Foto: Aparatul intern de propagandă al Guvernului Orban.

Autor: C. Ioana*

 Am argumentat la LARICS, nu odată, că problematica relației bilaterale româno-ungare are ca miza principală procesele de de-suveranizare a României, inițiate de Budapesta, și, ulterior, co-suveranizare a Ungariei în Transilvania. Procesul este inedit în dinamica revizionistă de la Budapesta, și nu mai are în vedere, în principal, modificări explicite de frontieră pe care Ungaria este suficient de lucidă ca să înțeleagă că nu le-ar putea obține decât în circumstanțe extraordinare și care nu sunt la îndemâna ei. De aici și replierea, într-o primă instanță, pe proiectele de de-suveranizare ale României în Transilvania. Clarificările teoretice le-a făcut LARICS în altă parte (analiza aici), acum ne vom concentra pe inițiativele recente pe dimensiunea identitară pe care Ungaria le promovează neostoit în România, sub privirile neprofesioniste și buimace ale politicienilor români, fie că sunt la putere fie că sunt în opoziție.

  1. Inițiative de natură social-educațională

            Guvernul ungar susține diversificarea programelor de studii ale instituțiilor de învățământ superior din Ungaria, externalizate în așa-numitul  ”Bazin Carpatic”.

            În urma unei decizii a Ministerului ungar al Inovării și Tehnologiei/ Innovációs és Technológiai Minisztérium/ITM, o serie de universități din Ungaria vor diversifica programele de studii universitare finanțate de Guvernul ungar în aproape toate regiunile locuite de maghiari. În România, aceste programe se vor derula în: Miercurea Ciuc, Oradea, Odorheiu Secuiesc, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe și Ilieni (index.hu și origo.hu).

            Tamás Schanda, secretar de stat din cadrul ITM a specificat (07.08.2021) că: ”Pregătirea superioară constituie o chestiune de importanță strategică la nivel național și are rolul de umplere a lacunelor prin asigurarea fondului intelectual maghiar în străinătate”.

Cele 10 instituții din Ungaria care vor participala la acest demers sunt:  Universitatea Corvinus din Budapesta, Universitatea din Debrețin, Universitatea Edutus, Universitatea Reformată Károli Gáspár, Universitatea de Științe Agricole și ale Vieții/MATE, Universitatea din Nyíregyháza, Universitatea din Óbuda, Universitatea din Pécs, Academia Teologică Reformată din Sárospatak și Universitatea Semmelweis.

Conform deciziei ITM, pregătirea subvenționată de statul ungar va acoperi o gamă largă de domenii, vizând aproape toate regiunile locuite de maghiari din afara granițelor.

În anul universitar 2020-2021, la aceste programe de studii au participat peste 1.100 de tineri, o mare parte dintre aceștia la cursurile Universității ”Szent Istvan”/Universitatea de Științe Agricole și ale Vieții, organizate la Odorheiu Secuiesc și Oradea, cu diplome de licență în domeniul dezvoltării rurale și al ingineriei agricole și la cele ale Universității Edutus în domeniul comerțului și al marketingului.

            În 2021, Universitatea din Pécs a lansat studii universitare de master în pictură și sculptură la Sfântu Gheorghe. Dezvoltarea învățământului în limba maternă, de la ciclul preșcolar la cel universitar este considerată drept condiția esențială a conservării identității maghiare, respectiv tinerii trebuie educați în spiritual apartenenței exclusive la cultura și civilizația maghiară. Proiectele Secretariatului de Stat pentru Politică Națională/ Nemzetpolitikai Államtitkárság dedicate tinerilor maghiari din Transilvania vizează inclusiv crearea unei noi generații de politicieni care să reprezinte interesele maghiare, conform valorilor Fidesz (index.hu și origo.hu).

            Programul ungar de dezvoltare a rețelei de grădinițe în Bazinul Carpatic care se înscrie în demersurile autorităților ungare de realizare a unei unificări virtuale a diasporei maghiare în Bazinul Carpatic cu statul ungar. Pârghii utilizate: stimularea segregării etnice pe palier educațional, obiectiv pe termen lung și mediu, susținut de liderii minorității maghiare autohtone, cu sprijinul constant al Budapestei. Obiective, construirea de grădinițe: România – 79; Slovacia – 32; Ucraina Subcarpatică/Transcarpatia – 32.

Riscurile pentru România sunt evidente: enclavizarea maghiară a regiunii prin excluderea factorului autohton din conștiința colectivă și activitățile curente ale comunităților.

