Premierul ungur Viktor Orban. Sursa aici.

Am mai vorbit, pe pagina LARICS, despre faptul că unul dintre proiectele Budapestei în ceea ce privește minoritatea maghiară este acela de a construi în jurul Ungariei o centură de autonomii pe baze etnice. Indiferent de situaţia internă din state precum România, Serbia, Slovacia sau Ucraina – diferite din multe puncte de vedere -, oficialii maghiari cer acelaşi lucru, respectiv autonomia minorităţii maghiare în fiecare dintre aceste state în parte. O centură de „autonomii etnice” ar trebui să înconjoare Ungaria şi e menită să aducă două lucruri, dincolo de satisfacerea orgoliului unei naţiuni care are, deseori, (ridicole) pulsiuni imperiale: un ascendent strategic al Budapestei în raport cu aceste state şi, până atunci, voturi (patriotice, fireşte), pentru Viktor Orban şi partidul de guvernământ. La schimb, Budapesta oferă sprijin politic şi financiar liderilor şi partidele maghiare care îşi asumă proiectele ei. Cu o singură precizare: premierul Viktor Orban este un „zeu egoist”, de aceea, un asemenea proiect, presupune la schimb recunoaşterea şi acceptarea totală a liderului de la Budapesta şi loialitate faţă de el (analiza aici).

Vom vorbi acum despre evoluții recente, respectiv demersurile Ungariei pe linia relațiilor bilaterale la nivelul țărilor din proximitatea acesteia, cu detalii privind stadiul acestor relaționări în anii 2020-2021.

Austria – aliați istorici și economici, dar cu năbădăi

Cooperarea economică a stat la baza relaționărilor austro-ungare, iar abordarea austriacă în relațiile bilaterale cu Ungaria a fost dialogul și nu ostilitățile. Ungaria este a șasea cea mai importantă piață de export pentru Austria, la nivel mondial, și cea mai importantă din regiunea Europei Centrale și de Est.

Pentru Ungaria, Austria este al doilea cel mai mare partener comercial și al treilea cel mai mare investitor. Fiind o mică țară fără ieșire la mare, Austria este dependentă de transportul de mărfuri din Europa de Est.

În plus, câteva mii de persoane tranzitează zilnic granița dintre cele două țări în scopuri lucrative. Pe fondul pandemiei, au introdus restricții la granițe, dar au existat excepții pentru navetiști. Ministrul federal pentru UE și Constituție (din cadrul Cancelariei federale) Karoline Edtstadler a declarat radiodifuziunii publice austriece ORF că Austria depinde de o bună cooperare cu Ungaria, în special în ceea ce privește „reglementările pentru navetiști”.

            De asemenea, potrivit unui specialist în domeniu, respectiv Daniela Neubacher, cercetător asistent în cadrul Institute for the Danube Region and Central Europe/IDM: „Acest dialog nu trebuie pus în pericol”,… ”Relațiile dintre Austria și Ungaria sunt speciale, au crescut de-a lungul istoriei, întrucât cele două țări au constituit ultimele rămășițe ale Imperiului Habsburgic, ca monarhie duală, care au inclus o uniune voluntară la nivel monetar și vamal.”

            În context, cancelarul Sebastian Kurz (ÖVP) a participat la Summitul de la Visegrád din ianuarie 2021, cu scopul declarat de a folosi „rolul Austriei ca constructor de punți între Est și Vest” pentru a depăși rupturile de la nivel european.

            Cu toate acestea, singura centrală nucleară a Ungariei din Paks este un ghimpe pentru un stat antinuclear ca Austria, țară care a adresat (în 2018) Curții Europene de Justiție o plângere în acest sens.

            În context, Szijjártó a declarat (25.09.2020), la o întâlnire cu Karoline Edtstadler, că Austria este unul dintre cei mai importanți și mai apropiați aliați ai Ungariei și, deși există o serie de discordanțe, cooperarea bilaterală nu va fi afectată de acestea.

Croația – relații economice și politice consolidate

Conform datelor oficiale din mediile diplomatice, relațiile economice și de afaceri dintre cele două țări au o lungă tradiție și o gamă largă de relații, iar, în ultimii ani, dinamica relațiilor s-a consolidat, aderarea Croației la UE (2013) jucând un rol major în acest sens.

