În contextul acutizării fenomenului fake-news, ale căror efecte se resimt din ce în ce mai mult în România, și constatând utilitatea elaborării, de o manieră participativă, a unei abordări coerente pentru prevenirea și combaterea acestuia, Institutul pentru Politici Publice (IPP), G4Media alături de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) au organizat miercuri, 20 martie, masa rotundă cu tema: „Soluții de societate și demersuri instituționale pentru combaterea fake news în România”
La discuții au participat reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, consilieri guvernamentali și reprezentanți ai mediului academic.
Obiectivul discuției a vizat identificarea instrumentelor și a mecanismelor existente (sau ce necesită dezvoltare) la nivel legislativ și instituțional care pot fi dispuse pentru combaterea face-news/știrilor false. Astfel, evenimentul a reprezentat un prim-proces de consultare instituții-societate civilă în vederea identificării de soluții concrete de politică publică.
Masa rotundă a fructificat și rezultatele recentei analize a IPP&G4Media pe subiect și constituie o etapă actuală în demersul mai larg al celor două organizații de promovare a importanței unui efort de societate în combaterea fenomenului fake news.
În cadrul dezbaterii, expertul Nicolae Țîbrigan din cadrul LARICS a subliniat importanța definirii corecte a ceea ce înseamnă dezinformarea „cu intenție”.
„Este destul de greu de stabilit cine dezinformează cu intenție (din rea-voință) și cine a răspândit informații false din eroare (misinformation). De asemenea, pe online situația e și mai complicată deoarece cartoful fierbinte al vinei poate fi aruncat de la sursă la sursă, iar fără identificarea întregii rețele a dezinformării digitale, nu putem identifica pacientul zero”.
O altă vulnerabilitate a spațiului informațional din România, semnalată de expert, se referă la „goana presei” după senzațional, fără vreo verificare prealabilă a faptelor (fact-checking). Așa se explică ușurința cu care propaganda pro-Kremlin a reușit să-și rostogolească cu ușurință propriile narațiuni în România.
În mediul de informare din România, Rusia a avut o tentativă importantă de a crea o breșă în vara anului 2017, fapt semnalat și în cadrul unei investigații LARICS.
Unele voci au considerat mișcarea mai degrabă un test prin care aparatul de propagandă al Kremlinului a palpat reacția instituțiilor de la București într-o asemenea situație.
La vremea respectivă, reacția a fost și contondentă, și eficientă. Postului RTR, care încerca să intre pe piața din România via Chișinău și instalându-se inițial la Iași, i-a fost refuzată acordarea licenței de către CNA. Ulterior, rușii au pierdut și pe terenul instanței, unde au contestat decizia Consiliului Național al Audiovizualului.
Membrii CNA au avut de altfel toate motivele să trateze cu suspiciune și reticență solicitarea de acordare a licenței.
De exemplu, o monitorizare realizată de Asociaţia Presei Independente, din Republica Moldova, în perioada 27 martie-10 aprilie 2017, deci anterior deciziei CNA, releva calitatea și cantitatea fake news-ului promovat de postul respectiv, peste Prut.
Din acest punct de vedere, România este direct vizată de orizontul de posibilități conturat pe nisipurile mișcătoare ale amestecului extern în procesul electoral.
Expertul LARICS a îndemnat jurnaliștii și reprezentanții societății civile să-și unească eforturile în organizarea unor seminarii/traininguri comune de media litteracy și digital litteracy, pentru a spori propriile capacități și tehnici de combatere a dezinformării și propagandei.