C. Ioana*

Foto: Manipulare à la Budapesta: fotografia cu care presa guvernamentală din Ungaria a ilustrat cazul Ditrău (sursa: Daily News Hungary).

În acest material vom prezenta, pe larg, cele mai importante luări de poziții ale presei din Ungaria, față de mult mediatizatul caz Ditrău. Scopul acestui material este de a scoate în evidență două lucruri. Primul: presa din Budapesta, mai ales cea guvernamentală, a avut un mesaj clar, politic și coerent despre cazul din România. Al doilea: presa maghiară din Transilvania este, astăzi, aproape complet subordonată intereselor guvernului Orban, care o finanțează copios și care cere, în schimb, loialitate maximă.

Expunerea populației maghiare din România, în special din județele Harghita – Covasna, aproape exclusiv la media oficială din Ungaria, pe fondul subordonării presei din Transilvania de către Budapesta, este un fenomen care produce efecte de tipul cazului Ditrău, dar nu numai.

 

  1. Cum a relatat presa locală cazul Ditrău

Cei doi brutari srilankezi, Welgamage Don Prasanna Piumal – 22 ani și Amarashinga Archchilag Mahinda – 48 ani (unul budist și celălalt catolic), angajați legal la ”Ditrói Pékség”/Brutăria Ditrău, au sosit în localitatea harghiteană Ditrău/Gyergyóditró (15.01.2020), iar vestea că „migranții s-au stabilit în localitate” s-a răspândit rapid și unii localnici au început să demonstreze, în timp ce alții au cerut boicotarea activității brutăriei.

S-a scris mult despre acest subiect, a fost capul de afiș. În data de 27.01.2020, portalul românesc de limbă maghiară Maszol.ro titra „Migranții ne iau pâinea – locuitorii din Ditrău se revoltă împotriva a doi brutari din Sri Lanka”, Farkas Ferencz Endre fiind autorul articolului. Farkas Ferencz Endre, primul care a scris despre asta în Maszol.ro, este activist din Miercurea Ciuc, responsabil cu activitățile culturale și profesor în cadrul Asociației Maghiarilor Ceangăi din Moldova/ Moldvai Csángómagyarok Szövetsége și președinte al Asociației de colecții sportive din Bazinul Carpatic/Kárpát-Medencei Sportgyűjtemény Egyesület.

Foto: Farkas Ferencz Endre (sursa aici).

În social media, au apărut imediat comentarii, respectiv pe pagina grupului Facebook Migránsmentes Ditrót akarunk ”/Vrem un Ditrău fără migranți (27.01.2020), în discuțiile de pe parcursul a două zile, s-a făcut referire chiar la ”lichidarea străinilor”, proferându-se amenințări naționaliste și rasiste la adresa angajaților srilankezi și a proprietarilor brutăriei. De asemenea, pe platforma de multisharing, Youtube, au fost postate numeroase materiale video cu secvențe de la întâlnirile localnicilor din Ditrău cu reprezentanții locali.

Întrucât situația s-a agravat, reprezentanții conducerii brutăriei – patronul firmei AGM Eco Corporate SRL, care administrează brutăria din Ditrău, Köllő Csaba și patroana brutăriei din Ditrău, Köllő Katalin – au decis să-i mute pe cei doi bărbați într-un oraș din apropiere, Lăzarea, ulterior, i-au mutat la Gheorghieni. Pe data de 28.01.2020, Maszol.ro relata că viitorul celor doi brutari este încă incert, deoarece preotul capelan romano-catolic din localitate, Bíró Károly, a devenit portavocea protestatarilor și a organizat (29.01.2020) o demonstrație împotriva ”străinilor” la care au participat circa 150-200 de localnici. După demonstrație, preotul a chemat participanții în biserică, unde, după slujbă, a ținut un discurs exortativ privind ”soarta secuilor și dificultățile cu care s-au confruntat aceștia în trecut și în prezent”, precum și despre ”pericolele venirii străinilor”, apoi preotul a condus protestatarii în fața Primăriei.

