Pe 18 ianuarie 2024, ministrul de Afaceri Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a susținut tradiționalul discurs despre politica externă a Rusiei din anul precedent și obiectivele vizate de conducerea de la Moscova în noul an. Conform spuselor acestuia, în prim-plan pe lista președintelui Putin se află dezvoltarea economică a Rusiei, sau mai bine zis menținerea economiei la un nivel optim, date fiind măsurile și sancțiunile economice adoptate de Occident împotriva Rusiei, ca urmare, spune el, a politicilor agresive și ilegale ale Statelor Unite și ale sateliților.
Obiectivele Rusiei pentru 2024 nu sunt însă cu mult schimbate față de cele propuse în 2022, după consecințele invadării Ucrainei, ci vizează aceeași dorință de independență economică a statului rus față de orice lanțuri de producție, aprovizionare și logistică, sisteme financiare și bancare de origine externă, asupra cărora, declară acesta, Occidentul exercită un amplu control.
Cu toate acestea, părerea cetățenilor nu este tocmai una optimistă. Conform unui sondaj Levada Center, singura casă de sondare a opiniei publice din Rusia recunoscută la nivel internațional, despre așteptările economice ale cetățenilor în anul 2024, 58% dintre respondenți consideră că economia Rusiei va reprezenta un factor stresant pentru noul an, iar 32% că va fi un an liniștit din punct de vedere economic. Mai jos rezultatele statisticilor de la 2005 până în prezent:
Traducerea întrebării din limba rusă: Credeți că anul care vine va fi unul liniștit sau stresesant pentru economia Rusiei?
- Liniștit
- Stresant
- Nu știu
Se remarcă totuși că apogeul temerilor economice a fost în 2014-2015, când Rusia s-a confruntat cu o mare criză financiară, ca urmare a prăbușirii rublei din cauza scăderii prețului petrolului, precum și ca impact al sancțiunilor economice internaționale impuse Rusiei după anexarea Crimeei în 2014. Chiar dacă în prezent Rusia se confruntă din nou cu sancțiuni economice, chiar de o amploare mai mare, Vladimir Putin afirmă totuși la început de an că în ciuda sancțiunilor externe, economia Rusiei a depășit-o pe cea a Germaniei și este prima în fruntea clasamentului din Europa și a cincea din lume, alături de China, Statele Unite ale Americii, India și Japonia.
Revenind la discursul ministrului de Externe Serghei Lavrov de la începutul acestui an, identificăm din nou, ca o constantă în panoplia discursivă a oficialilor ruși, accentul asupra asupra politicilor externe exercitate de Occident în frunte cu Statele Unite ale Americii, acțiuni care, în opinia sa, încalcă principiul egalității în drepturi ale națiunilor mari și mici, principiu stipulat în Carta Organizației Națiunilor Unite, fără a se face diferențieri de rasă, sex, limbă sau cultură. Cu alte cuvinte, ce vrea ministrul de Externe să sublinieze în puține cuvinte, dar cu impact major asupra gândirii colective, este că, în opinia sa, Federației Ruse îi sunt încălcate drepturi în mod flagrant, că este constant persecutată și pusă în ipostaza de victimă de către puterile occidentale. În plus, în continuarea discursului său, ministrul Lavrov afirmă că Rusia este deschisă pentru a dezvolta relații bilaterale cu statele prietenoase:
„Pe frontul politicii externe, avem un obiectiv clar de a ne dezvolta relațiile cu cei care sunt gata să lucreze cu noi pe o bază egală, reciproc avantajoasă și reciproc respectuoasă, angajându-ne într-un dialog sincer și discuții pentru găsirea unui echilibru de interese în loc de luarea deciziilor care servesc doar agenda egoistă a cuiva, ceea ce se întâmplă cu discuțiile care implică Occidentul condus de SUA într-o majoritate covârșitoare a cazurilor.”
