânteia vieții din virus. Această membrană e făcută din mai multe lucruri, între care unul e foarte important: țepii.
Țepii (spikes în limba engleză) sunt făcuți dintr-o proteină. Această proteină, pentru că cercetătorii nu au imaginație, a fost denumită S. De la Spike. Țepii coronavirusului conțin proteine țepoase.
Acești țepi, proteinele S de pe capsula virusului, fac o chestie incredibilă. Se leagă de niște receptori de pe celulele noastre din nas, gât, plămâni, inimă, rinichi, denumiți ACE-2.
Când se leagă, începe un ”dans” care permite virusului să-și bage ARN-ul în celula gazdă. ARN-ul virusului inițiază un lanț de evenimente în celule prin care noi virusuri sunt ”fabricate”, manufacturate, după care celula moare și noi virusuri, ”copiii” virusului infectant, vor re-începe ciclul cu o rapiditate uluitoare.
Când comunitatea medicală a început războiul cu pandemia de COVID, multe lucruri erau necunoscute. Au devenit, rapid, înțelese prin colaborarea din laboratoare din toată lumea.
Genomul virusului, ”amprenta” lui de unicitate, a fost decriptat și apoi transmis de la laborator la laborator. Felul în care SARS-Cov-2 invadează, infectează și ucide a fost descris în detalii din ce în ce mai intime. Destinația spre unele organe predilecte a fost cercetată. Și maratonul către un vaccin a început.
Virusul e dibaci. E deștept. E acolo să exploateze vulnerabilități. E capabil să se adapteze. N-are nimic de pierdut. Fără gazdă nu rezistă, moare. Și atunci ”învață” la rândul lui din fiecare luptă pe care o duce cu sistemul nostru propriu de apărare. E ca o organizație teroristă care duce o luptă de gherilă urbană. E depășit tehnologic, dar depășește numeric. N-are același armament dar are o capacitate de camuflaj foarte eficientă.
Foarte eficientă, dar nu perfectă. Orice ar face, virusul trebuie să se lege de receptorul ACE-2. Ca să facă asta, îi trebuie țepi. Țepii sunt făcuți din proteină S.
Aceasta e veriga vulnerabilă. Artizanii vaccinului au înțeles rapid propunerea: Explică limfocitelor cum arată această proteină S, dă-le șansa să devină competente la identificarea ei la poarta de intrare a virusului, și-l vor omorî în fașă, până să ajungă să facă ravagii.
Această strategie a fost folosită cu succes și în fața altor patogeni cum este virusul polio, rujeolos, varicelei, dar și influenza. Sunt lucruri specifice fiecărui patogen care fac ca imunitatea post-vaccinală la unele să fie pentru tot restul vieții, dar la altele doar pentru câtev luni. Nu intru aici în detalii.
Cum să explici armatei noastre imunitare despre proteina S, fără să-i arăți un virus viu? Ai putea să-i ”tai ghearele” și să-l prezinți spre studiu, viu dar atenuat. Sau ai putea (și aceasta e ideea de geniu) să pui celule din organismul nostru să facă ele însele proteină S, pe care soldații imuni s-o studieze. Cam cum construiau rușii rachete cu scheme furate de la americani (sic!)
Intră în scenă tehnologia mRNA. Pentru pregătirea acestui articol am citit în detaliu nu doar mijlocul prin care un vaccin mRNA crește expresia proteinei S în organismul uman, tranzitor, și prin asta creează imunitate la COVID-19, dar și provocările în calea obținerii unui acid nucleic, sintetic.
Un acid nucleic e o bucată de cod. Oamenii au decriptat codul genetic/ genomul uman în întregime. Baze imense de date (cum este The Human Genome Project) conțin descrieri ale fiecărui cromozom al nostru, și fiecărei secvențe genetice de pe fiecare braț. Aidoma pentru ARN, și rolurile lui.
Doar că să faci, să fabrici ADN în laborator, sau ARN în laborator, a rămas un deziderat utopic până în urmă cu aproximativ 20 de ani, când cursa terapiilor genice a fost relansată de salturile tehnologice. Astăzi suntem într-o fantastică nouă eră, din acest punct de vedere. Putem fabrica ADN. Putem construi ARN.