Preotului din Ditrău i s-a alăturat călugărul franciscan, Csaba Bojte, scriitor și activist social din Cluj-Napoca, care a înființat Fundația Sfântul Francisc din Deva, care a declarat pentru Marosvásárhelyi Rádió/Radio Târgu Mureș (30.01.2020), că preotul din Ditrău reprezintă comunitatea (deși au fost circa 150 de protestatari, din cei 5000 de locuitori pe care îi are localitatea Ditrău), care nu poate fi obligată să accepte ca doi srilankezi să trăiască printre ei, fără ca aceștia să fie în prealabil prezentați comunității.

Arhiepiscopul romano-catolic pensionar al Arhidiecezei de Alba Iulia, György Miklós Jakubinyi, într-un comunicat (31.01.2020), a condamnat pe un ton neobișnuit de dur evenimentele de la Ditrău și mai ales, rolul avut în acest caz de către preotul Bíró Károly, menționând că acesta s-a implicat într-un conflict ce excede competențelor asumate, iar punctul său de vedere nu coincide cu poziția Bisericii Catolice.

În data de 01.02.2020, în incinta Căminului cultural din Ditrău, la inițiativa Primăriei, a avut loc adunarea populară, unde au participat peste 300 de persoane, inclusiv jurnaliști, purtându-se discuții pe marginea acestui caz. Primarul, Puskás Elemér, rudă cu tatăl unuia dintre patronii brutăriei, încercând să joace rolul de mediator în acest caz, nu a reușit să-i convingă pe participanți că prezența celor doi srilankezi nu va periclita cultura comunității secuiești din localitate. Reclamațiile participanților au vizat, printre altele: neprezentarea la adunare a patronului Köllő Csaba, expunerea opiniei firmei prin intermediul unei scrisori, omiterea unei consultări prealabile cu localnicii privind angajarea celor doi srilankezi, etc. În această  scrisoare, conducerea brutăriei a anunțat mutarea celor doi srilankezi la secția de patiserie, pentru a nu avea legătură directă cu fabricarea pâinii.

La adunarea populară (01.02.2020) a participat și deputatul UDMR de Harghita, Bende Sandor, vicepreședintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, care a declarat (28.01.2019) că deficitul de forță de muncă este o problemă gravă în regiune, iar, ulterior adunării populare (03.02.2020), a specificat că întâlnirea nu a avut ca subiect rasismul, iar întregul caz pare ”un conflict între proprietarii fabricii și localnici”.

Intenția de scoatere a srilankezilor de pe linia de producție a pâinii a dus la autosesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării/CNCD, însă, ulterior, întrucât conducerea brutăriei și-a retras această decizie, președintele CNCD, Asztalos Csaba, jurist și politician maghiar, fost membru UDMR, până în 2013, a declarat pentru Átlátszó Erdély – un proiect de jurnalism de investigaţii publicat de către Asociaţia „Atlatszo Erdely Egyesulet”, cu sediul în Cluj – că plângerile au fost redirecționate către Inspectoratul Poliției Județene Harghita, care a deschis un dosar penal in rem pentru infracţiunile de incitare la ură sau discriminare, iar acestea vor fi înaintate către CNCD, doar dacă în acest caz nu se va demara urmărirea penală. De asemenea, cazul a ajuns și în atenţia Avocatului Poporului (01.02.2020).

Peste 1.800 de locuitori din Ditrău au redactat o scrisoare deschisă (11.02.2020), adresată proprietarilor brutărie, primarului și Consiliului Local, în care au prezentat revendicările de la adunarea populară (01.02.2020). Într-un videoreportaj, postat de Átlátszó Erdély (04.02.2020), patroana brutăriei, Köllő Katalin, a răspuns unor întrebări evidențiate în cadrul adunării populare și a respins toate acuzațiile de conflict de muncă, inclusiv ideea de a-și cere scuze comunității pentru acest incident.