2.Organizarea unor evenimente culturale de factură iredentistă cu participarea unor înalți oficiali ai Guvernului ungar.

            Întâlnirea Uniunii Sfântului Rege/ Szent Király Szövetség (08.08.2021), de la Sâncrăieni, Harghita, cu participarea președintelui Parlamentului ungar, Kövér László, care în discursul său a făcut apel la necesitatea consolidării conștiinței naționale, subliniind continuarea demersurilor politicii externe a Ungariei pentru consolidarea sentimentului de solidaritate națională pentru maghiarii din afara granițelor. Conform oficialului, continuarea acestei politici va fi o direcție prioritară pentru Ungaria, în special din perspectiva organizării alegerilor parlamentare ungare, în 2022 (aici și aici).

La această întâlnirea au participat reprezentanți din:

  • România – Sâncrăieni și Sâncraiu de Harghita; Sâncraiu de Mureș, Sâncraiu de Cluj; Sâncraiu de Covasna; Ștefănești de Mureș;
  • Ungaria – Bakonyszentkirály, Kerkaszentkirály, Királyszentistván, Porrogszentkirály, Rinyaszentkirály, Szabadszentkirály, Szentistván, Szentistvánbaksa, Szentkirály;
  • Slovacia – Királyfiakarcsa, Vágkirályfa, Sajószentkirály și Sajókirályi.
  • 3. Aniversarea a 231 de ani de la nașterea poetului ungar Kölcsey Ferenc, în localitatea Săuca din Satu Mare.

            La eveniment a participat Szili Katalin, care are calitatea de însărcinat al premierului ungar pentru autonomia maghiarilor de peste hotare.Cu această ocazie, a fost evidențiată importanța consolidării permanente a identității naționale maghiare în era globalizării, care în opinia oficialului ungar, este responsabilă de ”lipsa caracteristicilor naționale și de schematism, ceea ce declanșează necesitatea cultivării unui sentiment al identității naționale”.

            Muzsnay Árpád, organizatorul evenimentului și coordonator al Szatmárnémeti Kölcsey Kör/Cercului Kölcsey din Satu Mare a solicitat ajutorul Statului ungar pentru a achiziționa și a pune la dispoziția publicului casa natală a lui Kölcsey Ferenc. În 2019, a fost inaugurate Casa Memorială Kölcsey din Săuca, imobil construit cu ajutorul Statului ungar, la parterul căruia se află o expoziție a Muzeului Literar Petőfi din Budapesta, care cuprinde o sală dedicate imnului national ungar.

  • 4. Alte pârghii utilizate de către Ungaria pentru a-și extinde influența în rândul comunității maghiare din Transilvania:
  • prezența din ce în ce mai activă a membrilor consulatelor ungare la festivități de pe cuprinsul României cu scop de evidențiere a rolului Guvernului ungar în restaurarea/salvarea unor biserici, în paralel cu implicarea tot mai vizibilă a reprezentanților ecleziastici în Transilvania în promovarea acțiunilor pro-autonomiste și ale narativelor ungare;
  • revigorarea retoricii privind nedreptatea Tratatului de la Trianon – promovarea anului 2021 drept ”Anul repornirii/relansării naționale, a patriei sfâșiate”. Sub acest motto au fost organizate acțiuni cu caracter cultural-istoric prin care etnicii maghiari au fost îndemnați să se opună ”asimilării  artificiale”;
  • conștientizarea importanței mobilizării etnicilor maghiari la recensământul din România (2022);

            În context, au fost inițiate campanii care insistă pe declararea apartenenței la etnia maghiară sau secuiască care are o miză deosebită pentru utilizarea limbii maghiare, viitorul școlilor/universităților/bisericilor/instituțiilor maghiare în următorii 10 ani. Aceste eforturi au fost extinse în mediul online.

            Asociația Centrul pentru analiza politicilor publice din Clu-Napoca/ Közpolitikai Elemző Központ Egyesület, susținută financiar de către  Guvernul ungar prin Fondul Bethlen Gabor, a creat website-ul https://www.nepszamlalas.ro/recensământ.ro și un cont Facebook asociat.