La nivelul anului 2019, din datele oficiale rețin atenția următoarele aspecte:

• Croația a ocupat: locul al 20-lea în rândul partenerilor comerciali ai Ungariei, reprezentând 1% din ponderea comerțului exterior ungar, locul al 15-lea în domeniul exportului și locul al 23-lea în domeniul importului;
• Conform datelor Băncii Naționale Ungare/MNB, Croația a fost cel de-al 37-lea cel mai mare investitor din Ungaria, cu investiții directe în valoare de 22,8 milioane euro;
• A doua țară țintă a capitalului ungar a fost Croația;
• Közép-európai Gazdaságfejlesztési Hálózat Nonprofit Kft./Rețeaua nonprofit de dezvoltare economică central-europeană /CED, cu sediul în Budapesta, are o reprezentanță în Croația;
• Magyar Exportfejlesztési Ügynökség Nonprofit Zrt./ Agenția ungară nonprofit pentru dezvoltarea exporturilor/HEPA sprijină apariția companiilor ungare în Croația, în cadrul Programului de sprijin pentru accesul la piața externă.

La 13.07.2021, în prezența lui Németh Zsolt, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului, și a lui Gordan Grlic Radman, ministrul Afacerilor Externe al Croației, a avut loc deschiderea oficială a președinției ungare a Grupului de la Vișegrad/V4, de la Zagreb. La 01.07.2021 Ungaria a preluat de la Polonia președinția rotativă a V4 (vezi foto).

În discursul său de deschidere, ambasadorul ungar în Croația, Csaba Demcsák, a declarat: „Sub motto-ul președinției noastre <Reenergizarea Europei>, vrem să contribuim la redresarea cu succes a Europei Centrale și a Uniunii Europene. Președinția ungară a V4 a dezvoltat un program destul de ambițios, sunt convins că prioritățile noastre sunt în concordanță cu interesele Croației. De aceea, mizăm pe Croația ca partener activ și susținător în timpul președinției noastre”.

 

            Slovacia – cooperare regională, dar și tensiuni latente neostoite

Legăturile cu Slovacia sunt de importanță strategică, iar cooperarea dintre Ungaria și Slovacia nu a fost niciodată atât de bună, potrivit declarațiilor (02.06.2020) ministrului Afacerilor Externe și Comerțului Exterior din Ungaria, Szijjártó Péter, după discuțiile purtate cu Ivan Korčok, omologul său slovac, la Budapesta (vezi foto).

Szijjártó a apreciat că noul Guvern slovac și-a publicat manifestul în limba maghiară și că țara elaborează o nouă lege privind minoritățile entice și educația acestora

            În context, Szijjártó a menționat că un pod pe Dunăre între Komárom și Komarno va fi finalizat în 2020 și 6 noi puncte de trecere a frontierei, inclusiv 3 poduri peste râul Ipoly, vor fi deschise înainte de intrarea în anul 2022.

            Rețelele electrice din cele două țări vor fi conectate înainte de sfârșitul anului 2020, iar capacitatea interconexiunii lor în domeniul furnizării gazelor va fi crescută semnificativ până în 2024, a evidențiat Szijjártó.

            Korčok a fost de acord că legăturile bilaterale au fost foarte bune ca urmare a cooperării din ultimii ani și a spus că tratatul de bază al celor două țări semnat acum 25 de ani are toate elementele fundamentale pentru dezvoltarea în continuare a legăturilor actuale. El a remarcat eforturile atât ale Slovaciei, cât și ale Ungariei de a oferi sprijin rudelor etnice din cealaltă țară și a făcut o mențiune specială asupra unui Centru Cultural Slovac care urmează să se deschidă în curând la Budapesta.

            În ceea ce privește aniversarea centenarului Tratatului de la Trianon, ministrul slovac a spus că țara sa are o poziție diferită în ceea ce privește acordul, dar a adăugat: „Avem responsabilitatea de a ne asigura că istoria nu ne separă, chiar dacă nu oferă întotdeauna o similaritate de păreri. Toți ar trebui să evalueze istoria după cum o consideră relevantă, dar ar trebui să continuăm să lucrăm pentru a construi legături”, a spus Korčok.

            Fricțiunile nu lipsesc, însă. După cum am presentat deja în cadrul LARICS (analiza aici), cazul achizițiilor ungare de terenuri agricole din Slovacia a fost cel mai tensionat și cel mai mediatizat.

