de Mădălin Necșuțu | Sinopsis

Cercetătorul LARICS, Nicolae Țîbrigan, face acum o analiză comparativă despre cum funcționează și care sunt mijloacele de realizare a obiectivelor strategice ce țin de propagandă și de dezinformare ale Rusiei față de statele Balcanilor de Vest și cele din Parteneriatul Estic.

Prima parte a interviului, dedicată propagandei ruse în România și Republica Moldova poate fi citită aici.

V-aș ruga să ne enumerați principalele surse ale propagandei ruse din Balcanii de Vest, atât din media tradiționale, cât și din social media? La fel și din zona Parteneriatului Estic.

Pentru a răspunde la aceste întrebări, în primul rând ar trebui să ne uităm și la obiectivele geostrategice ale Rusiei față de regiunile amintite.

Dacă în cazul zonei Parteneriatului Estic (PaE), Moscova e mult mai rezilientă, amintind în documentele sale strategice de o zonă a „vecinătății granițelor” (vechiul concept al „străinătății apropiate”, readaptat), în cazul Balcanilor de Vest, Rusia vede regiunea drept o oportunitate de a submina UE și NATO prin instrumentalizarea vulnerabilităților locale. Pentru Rusia, Balcanii reprezintă, în general, un spațiu de care se simte conectată din punct de vedere istoric, cultural și religios – legături promovate activ, și chiar exagerat, de diplomația publică și sursele mediatice de propagandă.

În acest sens, Balcanii ar reprezenta, în gândirea strategică a Moscovei, o „periferie vulnerabilă” a Europei unde e cel mai bine să-ți întărești pozițiile și să-ți maximizezi influența și puterea regională, în contrapondere cu Occidentul. Acesta e și motivul pentru care influența mediatică a Rusiei în Balcanii de Vest a devenit una copleșitoare.

De exemplu, Sputnik Srbija a devenit cel mai cunoscut site de „știri alternative” din Balcanii de Vest, alimentând spațiul online cu propagandă pro-Kremlin și dezinformări anti-europene, anti-NATO. De altfel Sputnik mai e cunoscut și datorită podcasturilor sale tematice pe care le oferă cu titlu gratuit posturilor de radio locale din Serbia. În afară de Sputnik, mai există și alte surse afiliate Moscovei, cum ar fi RBTH – Russia Beyond the Headlines (sau Russia Beyond) cu materiale traduse în limbile sârbă și macedoneană, sau ziarul Argumentî i Faktî publicat deocamdată doar în Serbia.

În plus, presa rusă apare în zonă atât în format tipărit, cât și online, cum e cazul suplimentului Ruska Rec, sau site-ul pro-rus din regiunea separatistă Donbass (estul Ucrainei) Newsfront – sursă susținută financiar de către serviciile secrete ruse din zona militară (GRU). Există și o serie de ziare locale care promovează medicamente și tratamente alternative din Rusia, dar acestea vizează deocamdată doar publicul vârstnic, fără a avea vreo agendă politică specifică. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste surse nu se află în topul celor mai accesate sau citite, conform ultimelor rapoarte SimilarWeb sau Alexa.

În statele Parteneriatului Estic, propaganda rusă este tot atât de deschisă, acționând mult mai direct, deoarece Vladimir Putin rămâne perceput ca un lider destul de popular (cazul Republicii Moldova). Totuși, aici Kremlinul nu folosește un anumit stat, cum e cazul Serbiei pentru Balcanii de Vest, ca „platformă” de rostogolire a narațiunilor propagandistice. Specificul regiunii permite ca sursele și resursele să fie mai diversificate, pornind de la prezența comunităților rusofone, cunoașterea pe scară largă a limbii ruse, prezența unor legături ale elitelor politico-economice și până la raportarea la istoria URSS ca bază identitară.

Chiar dacă aceste elemente structurale dau impresia unei zone relativ omogene, narativele dezinformării ruse sunt adaptate contextelor interne ale fiecărui stat în parte, în afara tematicilor generale de interes și obiectivelor specifice.

Care sunt resorturile și cum funcționează propaganda rusă în zona Balcanilor de Vest (BV)? Care sunt principalele teme și cum sunt ele adaptate pentru majoritatea acestor țări? Aceeași întrebare, dar pentru țările din Parteneriatul Estic (PaE), cu accent pe Republica Moldova, Ucraina și Georgia?

Problemele majore ale mass-media în limbile naționale din cele două regiuni, fragmentarea extremă și lipsa de bază economică reală, au vulnerabilizat extrem de mult presa din țările BV și PaE.

În cazul BV, după destrămarea Iugoslaviei, această a trecut prin perioade succesive de progres și regres, iar acestea practic au pierdut competiția cu „sursele pro-Kremlin”. Nici guvernele sau liderii politici locali nu acordă o atenție sporită problemei securității informaționale și libertății presei. De exemplu, într-un raport al Comisie Europene guvernele din zona BV au fost criticate pentru lipsa oricăror eforturi de a îmbunătăți libertatea presei. Pe lângă asta, chiar și independența mass-media e în continuare amenințată, iar intimidarea jurnaliștilor reprezintă în continuare o practică obișnuită, nefiind serios investigată de autorități.

Acestea reușesc să câștige teren și din cauza lipsei voinței politice din țările Balcanilor de Vest de a contracara dezinformarea și propaganda rusă, în condițiile în care unii actori non-guvernamentali cu interese economice clientelare în spațiul post-sovietic „invită” deliberat propaganda rusă, în sensul că aceasta nu numai că este tolerată ori folosită conjunctural, dar chiar facilitată de contextul politic și măsurilor luate în sectorul media.

Sursa: Marin Lessenski, „Common Sense Wanted: Resilience to ‘Post-Truth’ and Its Predictors in The New Media Literacy Index 2018”, Report, March 2018, Open Society Institute – Sofia, p. 11

Toți acești factori circumstanțiali determină o slabă alfabetizare mediatică în rândul populației, precum și o scădere a calității materialelor jurnalistice: titlurile articolelor devin tot mai scandaloase, iar ponderea conținutului preluat de pe alte website-uri de știri e în continuă creștere. În aceste condiții, Sputnik Srbija n-a făcut altceva decât să se adapteze pieței media locale, oferind acum conținut original gratuit, ca mai apoi acesta să fie distribuit pe scară largă prin intermediul mai multor surse online tocmai din aceleași motive invocate anterior, sau pur și simplu din raționamente financiare. E un cerc vicios pe care autoritățile naționale dimpreună cu societatea civilă ar trebui să-l spargă.

Citiți continuarea interviului pe Sinopsis.