Dacă știi codul genetic al coronavirusului, știi secvența, ”limba” virusului care creează proteină S. Poți lua acea secvență și, cu un indigo chimic, să o copiezi pe ea, și doar pe ea, într-un ARN făcut de tine. Doar că dacă o injectezi doar pe ea, va fi imediat ”văzută” de sistemul imun ca fiind o ”rămășiță” de cod genetic și distrusă de ribonucleaze, adică un fel de enzime salahor care se ocupă cu salubritatea în celulă.
Acestei panglici de ARN care codează proteină S, fabricată de tine, trebuie să începi să-i adaugi aripi, ghetuțe, zurgălăi, tot ce e nevoie ca ea să fie, deodată, mesager. De unde și litera ”m” atașată prescurtării.
ARN mesager în organismul uman are o fizionomie aparte. Îi trebuie două lucruri, dacă e să-l refaci în condiții de laborator. Îi trebuie un cap, și o coadă.
Acest cap, căciuliță sau scufie, nu contează cum îi spui, conține niște legături de metil. Mai mult, el trebuie ”orientat” în spațiu în poziția 3-prim în așa fel încât să nu fie transcris în proteină, că iese proteina prost. Intră în scenă folosirea de ARCAs, sau analogi de anti-reversie ai capului sintetici, care vor fi inserați în secvența ARN-ului mesager ”furat” de la SARS-Cov2 responsabil de sinteza proteinei S.
Primii ARCAs folosiți nu erau foarte eficienți. Cea mai recentă generație de analogi e îmbogățită cu trifosfat încât să ”recruteze” ribozomi, prin legarea unui factor de recrutare (4E).
Dacă nu știți ce sunt aceia ribozomi, aflați că ei au fost descriși prima oară de un cercetător român, George Emil Palade, care a primit și premiul Nobel pentru asta (da, avem un român în fiecare mare salt al omenirii). Robizomii sunt roboțeii celulari care fac proteine.
ARN mesager are și o coadă, ca Rapunzel, formată din baze non-transcriptibile. I se spune poli-A, din cauză că e o înșiruire de adenină, una din cele patru cărămizi genomice, numite și ”baze azotate”,. Bazele azotate sunt notele originale pe care s-a cântat mai apoi simfonia vieții. A fost nevoie de 30 de ani ca cercetătorii să identifice lungimea optimă a acestei cozi reziduale încât rezultatul, i.e. manufactura de proteină, să fie optimă și să genereze răspuns imun. Pentru COVID-19 este de 61 repetiții poli-A.
După ce i-ai pus ARN-ului cap, și coadă, alte lucruri vor trebui adăugate. Trebuie să pui UTRs (flapsuri și eleroane). Un UTR, sau 3’-UTR, e o secvență terminală a translației din codul ARN în proteină care semnalează că procesul s-a încheiat. E ca atunci când faci cârnați, și după ce-ai umplut suficient învârți mațul. Locul unde ”învârți” e un UTR.
Recapitulare: ai copiat secvența proteinei S pe un ARN sintetic. I-ai pus un cap metilat orientat potrivit încât să nu fie distrus de nucleaze. I-ai montat o coadă poli-adeninică încât să crești expresia traducerii. Acum are și secvență UTR încât să crească, după translație, rata de fabricare a proteinei S. Ce-ți mai trebuie?
Îți trebuie o regiune demaror, sau ORF (cadru de citire deschis/ open reading frame), care să semnaleze că ARN-mesager e gata să fie translatat. Acesta trebuie să fie – obligatoriu – parte a unei secvențe Kozak. O secvență Kozac este un pattern în codul nostru genetic care semnalează inițierea decodării genetice, ca un fel de motiv muzical, un fluierat care declanșează operațiunea, sau bagheta dirijorului care spune violonistului că vremea lui a venit.
Și gata.
Avem un vaccin anti-COVID care folosește mRNA. Injectat subcutanat, acest vector sintetic este preluat de celule în interiorul acestora, și transcris în proteină S.