Ambasada Sri Lanka la București a contactat reprezentanții brutăriei pentru a verifica mediul de lucru și condițiile de viață ale celor doi srilankezi și pentru a le oferi asistență consulară. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru a solicitat efectuarea de controale la această brutărie, declarând: ”Ceea ce mă surprinde este atitudinea comunității locale față de faptul că două persoane străine vor să lucreze aici. Poate uită că mulți români lucrează peste hotare și ar putea fi în situația de a fi tratați la fel”.

 

  1. Ce a urmat? Reacții ale organizațiilor maghiare din România

Foto: Bíró Károly, preotul capelan din Ditrau, portavocea protestatarilor, vorbind în fața localnicilor și a presei (Sursa : atlasz.ro)

 În data de 05.02.2020, Alianța Maghiară din Transilvania/AMT (formată în urma alierii, din ianuarie 2020, dintre Partidul Popular Maghiar din Transilvania/PPMT și Partidul Civic Maghiar/PCM) a emis un comunicat, semnat de președintele PPMT, István Csomortányi şi preşedintele PCM, János Mezei (comunicat transmis Agenției Ungare de Știri/MTI), prin care s-a luat apărarea locuitorilor din Ditrău, pe fondul acuzelor de xenofobie. Potrivit AMT, ”evenimentele din Ditrău confirmă faptul că o mare parte din elita politică românească și mass media din România utilizează, în mod constant, un dublu standard față de comunitatea maghiară din Transilvania”. AMT consideră drept ”rușinos faptul că locuitorii din Ditrău au fost atacați prin declarațiile, atât ale purtătorului de cuvânt al UDMR, Csilla Hegedüs, cât și  ale europarlamentarilor Gyula Winkler și Lorant Vinze. De asemenea, AMT a fost de părere că președintele CNCD, Csaba Asztalos, ar trebui să demisioneze din funcție, imputându-i-se declarațiile potrivit cărora la baza evenimentelor din Ditrău s-ar afla retorica anti-migraţie a Guvernului ungar. De asemenea, AMT a criticat și declarațiile lui Kelemen Hunor, pentru afirmațiile în care consideră că o parte a comunității din Ditrău este vinovată de cele întâmplate. În concluzie, AMT a afirmat că ”situaţia de la Ditrău a fost o consecinţă a tensiunilor interne dintre populaţie şi proprietarul fabricii de pâine, respectiv un rezultat al experienţelor negative pe care comunitatea locală le-a avut cu Statul român”.

UDMR a emis un comunicat (30.01.2020), preluat de Kolozsvári Rádió și portalul Transindex.ro, în care se menționa că ”este inacceptabilă incitarea la ură împotriva altor persoane sau grupuri de persoane din cauza culorii pielii lor sau pentru că vorbesc o altă limbă”. Ulterior, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a nuanțat și a declarat pentru RFI România (14.02.2020) că în cazul Ditrău ”e o problemă extrem de delicată, inacceptabilă și nu trebuie stigmatizată întreaga comunitate”. Referitor la unele opinii potrivit cărora localnicii din Ditrău sunt influențați de politica anti-migrație a Guvernului ungar, Kelemen Hunor a declarat: „Să arunci responsabilitatea în altă parte este forma cea mai ușoară de a scăpa de responsabilitate. Până la urmă, vorbim de România: autoritățile românești, instituțiile statului român, clasa politică, toți sunt responsabili pentru ceea ce se întâmplă în această țară și în comunitatea maghiară”.

Eckstein-Kovács Péter, fost senator UDMR, s-a alertat, strategic, și a scris pe pagina sa de Facebook: ”Va fi dificil să găsești sprijin pentru drepturile minoritare în Europa, printr-un exemplu discriminatoriu, prejudiciabil” din regiunea secuiască a Transilvaniei.

Loránt Vincze, europarlamentar UDMR și președinte al Uniunii Federative a Minorităților Naționale Europene/FUEN, a prezentat succint cazul Ditrău (05.02.2020), anunțând că situația s-a ameliorat și a declarat că va prezenta propuneri legislative Comisiei Europene, în cadrul Minority SafePack sau a Inițiativei Europene pentru Protecția Minorităților. El a învinovățit, în mare parte, proprietarii firmei, care ”nu au informat locuitorii despre sosirea celor doi străini”, ca și cum acest lucru ar fi soluționat problema.