Slovenia – sincronizări regionale pentru abordări globale

La 01.03.2021, ministrul sloven de externe Anže Logar a găzduit a doua întâlnire informală a inițiativei „Central 5”, în cadrul căreia s-a întâlnit (la Brdo pri Kranju, Slovenia) cu omologii săi: ministrul federal pentru afaceri europene și internaționale, Alexander Schallenberg – Austria;  ministrul afacerilor externe, Tomáš Petříček – Republica Cehă;  ministrul afacerilor externe și comerțului,

Szijjárto Péter – Ungaria și ministrul afacerilor externe și europene, Ivan Korčok – Slovacia, pentru a purta discuții privind prioritățile viitoarei președinții a Sloveniei la UE, din a doua jumătate a anului 2021 și stadiul pandemiei COVID-19. Cu acest prilej, oficialul a subliniat importanța consolidării relațiilor transatlantice, sub noua administrație americană, precum și despre relațiile cu China. În context, oficialii au fost de comun acord că parteneriatul UE-SUA este necesar pentru a asigura stabilitatea ordinii internaționale în baza cadrelor legale, care este deosebit de importantă pentru țările mici. În ceea ce privește relațiile UE-China, miniștrii au convenit ca statele membre să se străduiască să stabilească o cooperare de succes, în ciuda anumitor diferențe între cele două părți, care trebuie gestionate într-un mod constructiv. În ceea ce privește viitoarele relații UE-Regatul Unit, a existat un consens că următoarea provocare este punerea în aplicare a Acordului comercial și de cooperare. Miniștrii au mai abordat și problematicile de cooperare economică dintre țările din regiune.

 

Serbia – Ungaria pe post de mentor și susținător necondiționat

  Premierul sârb, Ana Brnabić, a declarat (05.07.2021), în cadrul întâlnirii cu președintele Parlamentului ungar, Kövér László, că relațiile bilaterale, în special relațiile politice, sunt la cel mai ridicat nivel din istorie și că, din punct de vedere economic, Ungaria este al treilea partener ca importanță al Serbiei (vezi foto).         

Brnabić și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul consistent și continuu pe care Ungaria îl oferă Serbiei în procesul de integrare europeană la cel mai înalt nivel politic și pentru persistența în poziția privind necesitatea extinderii UE, indiferent de dificultăți, opțiunea optimă pentru Serbia fiind apartenența la UE.

            De asemenea, Brnabić a afirmat că legăturile regionale au o importanță deosebită și, în acest context, a citat Grupul de la Vișegrad, subliniind că Ungaria „a deschis acea ușă a cooperării” către Serbia.

            Potrivit opiniei premierului Brnabić, cooperarea dintre cele două țări în ceea ce privește proiectele de infrastructură se dezvoltă bine, mai ales: reconstrucția căii ferate Belgrad-Budapesta, începutul lucrărilor de modernizare a căii ferate Szeged-Subotica-Baja, extinderea punctului de trecere a frontierei de la Horgoš și investițiile companiilor ungare în regiune.

            De asemenea, faptul că Serbia și Ungaria au un acord cu privire la utilizarea în comun a spațiilor misiunilor diplomatice și consulare din lume dovedește relațiile bilaterale de prietenie, a evidențiat premierul sârb.

            Kövér László a fost de părere că Serbia este cel mai important partener economic al său din Balcanii de Vest și că „prietenia reciprocă nu este un sentiment subiectiv, ci o oportunitate și o modalitate de a sprijini strategic cele două țări”.

 

Ucraina – presing-ul nestăvilit al Budapestei, cu zîmbetul pe buze

La întâlnirea de la Kiev (27.01.2021) dintre Szijjártó Péter și Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, partea ungară a declarat: „Transcarpatia/Ucraina Subcarpatică trebuie transformată într-o poveste de succes comună, suntem gata să construim mai departe”.

Potrivit lui Szijjártó: „Relațiile dintre cele două țări nu s-au dezvoltat în  direcția corectă, dar deteriorarea ulterioară a relațiilor poate fi stopată prin demersuri similare celui de la Kiev.

            În context, Szijjártó a evidențiat o serie de realizări: finalizarea podului de pe Tisza, din Záhony; deschiderea viitoare a unui nou punct de trecere a frontierei între Nagyhódos și Palágy; sprijinirea construcției drumurilor în Transcarpatia, cu alocarea sumei de 50 de milioane de euro și a sumei de 16 miliarde de forinți pentru 34.000 de fermieri din Transcarpatia. Totodată, a anunțat că Ungaria intenționează să aducă rețeaua de autostrăzi ungare până la granița ucraineană și este gata să participe la construcția infrastructurii acestora pe teritoriul ucrainean.

            De asemenea, Szijjártó a subliniat că manifestările extremiste creează „un sentiment negativ” și ar trebui eliminate din relațiile bilaterale. Szijjártó a mai afirmat că în timpul pregătirii legii minorităților, vor exista consultări cu partea ungară.

            S-a mai menționat că partea ungară își va continua ajutorul umanitar acordat Ucrainei, iar până în prezent 2.700 de copii pot să-și petreacă vacanța de vară în Ungaria. Însă „perchezițiile violente la domiciliu” din Transcarpatia (decembrie 2020) au generat sentimente adverse: „Dacă minoritatea maghiară din această regiune este percepută ca o sursă de conflict, acest aspect nu va ajuta la dezvoltarea relațiilor”, a subliniat oficialul.

