Autor: *Ciprian Cucu
O mare parte dintre dezinformările anti-vaccin pornesc de la „oameni de paie” – eroarea de argumentare în care se combate o interpretare eronată a unor afirmații. Acest articol va prezenta cazul eficacității vaccinurilor, în situația în care mai multe postări pe Facebook și articole pe publicații online consideră, fals, că vaccinurile sunt pur și simplu ineficiente (că sunt doar o metodă de a face bani) sau chiar că, în loc să prevină COVID, vaccinurile ar duce în realitate la creșterea numărului de cazuri.
Ce spun datele de până acum?
Pentru a înțelege această formă subtilă de dezinformare, este necesar să fie clarificate câteva informații despre ce se afirmă despre eficiența vaccinurilor – deci ce așteptări ar trebui să avem.
În primul rând, putem afirma că nu ne putem aștepta la eficiență 100%. Eficiența demonstrată până în prezent variază între 60% pentru AstraZeneca (actualizată recent la 76%- https://www.biospace.com/article/comparing-covid-19-vaccines-pfizer-biontech-moderna-astrazeneca-oxford-j-and-j-russia-s-sputnik-v/ ) și 95% pentru Pfizer.
Vaccinul chinezesc Sinovac are, după datele publicate de producător, o rată de eficacitate estimată între 50% și 79% (https://apnews.com/article/china-gao-fu-vaccines-offer-low-protection-coronavirus-675bcb6b5710c7329823148ffbff6ef9 ); cel mai recent studiu, făcut în Brazilia, arată o eficacitate de 50.4%. (https://www.bbc.com/news/world-latin-america-55642648 )
În cazul vaccinului rusesc Sputnik, deși afirmațiile inițiale susțin o eficacitate de 91.6%, vaccinul rămâne unul controversat, pentru că producătorii și autoritățile din Rusia nu au oferit suficientă transparență a datelor – mai multe solicitări din partea comunității științifice internaționale de a primi acces la datele folosite, au rămas fără răspuns. (https://www.dw.com/en/is-sputnik-v-vaccine-safe/a-57219314 ).
Ce înseamnă eficacitatea?
Interpretarea valorilor prezentate este pasul următor: intuitiv, s-ar putea presupune că o eficacitatea de 95% ar înseamna că o persoană vaccinată are 5% șanse să dezvolte COVID sau că din 100.000 de persoane vaccinate ne putem aștepta să avem până la 5000 de persoane bolnave. Această interpretare este însă falsă, pentru că 95% se aplică la numărul așteptat de infecții (care este aproximativ 1%). Astfel șansele unei persoane vaccinate să facă boala sunt 0.05% față de 1% în cazul persoanelor nevaccinate. Considerând un vaccin cu eficacitate de 95%, din 100.000 de persoane vaccinate, ne putem aștepta la maximum 50 de persoane care să dezvolte boala, față de 1000 de persoane care ar putea să dezvolte COVID în cazul în care cei 100.000 nu ar fi vaccinați. (https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(21)00075-X/fulltext)
Similar, o eficacitate de 70% înseamnă că, din 100.000 de persoane vaccinate, ne putem aștepta la un maxim de 300 de persoane care să se îmbolnăvească, de trei ori mai puțini decât în lipsa oricărui vaccin.
Este important de amintit că, încă de la începutul pandemiei, scopul principal a fost menținerea sub control a pandemei, cu alte cuvinte reducerea suficientă a infectărilor și îmbolnăvirilor (nu toate infectările duc la îmbolnăvire). În final, folosirea pe scară largă a oricăror vaccinuri cu eficacitate peste 50% ar fi suficiente pentru a atinge acest obiectiv, dar aceste rezultate necesită timp.
Când este eficacitatea resimțită?
Cifrele prezentate anterior se referă la protecția maximă oferită de vaccinuri. Se cunoaște deja faptul că răspunsul imunitar se formează în timp, iar în funcție de vaccin este poate necesară o doză secundară (rapel). Astfel, după cum se vede și în imaginea de mai jos (în cazul vaccinului Pfizer – cel mai utilizat în România), răspunsul imunitar (și deci eficacitatea protecției oferită de vaccin) este maximă doar după 28 de zile de la prima doză. O situație similară (cu mici diferențe) se pot găsi și pentru restul vaccinurilor folosite.
Sursa imagine: https://www.synevo.ro/imunizarea-populaiei-procesul-de-vaccinare-covid-19/
De asemenea, este important de precizat că cifrele prezentate anterior se referă la protecția împotriva dezvoltării bolii COVID, nu împotriva infectării cu virusul care cauzează această boală – Sars-Cov-2. Studiile recente arată că vaccinurile previn în mare măsură transmisia virusului, reducând infecțiile cu 75-90% pentru persoanele vaccinate complet. Aceste rezultate explică de altfel și numărul redus al persoanelor vaccinate care au dezvoltat touși boala: 5814 din 85 de milioane (în SUA, până în 14 aprilie, conform [ https://www.nationalgeographic.com/science/article/yes-vaccines-block-most-transmission-of-covid-19 ]) adică un procent de 0.0068% (mult sub riscul așteptat de 0.05%).