            În perspectiva alegerilor parlamentare din Ungaria (2022) există probabilitatea intensificării acțiunilor de influențare a etnicilor maghiari prin intermediul liderilor religioși, iar mesajele transmise în cadrul bisericilor maghiare din Transilvania ar putea deveni mai incisive, critice la adresa autorităților românești. În acest sens, Budapesta va depune eforturi în vederea determinării participării masive a minorității maghiare din România la Recensământul din 2022, inclusiv secuii și ceangăii, miza fiind creșterea atât a numărului celor care se auto-declară parte a națiunii ungare, cât și extinderea zonelor în care procentul etnicilor maghiari depășesc 20%, ceea ce va conferi ”legitimitate” solicitărilor autonomiste.

  • 5. Creșterea influenței Ungariei în mediul online

            Crearea unor rețele de socializare cu circuit închis, dedicate utilizatorilor Ungariei Mari – hundub.com (înființată în noiembrie 2020), asemănătoare rețelei Facebook, cu peste 40.000 de utilizatori, printre care și Orban Viktor. Administratorii rețelei au creat un sistem de recompense pentru fidelitate și nu se solicită nume reale.

Erdely.ma – principalul portal de știri ale etnicilor maghiari din Transilvania – spațiu virtual dedicat simpatizanților Ungariei Mari, precum și principalele website-uri de limbă maghiară din România: szekelyhon.ro, maszol.ro, transindex.ro, care sunt sprijinite financiar de către Loteria publică din Ungaria/Szerencsejatek. Zrt și compania electrică de stat MVM Zrt.

  • 6. Acțiuni ale exponenților formațiunii ungare de extremă dreapta “Mi Hazánk Mozgalom”/Mișcarea Patria Noastră în zonele locuite preponderent de etnicii maghiari din România.

            În ultima vreme, această structură ungară și-a sporit vizibilitatea și numărul susținătorilor în România. La data de 15.02.2021, sursa de limba maghiara Erdely.ma a anunțat că “Mi Hazánk Mozgalom” și-a extins grupurile în ”Bazinul Carpatic” printr-o organizație transilvăneană, în Satu Mare. Pe pagina de Facebook a comunității „Mi Hazánk Mozgalom”, vicepreședintele structurii Előd Novák a scris: ”Grupul Mi Hazánk Mozgalom din Satu Mare a luat ființă, cu ajutorul reprezentantului nostru transilvănean Lóránd Komlódi (liderul grupului “Mi Hazánk Erdely”), iar liderul nostru din Satu Mare este Szatmári Károly”.

            Reluarea acțiunilor de formare a unor nuclee “Mi Hazánk” pe teritoriul României va conduce la creșterea vizibilității, a numărului de susținători și multiplicarea demersurilor pro-autonomiste, iredentiste, întrucât această formațiune se implică în diverse manifestări comemorativ-istorice, cu intenția de denaturare a istoriei României.

  • 7. Încercările Ungariei de a atrage sprijinul Federației Ruse în promovarea Inițiativei Cetățenești Europene/ICE “Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și menținerea culturii regionale”.

            Printre promotorii obținerii de sprijin în favoarea ICE, pe filieră rusă, se află și reprezentanți ai platformei Írdalá.hu, creată în 2020, în scopul colectării de semnături pentru ICE. Potrivit informațiilor postate pe site-ul Magyarnemzet.hu (13.04.2021), o delegație condusă de László Pesty, șeful campaniei de strângere de semnături, director executiv al campaniilor derulate pe Signiteurope.com și Írdalá.hu, s-a deplasat la Moscova (13.04.2021) pentru a transmite mulțumiri influencer-ilor, ONG-urilor și actorilor politici ai Federației Ruse, pentru sprijinul primit în cazul Letoniei, unde a fost întrunit numărul necesar de semnături și pentru a solicita sprijin în a atinge același nivel în Estonia, unde există o minoritate rusă importantă. Membrii delegației s-au întâlnit cu reprezentanți ai Gerilla.hu (entitate media ungară, înființată de László Pesty), cu filială la Moscova, precum și cu Szilárd  Kiss, reprezentantul Írdalá.hu la Moscova, care coordonează Campania de mobilizare a semnăturilor pentru ICE. Pe site-ul Signiteurope.com a fost postat un mesaj în limba engleză din care reiese că la 07.05.2021, colectarea semnăturilor pentru ICE s-a încheiat și au fost colectate peste 1.000.000 de semnături de susținere de la cetățeni din 11 țări UE.

            Încercarea Budapestei de formulare a unor modificări legislative privind drepturile minorităților naționale reprezintă o pârghie de creare a mijloacelor legale pentru viitoarele solicitări autonomiste și de creștere a controlului asupra maghiarilor din România și din întreaga lume.

*C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară şi absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.