Horia Blidaru*

Foto 1 (1)

Lupta contra dezinformării în UE are, de acum, un plan de acțiune și o țintă principală: Rusia. Vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, a desemnat Rusia ca principală sursă a ”tentativelor de parazitare electorală”. În perspectiva alegerilor europarlamentare, Bruxelles-ul pune presiune pe marile platforme ale Internetului pentru a stopa propagarea informațiilor false.

Planul Comisiei, făcut public săptămâna trecută, survine după asumarea voluntară, în această toamnă, de către giganții digitali a unui cod de conduită, prin care și-au asumat misiunea de a asigura o mai mare transparență a surselor de finanțare a publicității politice, precum și o acțiune fermă împotriva răspândirii de ”fake news”. Google și Facebook, în special, s-au angajat în acest sens pentru a preveni adoptarea unor norme stricte de către UE. Un prim semnal a fost dat de la Bruxelles la 25 mai, o dată cu intrarea în vigoare a Regulamentului pentru protecția datelor personale.

Un alt comisar european, responsabil pentru Societate digitală, Mariya Gabriel, a avertizat că planul adoptat în această săptămână echivalează cu un interval de încercare dat marilor companii din domeniu, pentru a-și aplica angajamentele în materie de bune practici. Începând din ianuarie, Facebook, Twitter, Google și Mozilla vor avea obligația de a prezenta rapoarte lunare către Comisie, cu privire la acțiunile pe care le-au întreprins.

Totodată, până în martie anul viitor va fi pus în funcțiune un sistem de alertă rapidă între instituțiile europene și statele membre ale Uniunii, cu scopul semnalării oricărei încercări de ingerință în procesul electoral.

”Dezinformarea este parte a doctrinei militare a Rusiei și a strategiei sale de a diviza și a slăbi Vestul” – Andrus Ansip, vicepreședintele Comisiei Europene

Foto 2 Andrus A

Foto: Andrus Ansip, vicepreședintele Comisiei Europene

Este un pas important, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană a decis să spună pericolului pe nume. Rămâne, însă, problema sensibilă a bugetului redus alocat capacităților proprii ale Comisiei de a combate informațiile false, în pofida majorării substanțiale – de la 1,8 milioane euro în acest an, la un buget de 5 milioane euro destinat în acest scop, în 2019, Serviciului European de Acțiune Externă. În cadrul acestuia, grupul de lucru East StratCom își va putea spori personalul și instrumentele. East StratCom a raportat, în primii trei ani de activitate, 3500 de cazuri de dezinfomare pro-ruse, începând din 2015.

Din păcate, este o sumă în continuare derizorie în raport cu fondurile destinate de Rusia acțiunilor de propagandă și dezinformare, estimate la 1,1 miliarde de euro pe an, conform declarațiilor comisarului Ansip, responsabil pentru piața unică digitală. Acesta a precizat că există informații potrivit cărora ”fabrica de trolli” de la Sankt-Petersburg are 1000 de angajați cu normă întreagă.

După ingerința rusă în alegerile americane pentru Casa Albă din 2016, rețelele sociale, principalul mijloc de difuzare de ”fake news”, sunt supuse unei presiuni accelerate din partea statelor. ”Vestul sălbatic digital”, cum a fost numit, înseamnă, în absența reglementării, profit pentru rețelele sociale și un pericol pentru democrație. Protejarea alegerilor libere a devenit, atfel, o miză fundamentală pentru UE, cu atât mai mult cu cât referendumul pentru Brexit și criza catalană s-au dovedit a fi avut în spate și provocatorii de haos ai Kremlinului.

Una din modalitățile concrete avute în vedere pentru responsabilizarea rețelelor informatice o reprezintă învestirea lor cu aceleași drepturi și obligații precum mass-media tradiționale, ceea ce înseamnă, în primul rând, răspunderea pentru conținutul difuzat. Până acum, competiția dezechilibrată – din punct de vedere economic, tehnologic și juridic – dintre presa clasică și rețelele sociale a profitat mult celor care, în numele libertății de exprimare, au transformat sfera digitală în teren de confruntare politico-strategică.

*Horia Blidaru lucrează în Bruxelles și este membru al Consiliului de Experți LARICS.