Pentru a întări convingerile economice ale administrației ruse, ministrul Lavrov amintește de bunele relații bilaterale ale Rusiei cu Republica Chineză, relații care sunt la cel mai înalt nivel din întreaga lor istorie. Acesta apreciază că economia Chinei este într-o creștere accelerată, alături de cea a Indiei. De asemenea, recunoscută ca o mare putere economică, India nu este exceptată din lista țărilor cu care Federația Rusă își dorește să se afle în bune relații de cooperare, ba chiar, spune acesta, guvernul rus depune importante eforturi pentru ca parteneriatul strategic dintre Rusia și India să înregistreze progrese semnificative. Statul rus nu se oprește însă doar la dezvoltarea relațiilor bilatereale, ci punctează pe lista obiectivelor imperios necesare a fi de atins, legăturile cu organizațiile regionale, precum Consiliul de Cooperare al Golfului, Liga Statelor Arabe, ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est), Uniunea Africană sau Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene. În continuarea discursului, Lavrov ține să accentueze importanța dezvoltării relațiilor Federației Ruse cu Africa, America Latină și țările asiatice care, după cum afirmă acesta, sunt considerate de statul rus centre independente emergente într-o lume multipolară. De asemenea, în contextul prezidării în anul 2024 de către Rusia a Comunității Statelor Independente, organizație regională formată din opt foste republici socialiste, administrația de la Kremlin își propune să acorde o atenție deosebită Organizației Internaționale a Limbii Ruse, fondată în toamna anului 2023, organizație care, spune Lavrov, este deschisă oricărei țări care vrea să adere, limba rusă fiind populară pe toate continentele.
În altă ordine de idei, ministrul de Externe rus ține să menționeze în discursul său, pe lângă organizațiile regionale, și organizația supraregională BRICS care, spune el, rezumă diversitatea lumii multipolare. Conform spuselor lui Lavrov, circa 20-30 de state și-au exprimat deja interesul de a stabili legături strânse cu BRICS.
„From Russia with love”
Invocarea nevoii de protecție a cetățenilor ruși aflați în afara granițelor țării este încă un obiectiv bifat în 2023, care se dorește a fi dezvoltat și în 2024, conform spuselor lui Lavrov. Acesta susține că rușii ar fi discriminați în Statele Unite și în Europa. Ba mai mult, anul 2023 reprezintă anul creării Mișcării Internaționale Rusofile care, potrivit ministrului de Externe rus, reprezintă doar o asociație informală a oamenilor care trăiesc pe diferite continente cu afinitate spirituală și culturală pentru Rusia.
Primul congres al Mișcării Internaționale Rusofile este estimat a avea loc la jumătatea acestui an. Se pare că rampa de lansare a asociației a fost reprezentată de prima adunare internațională a rusofililor, din martie 2023, la care au participat invitați din peste 40 de țări din Europa, Asia, Africa și chiar Statele Unite, precum actorul Steven Segal, autodeclarat pro-Kremlin și 100% rusofil. Această asociație este prin definiție o mișcare de promovare a culturii ruse în străinătate, îndreptată împotriva rusofobiei și care luptă contra sancțiunilor anti-ruse. Potrivit unei declarații a lui Alexandr Dughin, unul dintre cei mai înflăcărați propagandiști și ideologi ai Kremlinului, această mișcare reprezintă un „dar al iubirii”, al dragostei pentru fascinația manifestată a oamenilor pentru cultura rusă, pentru limbă și tradiții. Un loc unde toți cei care nu se tem să se numească rusofili, sunt acceptați cu brațele deschise. Este însă această asociație limitată doar la atât?
Cercetătorii sunt de părere că Mișcarea Internațională Rusofilă este doar un alt mijloc folosit de administrația de la Kremlin în eforturile sale de propagandă și de război hibrid. În contextul „promovării lumii rusești”, Rusia pregătește doar o altă lovitură împotriva Occidentului, menită să atragă ura împotriva celor care sancționează statul rus și condamnă acțiunile sale ofensive, care, chipurile, au doar scopul de a proteja populația vorbitoare de limbă rusă și de a înlătura regimul nazist din Ucraina, după cum, bineînțeles, afirmă toți oficialii ruși. Sub umbrela promovării limbii și culturii ruse, Kremlinul își întărește ideile naționaliste și împrăștie propagandă și dezinformare, precum însăși istoria a astfel de mișcări și organizații pro-ruse ne confirmă.