Markó Béla, fost președinte al UDMR, a declarat (31.01.2020): ”Politicienii români și ungari au voie să ne sperie zi și noapte, în principal cei din Ungaria și nu fac niciun efort să explice comunității noastre că este doar un SF politic. Este neplăcut să auzim prelegeri despre lipsa noastră de toleranță la Televiziunea română, dar de data asta chiar așa a fost. Am greșit. Nu se știe sigur dacă acesta este sfârșitul tulburărilor din Ditrău, deoarece nu văd politicienii locali ai UDMR să ia o poziție suficient de fermă în această privință. Până la urmă este aproape imposibil să admitem deschis că știrile pe care le auzim de la pe postul de televiziune nu sunt altceva decât un produs politic, deoarece, în prezent, UDMR este o filială a Fidesz. UDMR a fost cumpărat”.

 

  1. Cum au reacționat jurnaliștii maghiari?

Átlátszó Erdély, publicată de către Asociaţia “Atlatszo Erdely Egyesulet” (fondatori: Zoltán Egyed Ufó, Zoltán Sipos, Tünde Szabó) din sfera jurnalismului independent, de investigație, a reflectat cazul în registru neutru, dar și negativ.

Sipos Zoltán, jurnalist, fondator al Átlátszó Erdély, sub titlul ”Furia anti-migranți din Ditrău se pliază pe cel mai clasic tip de exploatare” (04.02.2020), a subliniat că în acest caz există o miză mare, respectiv ”percepţia creată nu doar despre locuitorii din Ditrău, ci din întregul <Ţinut Secuiesc> şi, implicit, despre comunitatea maghiară din Transilvania”.

Kiss Tamas, sociolog cercetător, și Toro Tibor, politolog cercetător, într-un material ”Despre cazul Ditrău”,  (07.02.2020) au făcut următoarele aprecieri: ”Este ofensator și inacceptabil că în media românești se desfășoară o campanie împotriva maghiarilor din Transilvania”. ”Nu trebuie uitat că situația din Ditrău este, din păcate, simptomatică pentru întreaga comunitate maghiară din Transilvania”. ”Trebuie să recunoaștem că a fost doar o chestiune de timp până ca aceste probleme să fie scoase la lumină sub această formă și inserate în mass-media românești”. ”În ultimii ani, o serie de studii extinse au evidențiat un fenomen ciudat la prima vedere, că maghiarii din Transilvania prezintă niveluri de xenofobie mult mai mari decât în România și Ungaria”. ”Xenofobia maghiarilor din Transilvania nu este xenofobia minorității, ci xenofobia majorității”. ”Este de remarcat că această campanie din media românești privind cazul Ditrău nu țintește rasismul românesc, ci minoritatea maghiară”.

De asemenea, portalul ungar de știri, Azonnali.hu, a fost înființat de Peter Ungar, deputat liberal (LMP MP ) de la Budapesta a publicat două articole de opinie, cu două viziuni diferite asupra cazului Ditrău.

Peter Techet – specializat în cercetări sociale contemporane, revizuirea dreptului public, relații internaționale, un conservator moderat care a scris o vreme în publicații apropiate regimului Orban Viktor –, sub titlul ”De ce naționalismul scoțian este mai de succes decât cel secuiesc?” (30.01.2020), a prezentat un paralelism între naționalismul din Scoția și cel secuiesc, menționând că: ”Ei nu vor să le ia pâinea secuilor, vor să le facă pâine. Poate că, dacă ar fi lăsați să rămână, după zeci de ani, vor deveni parte a comunității, însă naționalismul secuiesc nu este incluziv și nici progresist”, ”naționalismul secuilor reflectă o gândire tribală”. ”Un asemenea naționalism etnic incluziv nu poate aborda societatea românească și nici nu-și poate crea o imagine pozitivă despre sine, aspect de care multe mișcări separatiste vest-europene se bucură în cadrul spectrului politic de stânga”.

