De ce Federaţia Rusă poate să răspândescă în occident Fake News – şi să aibă efect – iar noi, ţările democratice, nu putem să facem asta, să contraatacăm? Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, spune că nivelul de încredere face diferenţa. “Occidentalii sunt crescuţi să pună întrebări, să se îndoiască. Noi, occidentalii, nu avem încredere în conducătorii noştri. În Rusia, lucrurile stau cu totul altfel. Ei nu îşi detestă conducerea, cel puţin majoritatea nu o face, ei nu au îndoieli. Şi nu au încredere în Occident. Aşa apare geopolitica neîncrederii. Luptăm cu arme diferite.” De aceea noi nu o să fim eficienţi împotriva lor cu aceleaşi arme, consideră Dan Dungaciu.
Ioana Avădani, directoare a Centrului pentru Jurnalism Independent: “Perspectiva copiilor asupra fake news. Copiii ŞTIU. De unde ştiu? Elevii află acum totul de pe net. Acolo este <adevărul>. Am întâlnit un copil de 11 ani care are cont de facebook, ca să nu fie looser, cu domiciliu San Francisco, iar parola de facebook este “Dumnezeu există!” Cea mai bună soluţie de combatere a Fake News este EDUCAŢIA. Doar aşa poţi să îţi dai seama de context şi să te îndoieşti de faptul că opinia lui nu trebuie să devină adevărul meu.”
Tudor Muşat, journalist: “Când interlocutorul tău începe fiecare frază pentru care nu vine cu probe cu expresia <Aşa cum ştim cu toţii>, e clar că ne pregătim pentru un Fake News. Pentru ştirea falsă cu intenţie. A apărut şi fake news cu bucăţele de adevăr, care face fake news mai convingător.
Ioana Teodorescu, Director Fundația Clinicilor Regina Maria: “Dar ce faci atunci când fake news loveşte campaniile sociale – falşii oameni de bine care adună bani în numele unei iluzii? Atunci scade neîncrederea, iar prejudicial poate să fie viaţa oamenilor.”
Declaraţiile au fost făcute la Conferinţa “Fake News, Anatomia mistificării sociale”, organizată de Asociația Română de Relații Publice.