Șansele de infectare și alte rezultate din lumea reală
Pe de altă parte, riscul de infectare nu este uniform, ci depinde de mai mulți factori. Se cunoaște deja că vârsta este un asemena factor – care influențează riscul de infecție (și pe cel de a dezvolta boala). Se cunoaște de asemenea că încărcătura virală poate să varieze și că asta influențează severitatea simptomelor. De asemenea, timpul de exepunere este un factor – altul este riscul în care o persoană are contact scurt în aer liber cu o persoană infectată, față de un scenariu în care ar petrece 8h/zi într-un birou unde sunt alte 4-5 persoane care prezintă simptome.
Un alt factor important este evoluția virusului, așa-numitele tulpini, care reprezintă forme diferite care în anumite cazuri pot „scăpa” de imunitatea generată de vaccinuri. Până în acest moment se pare că vaccinurile își păstrează suficient din eficacitate, însă subiectul este o îngrijorare, pentru că se poate vorbi deja despre o „cursă” – dacă se va reuși vaccinarea unui procent suficient de oameni la nivel mondial înainte ca virusul să se transforme atât de mult încât vaccinurile să devină ineficace.
Astfel, după cum se afirmă în mai multe analize pe subiect, „este important de înțeles că reducerea transmiterii nu înseamnă că nu mai există transmitere”( https://theconversation.com/mounting-evidence-suggests-covid-vaccines-do-reduce-transmission-how-does-this-work-160437) , de aici și păstrarea unor măsuri de prevenție precum purtarea măștii în spații închise.
Abordarea rațională și temporizată, combinată cu eficacitatea vaccinurilor se observă în evoluția pandemiei din majoritatea țărilor care au procente ridicate de vaccinare precum Marea Britanie sau Israel (dar și în SUA, cum am arătat mai sus), în timp ce în țări precum Taiwan (unde s-au vaccinat puțini oameni) au avut noi creșteri în numărul cazurilor de COVID.
Situația în Marea Britanie. Sursa:https://www.economist.com/graphic-detail/2021/02/22/evidence-from-britain-shows-covid-19-vaccines-are-very-effective
Situația în Israel. Sursa:
https://www.statista.com/chart/24608/covid-19-case-trends-in-israel/
Dezinformările
Seychelles – excepția care confirmă regula?
Un caz particular, ce pare a fi o excepție de la exemplele de mai sus, este situația din Republica Seychelles, folosită recent drept exemplu negativ în mai multe postări și articole. Iulian Urban este unul dintre cei care preiau știrea, folosind ca sursă siteul conspiraționist de extremă dreaptă zerohedge. (https://mediabiasfactcheck.com/zero-hedge/ )
Știrea este folosită și de activenews, care-i dedică două articole în 5 mai și 18 mai. Primul articol, ce a strâns câteva mii de interacțiuni conform Crowdtangle, susține că se poate observa „creșterea numărului de infectări PE FONDUL unei campanii agresive de vaccinare”, apoi preia parțial știrea inițială de pe siteul Bloomberg și se încheie cu afirmația: „Faptul că și persoanele complet vaccinate se infectează în continuare cu Covid-19 spune multe despre eficiența „vaccinului” și despre singurul argument îmbrățișat de habotnici: așa-zisa imunizare.”
Se sugerează astfel ideea că această creștere a cazurilor este fie datorată ineficacității vaccinurilor, fie chiar cauzată de vaccinuri în vreun fel (ultima parte fiind imposibilă științific).
Pentru a susține ideea, autorii fac o serie de erori – omit contextul, fac doar o selecție care se potrivește concluziei (eroarea denumită în engleză cherry picking) și contruiesc o imagine falsă a așteptărilor de la vaccinare (eroarea omului de paie prezentată anterior).
Selectarea exemplului Seychelles în loc de Israel, Marea Britanie sau chiar SUA, induce ideea falsă că acest exemplu poate fi generalizat, deși acesta este mai degrabă excepția decât regula. Contextul din Republica Seychelles este important: se insistă pe faptul că este țara cu cel mai ridicat procent de vaccinări, dar nu și pe faptul că întreaga populație este sub 100.000 de persoane, ceea ce face ca procentele să crească foarte repede. În plus, majoritatea dintre vaccinurile folosite au fost variantele din China și Rusia, iar tulpina de COVID din țară este cea sud-africană.
Relevant este și faptul că Seychelles au relaxat măsurile de protecție, permițând mari evenimente de Paște și deschizând încă din martie restaurantele, școlile și turismul; 14.000 de turiști au venit doar în luna aprilie (~14% din populație! ( https://www.bbc.com/news/57148348) Doar că în martie erau doar 20-25.000 de persoane vaccinate, iar imunitatea dată de vaccinuri se instalează la 20 – 28 de zile de la vaccinare, după cum am arătat anterior. Cum numărul de cazuri a început să crească încă din 28-29 aprilie, procentul real de persoane imunizate este 38,9% (dintre care peste jumătate cu vaccinuri cu eficacitate redusă).
