*Oana Despa
„Guvernul olandez cere cetățenilor săi SĂ NU POARTE MASCĂ!” a fost titlul care a ținut, la final de iulie, prima pagină a unui site pentru care ministrul de Interne, Marcel Vela, ceruse închiderea pe perioada stării de urgență. bpnews.ro susținuse, tot într-un articol devenit viral, că polidinul ar fi eficient împotriva COVID-19.
Olanda NU VREA SĂ LE PUNĂ MĂȘTI cetățenilor – titra un alt site obscur, fondat în afara României – stiripeweb.xyz. Niciunul dintre titluri nu dădea o informație reală, ci doar una trunchiată și scoasă din context. Ne aflăm, practic, în fața unei dezinformări.
Cu toate astea, impactul în social-media creat de informație a fost major. Conform raportului CrowdTangle, doar ea a fost distribuită în zeci de grupuri conspiraționiste de peste 3000 de ori și a ajuns la peste 2,3 milioane de followeri.
Raport CowdTangle după articolul publicat de BPNews
Sursa: BPNews.ro
Cum s-a creat fake news-ul?
Site-ul bpnews.ro a fost asociat cu fostul deputat social-democrat Ninel Peia, exclus în 2016 din PSD după ce acesta fusese în fruntea unui grup care susținea că mai mulți copii din Argeș care aveau Sindrom Hemolitic Uremic și se îmbolnăviseră după ce făcuseră vaccinul DTP.
Pe 16 aprilie, în stare de urgență, Guvernul a decis blocarea accesului la site-ul bpnews.ro după ce acolo au fost distribuite informații false și s-a promovat inclusiv „dreptul persoanelor în vârstă” de a se infecta cu noul coronavirus. Este momentul în care presa verifică cine se află în spatele site-ului conspiraționist.
De exemplu, Pressone descoperise că serverele care găzduiau site-ul erau ns1.ninelpeia.ro și ns2.ninelpeia.ro și că reclamele de pe pagina de Facebook ale paginii asociate BPNews erau plătite de același Ninel Peia.
Trei luni mai târziu, lucrurile nu mai sunt atât de evidente. Potrivit registrului de domenii web, RoTLD, domeniul bpnews.ro este cumpărat de o persoană fizică, iar numele acesteia nu e public, ca și în martie, dar numele serverelor care găzduiesc site-ul nu mai sunt ns1.ninelpeia.ro și ns2.ninelpeia.ro, ci ns1.dns-parking.com și ns2.dns-parking.com.
Nici pentru reclamele de pe Facebook nu mai sunt furnizate date. Ele nu mai sunt catalogate ca având teme sociale, alegeri sau politică, așa că rulează fără disclaimer. Îl promovează, însă, tot pe politicianul Ninel Peia.
Captură după raportul WhoIs afișat pentru site-ul BPNews
Sursa: RoTLD
Sursa: Facebook Ads pentru BP News
Să revenim la știrea care ne-a atras atenția.
Ea a fost publicată pe 30 iulie sub semnătura unei doamne neidentificabilă pe rețelele de socializare – Stela Spătaru.
Știrea de pe site-ul românesc citează publicația americană online Breibart. Titlul din publicația de peste Ocean <„Eficacitate nedovedită”: Guvernul olandez nu se va folosi mandatul pe care pentru impunerea măștii. „Fără eficiență dovedită”> este diferit față de cel din presa românească, dar mai apropiat de știrea inițială.
Conform Wikipedia, „rețeaua de știri Breitbart (cunoscută în mod obișnuit ca Breitbart News, Breitbart sau Breitbart.com) este un site american de științe, opinii și comentarii sindicalizate de extremă dreaptă, fondat la mijlocul anului 2007 de comentatorul conservator american Andrew Breitbart, care a conceput-o drept „Postul Huffington al dreptei”. Jurnaliștii săi sunt considerați ca fiind conduși ideologic, iar o parte din conținutul său a fost numit misogin, xenofob și rasist de către liberali și de mulți conservatori tradiționali deopotrivă. Site-ul a publicat o serie de teorii ale conspirației și povești înșelătoare în mod intenționat.”
La rândul lui, site-ul de extremă dreapta american citează agenția de știri Reuters care, cu o zi înainte, publicase un articol unde arăta că: „Guvernul olandez nu va sfătui publicul să poarte măști – ministru”. În această formă corectă și cu același titlu a fost, de altfel, preluată de majoritatea mass-media din România, cu mai multe sau mai puține adăugiri, dar fără a-i schimba înțelesul inițial.