Gergely Előd Gellért, maghiar din Harghita, sub titlul ”Să fie brutari în Ținutul Secuiesc politicienii pro-migranți” (30.01.2020), s-a aliniat poziției locuitorilor din Ditrău, menționând că ceea ce s-a întâmplat acolo are la bază ”o problemă deja existentă”, susținând că ”«Ținutul Secuiesc» este o comunitate închisă, dar tolerantă, în care se poate întâmpla cu ușurință ca cineva, dintr-un sat vecin, să rămână un străin pentru tot restul vieții”. ”Secuii pot face excepții, însă niciodată nu vor tolera migrația în masă, asta din cauza experiențelor din trecut”, scrie Gergely. ”Ei nu sunt xenofobi sau rasiști, însă trebuie să se teamă de cei doi srilankezi, pentru că nu peste multă vreme, după ei ar putea veni încă un srilankez și patru nepalezi care să se angajeze la Ditrău” (după cum a sugerat patronul brutăriei), ”și totul cât se poate de legal”, scrie Gergely.

Ferenc Ercsey-Ravasz, scrie articole pentru publicația Szabadság din Cluj-Napoca, sub titlul ”Washington, Londra, Budapesta, Ditrău” (31.01.2020) a descris ”viața bizară” din acele regiuni din Transilvania, în care  maghiarii reprezintă o majoritate: ”Ei par că locuiesc și muncesc în România (cea mai mare parte, care nu sunt plecați în străinătate), dar imediat ce închid ușa în spatele lor, ei trăiesc în Ungaria”. ”Centrul de orientare și gândire publică este Budapesta, iar informațiile le obțin aproape exclusiv din mass media ungare” (ceea ce înseamnă propagandă non-stop din partea Guvernului ungar privind situația îngrozitoare pe care migranții au creat-o în Europa de Vest). În concluzie, jurnalistul arată că : ”Cei care plantează idei în mintea oamenilor au o responsabilitate, deoarece o idee bine plantată, în special frica (indiferent dacă are o bază rațională sau nu) va avea efect pentru o perioadă foarte lungă de timp, adică mult timp după ascensiunea și căderea unui anumit politician. În Washington, Londra, Budapesta și Ditrău”.

Televiziunea maghiară din Transilvania/ Erdélyi Magyar Televízió a relatat lapidar izbucnirea incidentului, sub titlul ”Két péktől félnek Ditróban”/În Ditrău le este frică de doi brutari (28.01.2020).

 

  1. Cum a prezentat Budapesta cazul Ditrău? Evaluare cantitativă a reflectărilor în media ungare

O analiză a fluxului agregatoarelor ungare de știri Hírkereső și Hírstart, din perioada 27.01 – 07.02.2020, arată că, începând chiar din prima zi de la semnalarea în presa românească a cazului Ditrău, sursele ungare au preluat subiectul și l-au mediatizat intensiv. În perioada 27.01 – 07.02.2020, în presa ungară au fost identificate 114 de articole, cu titluri asociate cazului Ditrău. Momentele de maximă vizibilitate pentru acest subiect au fost zilele: 29.01.2020 – 19 articole; 03.02.2020 – 18 articole; 31.01.2020 – 17 articole. De asemenea, s-a mai remarcat și intervalul 28-30.01.2020, cu o medie de 11 articole.

Analiza știrilor din această perioadă a evidențiat și un top al surselor, în funcție de numărul de articole diseminate pe acest subiect: 444.hu – 15 articole; maszol.ro – 13 articole; 168ora.hu – 12 articole; azonnali.hu – 8 articole; hvg.hu – 8 articole; nepszava.hu – 7 articole; index.hu – 6 articole; varosikurir.hu – 5 articole; merce.hu – 4 articole; zsurpubi.hu – 4 articole; propeller.hu – 3 articole; szekelyhon.ro – 3 articole; erdely.ma, hirklikk.hu, kronikaonline.ro, magyarnarancs.hu, mandiner.hu, transindex.ro – cu câte 2 articole; 24.hu, atlatszo.ro, blikk.hu, dailynewshungary.com, debreceninap.hu, estiujsag.hu, ezalenyeg.hu, foter.ro, gondola.hu, hirado.hu, hungarytoday.hu, magyarhang.org, napi.hu, klubradio.hu – cu câte 1 articol.

