Ion Maria-Alexandra*
Robert Lambrou, liderul AfD a facțiunii landului Hesse prezintă studiul efectuat de partidul său la 18. 11. 2019.
Sursa: rtl-hessen.de
De multe ori, tehnicile de dezinformare nu se rezumă numai la celebrele „știri false”. Putem întâlni adesea informații prezentate ca fiind fapte științifice credibile, care, însă, în urma unei cercetări mai atente se dovedesc a fi eronate. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem în aceste cazuri este dacă aceste presupuse fapte științifice sunt prezentate ca fiind adevărate din cauza unei lipse de fact-checking din partea distribuitorilor, sau pentru a ajuta propagarea unor idei politice.
Un asemenea caz îl reprezintă o cercetare prezentată de partidul de extremă dreaptă din Germania, numit Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland/AfD). În data de 19 Noiembrie a anului trecut, facțiunea partidului din landul Hesse a prezentat și publicat un studiu ironic intitulat „Adevăruri în loc de Fake News: Care este adevărata situație în Germania”. Studiul era menit să aducă în discuție punctele cheie pe care partidul încearcă să le propage în timpul campaniei sale electorale. Purtătorul de cuvânt al AfD din Parlamentul Federal German, Jörg Meuthen, susține că partidul dorea să prezinte date științifice verificabile, care să ofere credibilitate partidului în cursa politică și să ajute populația germană să înțeleagă de fapt în ce situație precară se află din punct de vedere politic. Este adevărat că un asemenea studiu are capacitatea să îmbunătățească imaginea partidului atât în ochii votanților cât și a opoziției, însă la scurtă durată după publicarea acestuia, multe informații eronate au fost identificate. Problema este că multe din aceste erori propagă ideologia de extremă dreaptă pe care partidul și-a asumat-o în ultimii ani.
AfD: profil de partid
Sursa: bpd.de/politik
Înainte de a analiza în detaliu aceste erori, este nevoie de o profilare a Alternativei pentru Germania, și a semnificației acestui studiu atât pentru imaginea partidului, cât și pentru situația politică germană.
Creat în 2013, AfD nu a început ca un partid de extremă dreaptă. Pe atunci, acesta era de natura eurosceptică, criticând politica fiscală și monetară a Cancelarului german Angela Merkel. În această primă fază, partidul se prezenta ca fiind o alternativă pentru votanții obosiți de politica partidelor tradiționale. Încă de pe atunci, nemulțumirea electoratului față de partidele tradiționale și elita politică a ajutat AfD să câștige un număr mare de voturi.
Partidul începe să incline spre extrema dreaptă încă din timpul campaniei electorale pentru Parlamentul European din 2014, când programa electorală arată o concentrare tematică spre naționalism, liberalism de piață și o lipsă de sprijin pentru promovarea egalității între sexe. În 2015 AfD se îndreaptă și mai mult înspre extrema dreaptă, când o parte din membrii fondatori părăsesc partidul criticând politica xenofobă și islamofobă promovată de AfD. Adoptarea unei politici conservative în ceea ce privește imigrația coincide cu problema refugiaților cu care Germania se confrunta la momentul respectiv, lucru care însă rezonează cu o mare parte din electorat care se simte neglijat de politica lui Merkel și a partidului ei. Această nemulțumire a electoratului poate fi observată în toate alegerile de atunci. În prezent, AfD este al treilea cel mai mare partid din Parlamentul Federal German.
Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 2019, cu AfD reușind să ajungă pe locul patru, după marile partide tradiționale. Aprobarea pblicului pentru partid a crescut de atunci. Sursă: ARD.
Ca partid, AfD este greu de definit. Literatura de specialitate speculează mult despre natura partidului, dacă înclină mai degrabă spre populism extremist de dreapta, sau neo-nazism. AfD atrage votanți din ambele tabere: unii care sunt pur și simplu nemulțumiți de prezentul status quo, iar alții care sunt de o clară extremă dreaptă. Multe din schimbările pe care partidul le propune sunt însă un motiv de îngrijorare. Un exemplu este faptul că AfD dorește schimbarea constituției așa încât dreptul la cererea azilului politic să fie interzisă, iar granițele (atât cele germane cât și cele europene) să fie închise. De asemenea, AfD insistă că Germania este în prezent „Islamificată” și insistă ca țara să își promoveze valorile creștine tradiționale care ar defini un german adevărat.
Această situație este importantă pentru Germania, o țară în care partidele de extremă dreaptă nu au reușit să câștige sprijinul electoratului până acum. Cu toate că au existat partide mici la nivel regional, nu au reușit niciodată să ajungă atât de departe încât să ocupe locuri în Parlamentul Federal, sau chiar în Parlamentul European. Acest lucru reflectă un fenomen care nu are loc numai în Germania, ci și la nivel european.