De remarcat că, pe Facebook, știrea reală a avut un impact similar cu cea falsă. Diferența este că, în timp ce știrea agenției de presă Reuters a avut o audiență internațională, știrea publicată de bpnews.ro a circulat în special în grupurile conspiraționiste de limbă română.
Raport CowdTangle după știrea publicată pe Reuters
Sursa: Reuters
Au mai existat, însă, și preluări distorsionate, cum este cazul celei făcute de site-ul stiripeweb.xyz. Despre site-urile cu terminația .xyz s-a arătat că sunt generate de o platformă din Rusia și au ca principal scop propagare de fake news-uri. În perioada stării de urgență, un alt site cu această terminație – breackingnews.xyz – a fost suspendat pentru distribuirea de informații contrafăcute.
Care era de fapt știrea
Pe 29 iulie, ministrul Sănătății din Regatul Țărilor de Jos, Tamara van Ark, anunța într-o conferință de presă ținută la Haga, că guvernul olandez nu va sfătui publicul să poarte măști pentru a încetini răspândirea coronavirusului, susținând că eficacitatea lor nu a fost dovedită. În schimb, autoritățile olandeze anunțau că vor urmări mai bine regulile de distanțare socială după ce creșterea numărului de cazuri de Covid-19. În aceeași intervenție, Tamara von Ark preciza că decizia pentru purtarea sau nu a măștii în diferite situații urma să fie luată la nivel local.
A doua zi, când știrea era preluată de toată presa din România și distorsionată în mod intenționat de anumite site-uri după cum am văzut, presa din Olanda titra deja că orașele olandeze Amsterdam și Rotterdam impuneau obligația purtării măștii în magazine și cele mai frecventate locuri din cele două metropole, precum celebrul district Roșu pentru a limita răspândirea virusului. În Rotterdam, se instituiau amenzi și pentru cei care nu purtau masca în mijloacele de transport în comun. Obligativitatea intra în vigoare din 5 august pentru toate persoanele în vârstă de peste 13 ani. Evident că această știre nu mai este preluată nici de bpnews.ro, nici de stiripeweb.xyz.
Ce spun specialiștii
Pentru a afla care este semnificația celor trei titluri din punct de vedere lingvistic, am vorbit cu Corina Popa, fondatoarea Școlii de gramatică, specialistă în lingvistică care a precizat cum poate influența titlul percepția cititorului.
„Întotdeauna e interesant să studiem comparativ modul în care titlurile din presă reformulează o declarație sau un eveniment. Dat fiind că vorbim despre primul element paratextual cu care cititorul ia contact, ne confruntăm deseori cu o tendință de exagerare, de distorsionare a mesajului inițial, cu scopul de a atrage atenția. Asistăm, în cazul de față, la o astfel de situație: de la un raport condițional firesc: „dacă nu există un argument de autoritate (științific) care să demonstreze eficiența purtării măștii, atunci guvernul olandez nu poate obliga sau sfătui cetățenii să o facă”, ajungem să citim despre o situație imperativă: „Guvernul olandez cere cetățenilor SĂ NU POARTE MASCĂ!“. De la a sfătui la a cere este, desigur, o cale lungă.
Exagerarea atinge cote îngrijorătoare în cel de-al treilea titlu: „Olanda nu vrea să le pună măști cetățenilor”, caz în care asistăm la o evidentă metonimie – inversiunea voluntară a categoriilor logice ale părții prin întreg (Guvernul olandez – Olanda). Tipul de construcție aleasă „nu vrea să le pună măști” generează deliberat o ambiguitate, care ar putea intriga cititorul și l-ar putea atrage către lectura articolului, cu scopul de a afla dacă titlul se referă la sensul propriu – purtarea măștii sau la un eventual sens figurat: Olanda nu intervine în viața cetățenilor, nu îi cenzurează, le oferă libertate.”
Bombe informaționale cu efect întârziat
Deși au trecut mai bine de trei săptămâni de la declarația ministrului Sănătății din Olanda, cele mai multe preluări ale informației au fost până pe 12 august, după cum arată raportul CrowdTangle. Chiar și acum, la o căutare simplă remarcăm că încă sunt distribuiri sporadice ale știrii din 31 iulie pe conturi individuale de Facebook.
*Oana Despa este redactor-șef al publicației „Buletin de București” și moderator al „Buletinului de Fake News”, difuzat, în fiecare joi, de la ora 20.00 pe pagina de Facebook „Factual”. Este absolventă a facultăților de Drept și Filologie și are experiență în jurnalism de investigații.