Au fost identificate în spațiul public 93 de articole de pe sursele ungare (inclusiv preluări) și 21 de articole de pe sursele românești, ponderea majoră având-o articolele scrise în limba maghiară – 111 de articole.

Reține atenția faptul că 43 de articole au fost elaborate de surse ungare care se încadrează în spectrul liberalismului de stânga, având preocupări empatice cu domeniul social; 21 de articole au provenit din surse pro-UDMR/FIDESZ; 4 articole din surse ungare ale radicalismului naționalist de dreapta; 2 articole ale unor surse ungare pro-guvernamentale și 2 articole ale unor surse ungare anti-guvernamentale.

În privința ponderii articolelor promovate pe categorii de surse, portalurile (cu cea mai mare deschidere la public) s-au situat pe primul loc, cu 59 de articole, urmate de publicațiile săptămânale – 22 de articole, cotidiene – 14 articole, site-uri de știri – 10 articole, surse din domeniile: social, cultural, politic – 2 articole și câte un articol provenind de la surse din categoria: redacție de agenție de știri, tabloid, post radio online, de investigații. Majoritatea articolelor au redat cazul sau l-au comentat în registru negativ – 112 articole, iar în registru neutru – 2 articole.

 

De asemenea, s-au evidențiat 9 titluri de impact social, care au fost preluate concomitent de cele două agregatoare ungare de știri:

 

  1. Elköltöztek a lemigránsozott pékek Gyergyóditróról”/Cei doi brutari migranți s-au mutat din Ditrău, hu/28.01.2020;
  2. A migráns-inváziótól rettegő társaság elüldözte Gyergyóditróból a két Srí Lanka-i péket”/De teama invaziei migranților, cei doi brutari din Sri Lanka au fost mutați de firmă în afara localității Ditrău, hu/29.01.2020;
  3. A gyergyóditrói pékség nem hajlandó elküldeni a két Srí Lanka-i péket”/Brutăria din Ditrău refuză să trimită cei doi brutari din Sri Lanka, hu/02.02.2020;
  4. „<Nem engedünk a gyűlöletnek> – A gyergyóditrói pékség kiáll a Srí Lanka-i pékek mellett/Nu permitem ura” – Brutăria din Ditrău susține brutarii din Sri Lanka, hu/03.02.2020;
  5. Biztonságban vagytok? – kérdezte a gyergyóditrói Srí Lanka-i pékek otthon maradt családja”/Sunteți în siguranță? – i-au întrebat pe brutari familiile lor din Sri Lanka, hu/03.02.2020;
  6. Kenyeret mindenkinek! – Hozzászólás a gyergyóditrói migránspánikhoz”/Pâine pentru toată lumea – Comentariu privind panica de migranți din Ditrău, hu/03.02.2020;
  7. Gyergyóditró, Gyöngyöspata és Luton”/Ditrău (RO), Gyöngyöspata (HU) și Luton (UK) (Gyöngyöspata este un oraș în districtul Gyöngyös, județul Heves, Ungaria, cu o minoritate de țigani de peste 11%), hu/07.02.2020;
  8. ”Gyergyóditrói polgármester: A magyar közmédiából a migránsellenesség jön át”/Primarul din Ditrău: ideile anti-migranți vin din media publice ungare, hu/31.01.2020;
  9. Katolikus pap uszít két Sri Lanka-i pék ellen Gyergyóditróban”/Preot catolic incită împotriva a doi brutari srilankezi din Ditrău, hu/30.01.2020;

În funcție de conținut, se pot trage următoarele concluzii:

  • Presa guvernamentală, aproape fără excepție, prin fotografii și text, transmite mesajul că problematica trebuie pusă în contextul pericolului emigrației care amenință Europa și, mai concret, amenință stabilitatea micilor comunități care trăiesc confortabil în izolarea lor ancestrală;
  • Presa guvernamentală a fost de multe ori reticentă, ezitantă între a evita cazul sau a-l prezenta în culori favorabile comunității din Ditrău și nefavorabile, firește, României sau presei românești. Dincolo de amenințarea globală a fenomenului migraționist, conflictul din Ditrău este prezentat mai degrabă ca unul „social/economic”, nu rasial sau politic; este evident o tentativă de inocentare a comunității locale maghiare și accentuare a unei dimensiuni de tip socio-economic – „străinii care iau locurile de muncă localnicilor” etc.;
  • De remarcat că unele surse ungare pro-guvernamentale, pentru a nu fi, probabil, obligate să intre în substanța discuției, s-au limitat la preluarea selectivă a unor colaje din presa românească: hungarytoday.hu: ”Two Sri Lankan Bakers Employed in Gyergyóditró Causes Anti-migration Uproar”/ Doi brutari srilankezi din Ditrău generează animozități anti-migrație (06.01.2020); hirado.hu, redacția în limba română a agenției ungare de știri – MTI, :”Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) ia apărarea locuitorilor din Ditrău” (05.02.2020).
  • E interesant de semnalat că chiar și presa „liberală” din Ungaria tinde, de multe ori, să ia apărarea comunității maghiare din Ditrău și să acuze autoritățile/presa din România că ar utiliza cazul pe un diapazon anti-maghiar;
  • E de subliniat și alt aspect. Unele publicații „liberale” sau neafiliate guvernului de la Budapesta folosesc acest prilej pentru a marca puncte politice interne: pun extremismul reacției maghiare din Ditrău pe seama propagandei guvernului Orban care ar fi vinovată de denaturarea atitudinii și sentimentelor maghiarilor din Transilvania. Vom puncta aceste cazuri mai jos.

 

  1. Budapesta reacționează diferit, în funcție de legăturile cu guvernul Orban

Este de remarcat că au existat și articole ale presei din Ungaria care fac explicit trimitere la influențe străine în acest caz, respectiv propaganda partidului de guvernământ de la Budapesta:

  • hu (din spectrul radicalismului naționalist de dreapta): ”A határon túl is terjed a fideszes agypusztítás”/Spălarea creierului de către Fidesz se răspândește dincolo de granițe (28.01.2020); ”Ide vezet Orbánék határtalan gyűlöletkeltése”/La asta duce ura fără margini a lui Orbán (29.01.2020);
  • hu: ”Orbán gyűlöletpolitikája már Erdélyben is tarol”/Politica urii a lui Orbán este deja în Ardeal (29.01.2020);
  • hu: ”A migránsellenes őrjöngéssel sikerült elüldözni Gyergyóditróból a két Srí Lanka-i péket”/Frenezia anti-migranți a reușit să-i scoată pe cei doi brutari srilankezi din Ditrău (28.01.2020);
  • 444.hu: ”Legyen vége az uszításnak! Sajnálatos, hogy egyesek összekeverték a migrációt a vendégmunkával”/Să înceteze instigarea! Din nefericire, unii au confundat muncitorii invitați cu migranții (29.01.2020);
  • hu (din spectrul social democrat de stânga): ”Gyűlöletexport egy percben: két Srí Lanka-i migránspék tartja lázban Gyergyóditrót és a nemzetközi médiát”/Export de ură într-un minut: doi brutari migranți din Sri Lanka au intrat în atenția Ditrăului și a media internaționale (31.01.2020);

 

  1. A cui este media maghiară din Transilvania? Este, practic, dependentă de guvernul Orban…

 

Foto: premierul Viktor Orban arătând harta „Ungariei Mari” care tronează în biroul său.

În final, trebuie să remarcăm o ultimă chestiune relevată de cazul pe care l-am prezentat aici, respectiv condiția presei de limbă maghiară din România (Transilvania).