AfD și fake news
Ce semnificație au știrile false pentru un asemenea partid? O metodă des folosită de partidele de extremă este insistența că opozanții politici folosesc tehnici de dezinformare pentru a pune partidul într-o lumină proastă, sau a desființa ideile sale politice. În încercarea de a se înființa ca un partid politic credibil, facțiunea AfD a landului Hesse a publicat în timpul campaniei electorale regionale acest studiu, care ar combate știrile false pe care opozanții politici le prolifică. Încă din titlu se observă această încercare de a se impune ca un propagator al „adevărului” în Germania. „Adevăruri în loc de Fake News: Care este adevărata situație în Germania”, cu toate că este un titlu ironic având în vedere datele eronate prezentate în studiu, se dovedește a fi o tehnică de manipulare a adevărului pentru a promova agenda politică a partidului. Cuvintele folosite sunt și ele foarte importante. Studiul promite să prezinte numai „realități” și „adevăruri”, insinuând implicit că se distinge astfel de celelalte partide politice, care „mint” populația cu „fake news”. Așa se creează de la bun început o diferențiere între noi versus ei, adică partidele opozante. De asemenea, prin folosirea acestui titlu partidul încearcă să creeze o stare de neîncredere în opoziție și în actualul guvern al Germaniei.
„Citiți acest studiu pentru a afla care este adevărata situație din Germania”, promite studiul încă de la prima pagină, insistând pe această narativă că nicio altă sursă nu dezvăluie adevărul. Conform studiului, datele folosite sunt luate din surse credibile, precum Eurostat, OECD, Statista, Națiunile Unite, sau documente publicate de ministerele federale. Cu toate că aceste organizații sunt cu adevărat credibile și recunoscute la nivel mondial, o analiză mai atentă arată că în ciuda surselor folosite, interpretarea datelor este greșită.
Deși studiul abordează nouă teme, concentrarea este clară pe problema imigrației. Trei dintre capitole aduc în discuție acest subiect, două dintre care analizează probleme de siguranță, securitate și criminalitate. Mai mult decât atât, câteva cuvinte cheie sunt repetate în mod constant. „Străini” (Ausländer) apare de 32 de ori, „imigrant” (Zuwanderer/Migrant) este folosit de 22 ori, iar „refugiați” este folosit de 9 ori. Apar, de altfel și alte referiri, precum „oaspeții lui Merkel”, un termen care nu își are locul într-un studiu menit să publice informații obiective despre situația economică, socială și politică din Germania.
„Adevăruri” în loc de fake news
Cu toate că studiul promite publicarea unor date credibile și verificabile, cum alte partide din Germania nu au curajul să publice, analiza atentă a acestei publicații dovedește interpretarea eronată multor date.
Iată câteva exemple identificate:
- AfD susține că turbinele eoliene cauzează moartea a „1.200 de miliarde de insecte” în fiecare an. Adevărul este însă că până și oamenii de știință care au publicat pentru prima dată această idee, au retras de atunci această afirmație, susținând că energia eoliană contribuie foarte puțin la dispariția speciilor de insecte. Modelul de calcul de la care a început această idee era în mare parte creat pe baza unor ipoteze și estimări brute, motiv pentru care a fost încă de la bun început criticat de lumea de știință.
- Problema criminalității este un subiect abordat în detaliu de studiul publicat de AfD. Conform acestuia, 102 germani ar fi fost omorâți prin atentate de omucidere de către imigranți. Greșeala pe care AfD-ul o face aici este însă faptul că datele prezentate iau în calcul și victimele care au fost doar rănite. AfD-ul îi numără pe acești oameni printre morți. Conform Biroului Federal de Investigații Criminale (Bundeskriminalamt/BKA), de unde provin datele, în anul 2018 au fost înregistrate 21 de omoruri cauzate de imigranți.
- Tot pe tema criminalității, AfD-ul abordează subiectul infracțiunilor sexuale. Datele folosite sunt din nou de la BKA, însă din nou sunt interpretate greșit. Aceștia susțin că rata creșterii infracțiunilor sexuale cu aproape 15% între 2017 și 2018 se datorează crimelor cauzate de imigranți. Ceea ce nu este menționat este faptul că în anul 2017, legea privind infracțiunile de acest gen a fost revizuită și extinsă, motiv pentru care numărul de infracțiuni a crescut.
- Studiul susține că integrarea imigranților în piața muncii este „scăzută”. Aceasta este însă o declarație foarte neclară. Datele arată că la final de 2018 în jur de 289.000 dintre refugiații veniți în Germania în ultimii ani erau angajați. Pe lângă toți aceștia, trebuie luați în considerare și cei care își termină studiile și vor intra pe piața muncii.
Faptul că aceste „greșeli” se repetă de cele mai multe ori chiar în capitolele cele mai controversate ale AfD-ului, precum politica de imigrație și tema criminalității, nu pare a fi o simplă întâmplare. Ce dovedesc aceste exemple este cât de simplu este să schimbi perspectiva de interpretare a unor date, doar prin simpla omisiune a unor informații. Măsurarea impactului acestui studiu asupra percepției votanților este greu de măsurat. Un lucru este însă cert: asemenea publicații, care deși sunt bazate pe date obținute din surse obiective, ușor verificabile, au capacitatea de a răspândii dezinformare și a propaga opinii politice dăunătoare cu tente extremiste.
*Ion Maria-Alexandra este specializată pe probleme europene și participantă la programul de Internship LARICS.