Proteinele S sunt apoi preluate de limfocite care, pe parcursul următoarelor 6 zile, studiază intensiv forma, aranjamentul, alura țepilor. Când se întâlnesc apoi cu un virion SARS-Cov-2 vor ști ce să facă.
Poate n-ai reținut. Vaccinul crește expresia acestei proteine tranzitor, pentru câteva zile, cât e nevoie să aibă loc antrenamentul imun. După care dispare, și nu se mai întoarce niciodată. Rămâne doar amintirea, rămâne memoria genetică a imunității. Rămâne înțelepciunea căpătată prin vaccin.
Vaccinul intră în celulă, nu în nucleul ei. Nu are niciodată contact cu codul nostru genetic, nu poate face supresie, inducție genetică (apud bazaconii din spațiul public). Nu-l poate modifica. E doar un extraterestru care, pentru o vreme, ne-a educat.
Este magistral. Este elegant. Și este sigur.
Este producția muncii neîncetate, a fascinației neîntrerupte și dorinței lăuntrice a atâtor oameni de a înțelege din ce este făcută viața, și cum funcționează organismele. E unul din salturile calitative pe care le vom face, acum, și care începe cu vaccinarea anti-COVID, dar nu se termină acolo.â
Există în desfășurare studii cu vaccinuri anti-cancer, fie că vorbim de melanoame, blastoame sau carcinoame. Există în desfășurare studii cu vaccinuri care să reverseze, posibil, cauzele biologice ale autismului, schizofreniei sau demenței.
Când vremea vine, am să mă vaccinez pentru COVID.”
Vasile Astărăstoae dezinformează prin informații parțial adevărate
În încercarea de a da explicații privind reticența privind vaccinarea împotriva Covid 19, fostul președinte al Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae publică un articol amplu pe blogul personal în care dă argumente care să susțină ideea nesiguranței celor trei vaccinuri care s-ar afla în faze extrem de avansate.
Printre ideile susținute, ca argument major privind imposibilitatea companiilor farmaceutice de a oferi un ser eficient, Vasile Astărăstoae susține că ”Firmele producătoare ale vaccinului nu au niciun fel de experiență si expertiză în acest domeniu. Moderna este un start-up, care a profitat de această oportunitate (cererea de vaccin). Pfizer/BioNTech și AstraZeneca nu au mai produs vaccinuri până-n prezent. Cu alte cuvinte, s-au calificat rapid și asta ridică un semn de întrebare.”
Informația este trunchiată. Moderna este în faza de testare a unui tip de vaccin anti-cancer încă din 2018, iar Pfizer este în top 10 companii farmaceutice care comercializează și produc vaccinuri conform mai multor surse.
Cu toate acestea, informațiile lui Vasile Astărăstoae devin și ele virale. Doar articolul de pe blogul personal are un impact de peste milioane de urmăritori pe Facebook.
Iar informațiile au fost preluate de site-uri ca www.stiripesurse.ro , www.activenews.ro, www.blogulluicristoiu.ro, www.qmagazine.ro sau site-ul RTV și a fost dezbătută în prime time la mai multe televiziuni.
Întrebat despre informațiile trunchiate pe care le-a publicat pe blog, Vasile Astărăstoae a venit cu următoarele precizări: „Am explicat acest lucru. A produce înseamnă a crea, fabrica și pune pe piață. Cele trei companii au fabricat câteva vaccinuri cumpărând licență sau compania care deținea patentul, sau când deveneau generice. Cel puțin astea sunt informațiile pe care le am. Sunt multe companii care fabrică vaccinuri. Și Institutul Cantacuzino fabrică vaccin antigripal. Oricum, nu mă mai interesează dezbaterea Covid-19”.
*Oana Despa este redactor-șef al publicației „Buletin de București” și moderator al „Buletinului de Fake News”, difuzat, în fiecare joi, de la ora 20.00 pe pagina de Facebook „Factual”. Este absolventă a facultăților de Drept și Filologie și are experiență în jurnalism de investigații.