Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) prin LARICS și INSCOP Research a lansat ediția a patra a “Barometrului de Securitate Energetică”  în cadrul unui eveniment susținut în Sala de Consiliu din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, în prezența reprezentanților mediului academic, reprezentanților mass-media, studenților la sociologie.

Prezentarea studiului și dezbaterea concluziilor au fost susținute de Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, Director ISPRI, Conf. Univ. Dr. Darie Cristea, Prodecan Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, și Remus Ștefureac, Director INSCOP Research, coordonator STRATEGIC Thinking Group.

Concluzii Barometrul de Securitate Energetica, editia a IV-a

Reducerea prețului la energie și soluții de creștere a independenței energetice

În timp ce o majoritate de 69,7 % consideră că principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România o reprezintă măsurile greșite luate de autoritățile din România, un total de 43% consideră totuși că măsurile adoptate până acum de Guvern pentru a reduce impactul scumpirii energiei sunt eficiente, iar cea mai apreciată măsură raămane plafonarea prețului la energie electrică.  De altfel, 84,3 % dintre respondenți afirmă că revenirea la o piață reglementată ar fi o soluție bună pentru reducerea prețurilor la energie în România.

În ceea ce privește soluțiile pentru eficientă energetică, 60,8 % preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței (ajutor pentru izolare termică, panouri fotovoltaice, energie verde).  53% consideră că dezvoltarea producției de energie din surse verzi poate fi o soluție pentru a crește independența energetică a UE.

Solidaritatea românilor în față crizei energetice

59,6 dintre români ar fi de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre UE cu gaze naturale, iar 78 % sunt de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză sau urgență.

Spațiul Schengen

Faptul că România nu este în Schengen constituie pentru 77,6% dintre respondenți o dovadă că țara noastră este tratată ca un membru de rangul al doilea în cadrul UE.

Varianta completă a Barometrului de Securitate Energetică: Barometrul de Securitate Energetică, ediția a patra. PDF