Reîntorcându-ne la declarațiile ministrului de Externe rus, întrebat de presă dacă în contextul alegerilor din Ucraina, în cazul în care acestea vor avea loc, se poate să vină la putere o persoană care să fie deschisă negocierilor, Lavrov a spus că Zelensky se folosește de pretextul războiului pentru a amâna alegerile și a sta cât mai mult la putere, sugerând că actualul președinte ucrainean nu este atât preocupat de binele națiunii, cât este de a deține cârma puterii, de a juca rolul principal de pe scena conflictului. Totodată, ministrul de Externe afirmă că Rusia nu este afectată de acordurile pe care Ucraina le semnează cu țările occidentale, iar obiectivele „operațiunii militare speciale” nu se vor schimba, ci se va urmări în continuare atingerea lor. Occidentul este, conform spuselor sale, cel care zădărnicește multi-polarizarea lumii, încercând să-și păstreze dominația globală. În spatele acestei politici de dominație stă, după cum spune Lavrov, Washingtonul, care a optat pentru o extindere nesăbuită a NATO, un bloc cu o agendă clară anti-Rusia, în spațiul post-sovietic, determinând conflictul în jurul Ucrainei. Conform declarațiilor sale, Ucraina este pământ rusesc, parte a Rusiei, iar eforturile occidentaliste încearcă să șteargă memoria comună și să rupă legăturile dintre ruși și ucraineni. Mai mult, susține Lavrov, Ucraina nu este pregătită pentru a negocia direct cu Rusia, deorece îi lipsește liberul arbitru. Discuțiile Ucrainei cu Rusia sunt condiționate, în opinia sa, de renunțarea la așa-zisă ideologie nazistă, la rasismul împotriva a tot ce este rusesc și, îndeosebi, la abandonarea efortului de a adera la NATO. Acestea sunt, spune Lavrov, condiții obligatorii pentru păstrarea poporului ucrainean ca o națiune independentă cu propria sa identitate.
Potrivit ministrului Lavrov, „operațiunea militară specială” a avut un impact destul de benfic asupra statului rus, deoarece a consolidat societatea și a ajutat la curățarea ei de cei care nu au simțit nicio asociere cu lucrurile rusești, cu istoria și tradiția Rusiei. Acest demers a influențat părăsirea granițelor rusești a cetățenilor pro-occidentaliști sau a îndemnat la schimbarea de mentalități pentru cei care au rămas în țară. Lavrov spune că acum, mai mult ca niciodată, vedem influența pozitivă a ceea ce se întâmplă cu operațiunea militară specială, eroismul, dăruirea și abnegația trupelor noastre de pe linia frontului și a familiilor lor.
Acest lucru pare să fie cu adevărat susținut și de statisticile Levada Center, publicate la 26.01.2024:
Conform sondajului, ale cărui rezultate sunt afișate mai sus, la întrebarea Susțineți personal acțiunile forțelor militare ruse în Ucraina?, pe baza ultimelor statistici din luna noiembrie 2023, 39% dintre respondenți au răspuns cu siguranță da, 35% mai degrabă da, 11% au înclinat înspre nu și doar 7% au răspuns ferm că nu susțin acțiunile forțelor militare rusești în Ucraina. 8% dintre respondenți nu au înclinat spre nici o variantă de răspuns. Anlizând ponderea rezultatelor, reise că 74% din cetățenii ruși susțin acțiunile forțelor militare ruse și doar 18% le dezaprobă, lucru aproape consecvent și în statisticile de la începutul războiului, expuse mai jos:
La aceeași întrebare menționată anterior, se observă că procentajul celor care sprijină acțiunile forțelor militare rusești este destul de ridicat încă din februarie 2022, când a avut loc invadarea Ucrainei de trupele Rusiei. Cu toate acestea, ponderea celor care sprijină radical ofensiva militară este în scădere în noiembrie 2023 față de februarie 2022, aproape cu 10 procente. Acest rezultat nu este însă atât de surprinzător, dat fiind faptul că armata are legitimitate în ochii cetățenilor ruși aprope dintotdeauna.
Pe parcursul discursului său, ministrul de Externe Serghei Lavrov menționează că operațiunea militară specială din Ucraina se derulează în acord cu normele războiului și Dreptul internațional umanitar. Mai mult, acesta declară că Ucraina nu respectă aceste norme și drepturi, ci folosește populația civilă pe post de scuturi umane. Această narațiune este des utilizată în mass-media, care este amplu controlată de stat. În fiecare zi, rușii văd la televizor imagini de pe câmpul de luptă, cu așa-zisele orori și persecuții ale ucrainenilor, controlați, după cum li se spune, de Occident în frunte cu Statele Unite, iar în spațiul virtual rusesc circulă imagini cu laboratoare de cercetări-militare bilologice ale Statelor Unite găsite în Ucraina. Statul rus încearcă din răsputeri să controleze opinia publică rusă. Rolul televiziunii este unul deosebit de important, mai ales când cei mai buni propagandiști analizează prin prisma gândirii lor naționaliste tot ce se întâmplă pe câmpul de luptă din Ucraina. Spre exemplu, celebrul propagandist rus, Vladimir Soloviov, într-o emisiune televizată, pe fondul unor discuții privitoare la „operațiunea militară” specială din Ucraina, și-a exprimat convinsa opinie că așa-zisă luptă împotriva nazismului va afecta fiecare cetățean rus. De aceea, spune el, este deosebit de important ca populația Rusiei să sprijine Forțele Armate Ruse în îndeplinirea obiectivelor sale.