Considerând argumentele și datele prezentate anterior, toate informațiile despre situația din Seychelles arată că această creștere se datorează unei combinații de factori: folosirea unor vaccinuri mai puțin eficiente, relaxarea prea rapidă a măsurilor și permiterea turismului. Cum am precizat anterior, așteptările rezonabile sunt de scădere a cazurilor în timp, De altfel, datele din ultimele zile, după reluarea unor măsuri de prevenție, arată că valul puternic de la începutul lui mai pare să fie în scădere. (https://graphics.reuters.com/world-coronavirus-tracker-and-maps/countries-and-territories/seychelles/ )
Atacuri la eficacitatea vaccinării în România
Un alt exemplu în care se folosesc date reale interpretate eronat se poate vedea în postarea avocatului Gheorghe Piperea din 19 mai, care strânge 5600 de reacții, 360 de comentarii și 4500 de redistribuiri. Dl Piperea afirmă că „imunizarea naturală și nu injectarea hei-rup-istă, a dus la stingerea pandemiei”, bazându-se pe faptul că din 50.000 de persoane vaccinate care s-au testat pentru COVID, 25.000 de persoane au fost detectate pozitive.
Postarea domnului Piperea este preluată fără context sau analiză de antena3.ro, aducând câteva mii de reacții și distriburi în plus, după datele din Crowdtangle.
Aceste cifre nu sunt falsificate, ele sunt de altfel publice, disponibile inclusiv în raportul periodic publicat de CNSCBT (Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile) (http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2417-situatie-persoane-confirmate-dupa-vaccinare-25-04-2021/file), însă sugestia că aceste cifre ar arăta ineficacitatea vaccinurilor este ridicolă.
În primul rând, nu toate persoanele vaccinate sunt testate pentru COVID. Din raportul publicat la data de 25 aprilie (http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2417-situatie-persoane-confirmate-dupa-vaccinare-25-04-2021/file) aflăm, de exemplu, că doar 9.9% dintre persoanele testate au fost vaccinate.
Procentul redus se datorează, în mod evident, faptului că testarea este necesară doar în cazuri excepționale – în situația unor simptome sau la deplasări în state pentru care dovada vaccinării nu este suficientă (deja există mai multe state care acceptă doar dovada vaccinării, fără să mai solicite test (https://www.digi24.ro/stiri/externe/in-ce-tari-putem-calatori-cu-certificatul-de-vaccinare-anti-covid-1508073). Statistic, eșantionul de persoane testate nu este deci reprezentativ pentru întreaga populație vaccinată, care în 25 aprilie era de 4.832.203 ci, prezintă fix o selecție mai probabil să fie infectată – adică acele cazuri la care ne putem aștepta, conform argumentelor și datelor despre eficacitatea vaccinurilor prezentate în prima parte.
De altfel, dintre cei 25000 pozitivi menționați de dl. Piperea și Antena3, doar 3862 de persoane erau vaccinate cu ambele doze (0.2% din total), dintre care mai puțin de jumătate (1828) au fost cazuri confirmate după instalarea imunității – deci după cele 28 de zile necesare.
În lipsa altor date, cea mai apropiată valoare de estimare a eficacității vaccinurilor folosite în România se poate calcula folosind cazurile confirmate după imunizare (cele 1828) și numărul total de persoane vaccinate, folosind formula standard 1 – (cazuri confirmate / cazuri așteptate), unde cazurile așteptate (în lipsa vaccinării) reprezintă 1% din populația de studiu.
Astfel, dacă facem calculul se va observa: număr de cazuri așteptate în lipsa vaccinării = 48 322 (1% din total); cazuri confirmate după imunizare = 1828. Eficacitatea vaccinării este 1- (1828 / 48322) = 1 – 0,0378, adică 96%.
Putem presupune, evident, că nu toate cazurile de infectare a persoanelor vaccinate sunt identificate (pot exista infectări asimptomatice sau simptome ușoare nediagnosticate), însă chiar dublând numărul de persoane infectate, eficacitatea calculată rămâne peste 90%, iar presupunând un număr triplu (!) de persoane infectate, eficacitatea calculată va fi de ~88%.
Înțelegerea datelor presupune mai mult efort decât să împărțim primele două numere care ne apar în față, iar statistica este o știință cu regulile sale, care – folosită greșit – ne poate induce în eroare foarte ușor. Cu siguranță dezinformările despre vaccinuri nu se vor opri. Distribuirea de informații controversate asigură reach pe Facebook și audiență la TV – care se pot transforma ușor în venituri.
Însă concluziile sunt clare – există dovezi copleșitoare care atestă eficacitatea vaccinurilor; aceasta nu este 100% și nu pretinde nimeni că ar fi, de aici și apelurile la răbdare și la respectarea unor măsuri minimale de prevenție. Datele nu mint, iar cei care susțin altceva, fie nu le înțeleg, fie se prefac a nu le înțelege pentru a-și continua manipulările și propaganda.
*Ciprian Cucu are un doctorat în tehnologii educaționale și lucrează în domeniul educației media. Este vicepreședinte Forum Apulum.