            Pe de altă parte, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a evidențiat evenimentele negative de la sfârșitul anului trecut, respectiv perioada alegerilor locale din octombrie 2020, când Ucraina a acuzat Ungaria de amestec în campania din Transcarpatia și a interzis accesul unor oficiali ai Guvernului ungar pe teritoriul său. Cu toate acestea, Kuleba a menționat că s-a reușit stabilirea unui dialog constructiv. S-a convenit înființarea unui grup de lucru ungaro-ucrainean în domeniul educației și va exista un grup de lucru online la nivel de antreprenori. „Există contradicții în opinii, dar Ungaria respectă suveranitatea Ucrainei și aderarea la UE“, a evidențiat Kuleba, recunoscând că Ungaria sprijină vindecarea copiilor răniți în confruntările din regiunea Donețk (2021). De asemenea, întâlnirea dintre Viktor Orban și Volodimir Zelenski, care va fi organizată în viitorul apropiat, este încă pe ordinea de zi și se va face tot posibilul pentru ca această întâlnire să fie una fructuoasă și va deschide un nou capitol în relațiile bilaterale. Totodată, oficialul ucrainean a respins afirmațiile părții ungare privind atitudinea negativă față de minoritatea maghiară din Ucraina și cele referitoare la retorica antiucraineană promovată de către Ungaria.

România – Bucureștiul mereu în defensivă sau inexistent ca reacție

La 18.02.2021, Szijjártó Péter s-a întâlnit cu omologul său român, Bogdan Aurescu, la București, iar în cadrul întrevederii, au fost discutate aspectele de interes prioritar aflate pe agenda bilaterală, precum și evoluțiile din cele două state legate de gestionarea pandemiei de COVID-19. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat dorința părții române de a dezvolta și consolida relația cu Ungaria în toate domeniile de interes comun,                      în conformitate cu Tratatul politic din 1996 și Declarația privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002. La rândul său, ministrul Péter Szijjártó a exprimat deschiderea părții ungare pentru relansarea relației cu România în toate domeniile, prin realizarea de proiecte de interes reciproc.

            Media românești au vehiculat că pe agenda vizitei, Szijjártó Péter a propus doar dosare legate de cooperarea economică, în energie, infrastructură și transport, subiecte accesibile în relațiile bilaterale. Din declarațiile oficiale nu a reieșit clar contextul vizitei, respectiv dacă a onorat invitația omologului român, a altui demnitar român sau din proprie inițtiativă.

            Pe pagina sa de Facebook, Szijjártó Péter a postat mesajul „Un nou guvern la București, noi speranțe în relațiile ungaro-române!”.

            Pentru media ungare, Szijjártó a declarat că partea română a fost de acord, printre altele, să deschidă a treia conexiune de autostradă între Mátészalka și Satu Mare până în 2024 și să permită trecerea frontierei în altă parte.

            De asemenea, el a subliniat că România este a patra cea mai importantă piață de export pentru Ungaria, iar legăturile dintre cele două țări sunt, de asemenea, critice datorită comunității maghiare semnificative care trăiește în Transilvania. „Există interese comune pentru care acționăm împreună la Bruxelles, există investiții comune. Urmând exemplul relațiilor maghiare-slovace și maghiare-sârbe, aceste succese practice vor oferi o bază solidă pentru un nivel mai înalt de încredere, ceea ce ne va permite să discutăm probleme fierbinți și sensibile, care sunt fundamental legate de drepturile comunităților naționale “, a subliniat el.

            Conform comunicatului MAE România, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat dorința părții române de a dezvolta și consolida relația cu Ungaria în toate domeniile de interes comun, în conformitate cu Tratatul politic din 1996 și Declarația privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002”.

            Dincolo de declarațiile – de fiecare dată! – reactive ale părții române, rămâne de subliniat incapacitatea aproape endemică a Bucureștiului de a răspunde provocărilor constante al Budapestei, beneficiara unei diplomații de un activism și o disponibilitate uluitoare, care nu face, fără să se sinchisească, decât să mute constant liniile roșii din relația bilaterală tot mai departe. Riscul este să le mute atât de departe încât să facă o confruntare inevitabilă…

            Ultimul caz este cel al achizițiilor de imobile și terenuri arabile din România de către Ungaria (analiza aici), dar există și multe alte episoade recente în care Bucureștiul a fost complet pasiv (analizele aici și aici) sau pur și simplu inexistent (vezi aici și aici).

Analiză de C. Ioana, absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti, expert LARICS pe problematica maghiară.