Potrivit lui Soloviov, distrugerea Rusiei este principalul obiectiv al Occidentului, Ucraina fiind un simplu pion, executantă a voinței Statelor Unite și mijloc de expansiune a blocului NATO. Acesta afirmă, în timpul emisiunii sale, Seara cu Vladimir Soloviov, că toți cei care refuză să înțeleagă acest lucru sau se opun luptei împotriva regimului neo-nazist de la Kiev ar trebui catalogați drept trădători:
„…avem astfel de oameni în țara noastră. Și trebuie să luptăm cu astfel de oameni! Armatei trebuie să îi dăm totul! Înțelegeți măcar funcțiile generale ale Ministerului Apărării?! Ce lucrare gigantică face Ministerul Apărării? […] Este timpul ca societatea să înțeleagă și să ajute. Nu doar o parte a societății, ci întreaga societate.
După aproape doi ani de război, de propagandă accentuată, de intrigi fără răspuns, de teamă pentru membrii familiei luați pe nepregătite din căldura casei pentru a merge pe câmpul de luptă, de sancțiuni economice, după luni întregi în care au văzut cum multe brand-uri occidentale părăsesc țara, cetățenii ruși încep, ba chiar sunt nevoiți, să se obișnuiască cu situația actuală. Mai ales când sunt de părere că o fac pentru un bine comun. Așadar, după cum avertizează și autorii sondajelor Levada Center, nu toți rușii trebuie catalogați drept susținători entuziaști ai războiului. Cei care admit că sprijină mișcările ofensive ale armatei fie sunt „turbo-patrioți”, fie doar o majoritate apatică, care a acceptat propaganda pro-război a Kremlinului și s-a împăcat cu noua realitate din țară.
Concluzii. Manipulare publică și politică externă
Și în 2024, Rusia își menține prioritățile în politica externă, cu accent pe dezvoltarea economică și independența față de influențele occidentale. În declarațiile ministrului de Externe Serghei Lavrov, se remarcă persistența eforturilor statului rus de a contracara sancțiunile și presiunile economice impuse de Occident, prezentând economia Rusiei ca fiind robustă și competitivă la nivel global, în ciuda provocărilor. De asemenea, ca un fapt cert, oficialii ruși continuă să denunțe politicile occidentale, reafirmând angajamentul pentru dialog și cooperare cu statele dispuse să abordeze relațiile pe baza egalității și a respectului reciproc. Este un mesaj ce urmărește să consolideze sprijinul intern și să proiecteze imaginea Rusiei ca o victimă a agresiunii occidentale, dar și ca un actor deschis pentru colaborare cu parteneri care împărtășesc aceleași valori de suveranitate și reciprocitate. În discursul său ferm și meticulos, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, conturează o viziune „tradițională” asupra politicii externe a țării. În lumina provocărilor economice și geopolitice, acesta subliniază angajamentul neclintit al Rusiei pentru intensificarea puterii economice și influenței internaționale. De la consolidarea relațiilor bilaterale cu parteneri strategici precum China și India, la promovarea culturii și identității ruse în străinătate prin intermediul Mișcării Internaționale Rusofile, și până la susținerea continuă a operațiunii militare în Ucraina, discursul lui Lavrov conturează o imagine fermă a Rusiei, ca actor hotărât și de neclintit pe scena mondială.
Departe de a lipsi din declarațiile oficialilor ruși este vina atribuită acțiunilor întreprinse de Occident, în frunte cu Statele Unite ale Americii, pe care le percepe ca fiind menite să submineze suveranitatea și securitatea Rusiei. Prin controlul propagandei și manipularea opiniei publice, Kremlinul își întărește poziția internă și își justifică acțiunile externe.
Astfel, discursul lui Lavrov nu prezintă doar prioritățile și obiectivele Rusiei pentru anul în curs, ci, concomitent, reflectă dinamica complexă a relațiilor internaționale și a luptei pentru influență și putere în lumea contemporană.
Roxana Pena este doctorandă a Universității din București și cercetător asociat la Centurul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).