Să reamintim o serie de fapt. Într-un articol publicat de Átlátszó Erdély (23.04.2019), s-a anunțat că Guvernul ungar a oferit (20.03.2019) o finanțare în valoare de 6 milioane de euro (1,9 miliarde de forinți) pentru Erdélyi Médiatér Egyesület/Asociația pentru Spațiul Media Transilvan/ASMT. Potrivit jurnaliștilor de investigații, construcția pe verticală și orizontală a media de limbă maghiară durează de un an și totuși realizările de pe urma finanțării nu se observă. Conform Hotărârii de guvern 1148/2019. (III. 20.) finanțarea a fost acordată „cu scopul sprijinirii mass media de limbă maghiară din Bazinul Carpatic”, urmând ca asociația să primească banii în două tranșe, respectiv câte 950 de milioane de forinți prin Fondul Bethlen Gábor, fond care se ocupă cu finanţarea comunităţilor maghiare de peste hotare.

Potrivit Átlátszó Erdély, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan este o entitate obscură, înființată în 2013, cu sediul în Sălard, județul Bihor, care a ajuns în centrul atenției, în decembrie 2017, când a fost finanțată de Guvernul ungar cu suma de 4,5 milioane de euro (1,45 miliarde de forinți). Ulterior, ASMT a început să intre în acționaritatul diverselor firme, edituri, posturi de radio sau a deținătorilor de licențe de televiziune locală.

Cazul nu este singular, ci parte a unui efort mai amplu derulat de guvernul de la Budapesta. Practic, în prezent, media maghiară din Transilvania este dependentă de finanțarea oferită de Guvernul Orban, iar unii observatori independenți se îndoiesc că ”o asemenea mărinimie survine în mod necondiționat”.

ASMT deține site-ul Főtér.ro și, la momentul în care primea prima tranșă din acești bani, a salvat de la faliment cea mai mare companie media maghiară din Transilvania, Udvarhelyi Híradó SRL, care editează următoarele entități media maghiare: cotidienele Udvarhelyi Hiradó, Csíki Hírlap, Gyergyói Hírlap (județul Harghita), Vásárhelyi Hírlap (județul Mureș), săptămânalul Erdélyi Napló și site-ul szekelyhon.ro.

De asemenea, Udvarhelyi Híradó SRL se află (din 2011) în portofoliul unei alte organizații din Ungaria, Határok Nélkül a Magyar Sajtóért Alapítvány/Fundația pentru Presa Maghiară Fără Frontiere, controlată de Simicska Lajos până când a rupt relațiile cu Orban.

Sociologul maghiar de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Tamás Kiss a publicat un studiu (iunie 2018), intitulat ”Media Consumption and the Hungarian-Language Media in Transylvania”/Consumul de Media și Media de limbă maghiară din Transilvania, în care a semnalat următoarele: ”Un fenomen relativ nou este concentrarea media maghiare în mâinile unor actori economici conectați cu aripa de dreapta a partidului FIDESZ, condus de Viktor Orbán. Cel mai important jucător de pe piață este Fundația pentru Presa Maghiară Fără Frontiere, care deține patru cotidiene locale și cel cel mai important portal web de limbă maghiară szekelyhon.ro împreună cu singurul cotidian național în limba maghiară, care a supraviețuit pe piață, Krónika”.

Astfel, ASMT nu a făcut decât să accelereze procesul de asimilare a entităților media maghiare de către entități asociate partidului Fidesz, astfel încât, media maghiare au ieșit de sub sub controlul UDMR și au intrat sub controlul Fidesz, așadar cei mai mulți maghiari consumă știri al căror conținut provine din Ungaria.

În context, Tamás Kiss a concluzionat: ”Consumul de presă și integrarea maghiarilor transilvăneni în spațiul mediatic transnațional de limbă maghiară este unul dintre cele mai importante mijloace instituționale în vederea unificării virtuale a maghiarilor din întreaga lume”.

În aceeași ordine de idei, viziunea izolaționistă, naționalistă și anti-migrație a Budapestei se propagă pe teritoriul României prin intermediul spațiului mediatic de limbă maghiară din România – cu consecințe pe termen lung, maghiarii din România devenind ostaticii unui peisaj mediatic monopolist.

 

* C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară şi studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.