Dan Dungaciu*

Foto 1: Afișul filmului Lord of War, bazat pe povestea traficantului de arme Viktor Bout, fost maior KGB, și premierul Viktor Orban (stânga)

La 27 noiembrie 2018, Departamentul de Stat dădea publicității un comunicat deosebit de dur la adresa autorităților maghiare, rezumat de purtătorul de cuvânt Heather Nauert în felul următor: „SUA sunt dezamăgite de decizia Ungariei de a nega solicitarea noastră de extrădare a doi traficanți de arme suspecți și de a-i extrăda, în schimb, în Rusia, unde nu e clar dacă ei vor fi deferiți justiției. Decizia autorităților ungare nu este consistentă cu parteneriatul nostru privind aplicarea legislației în vigoare”.

Purtătorul de cuvânt al guvernul maghiar, Zoltan Kovacs, a răspuns sec, pe Twitter, că decizia este bazată pe verdictul curților de justiție maghiare și „acorduri internaționale relevante”. Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe maghiar nu există nicio referință la acest caz.

Este încă un avertisment explicit adresat autorităților de la Budapesta și venit de peste ocean, după ce, tot oficial, Departamentul de Stat și-au exprimat opoziția față de decizia autorităților de la Budapesta de a-i acorda fostului premier al Macedoniei Gruevski azil politic în Ungaria, în timp ce acesta era acuzat în țara sa în patru procese. Americanii au cerut expres ca fostul premier să compare în fața justiției din Macedonia.

Despre ce este vorba acum?

Foto 2

 

Foto 2: Comunicatul Departamentului de Stat din 27.11.2018 în legătură cu cazul celor doi Lyubishin.

De data aceasta avem de a face cu un caz fără precedent, iar furia mocnită din comunicatul Departamentului de Stat e întemeiată. Presa ne-guvernamentală din Ungaria, atâta câtă mai e, a relatat pe larg cazul.

În esență, este vorba despre doi ruși, tată și fiu, cu același nume, Vladimir Lyubishin, stabiliți la Budapesta de prin 1995, care au intrat în atenția US Drug Enforcement Administration (DEA), puternica agenția americană de combatere a drogurilor, cu trei ani în urmă. Operațiunea de atragere a celor doi ruși în cursă și de capturare s-ar fi declanșat începând cu a doua jumătate a anului 2015. În iunie 2016, „cumpărători din Mexico” s-au întâlnit pentru prima dată cu cei doi Lyubishins, undeva în Cipru, iar, pe 2 august 2018, „reprezentanții” cartelurilor mexicane ai drogurilor au vizitat Ungaria, unde cei doi ruși le-au arătat ce ofertă de armament au. Înțelegerea inițială a fost la 1,5 milioane USD, dar ulterior au fost ispitiți de către „mexicani” cu un barter cu cocaine – 70 000 USD/kg – și au devenit interesați de schimb. Vizitatorii s-au întors după câteva luni în Ungaria și au convenit să cumpere marfă de 2 mil. USD, inclusiv rachete anti-aeriene, necesare mexicanilor în lupta lor cu elicopterele americane care le împiedicau traficul de droguri.

Foto 3

Foto 3: Un catalog cu tipul de arme care au fost negociate să fie livrate de cei doi ruși aflați la Budapesta.

Operațiunea, extrem de complexă și secretă, s-a numit „Perseu” și s-a încheiat cu succes. Rușii au mușcat momeala și au fost arestați pe 9 noiembrie 2016, iar americanii au cerut extrădarea lor. Când toată lumea devenise convinsă, inclusiv avocatul celor doi, că urmează trimiterea lor în America (cei doi contactaseră deja un avocat din SUA!), au fost, fără explicații limpezi, extrădați subit în… Rusia.

Dacă Viktor Bout ar fi fost capturat în Ungaria lui Viktor Orban…

Foto 4

Foto 4: Prima pagină a acuzației americane împotriva lui  Vladimir Lyubishin și Hamit Nasirlioglu (un complice turc). Sursa: Direkt36.

Iată, mai concret, faptele care au urmat. După arestarea din Ungaria, perioadă în care sunt vizitați de diplomați ruși, dar neinterogați de americani, cei doi Lyubishin încearcă să câștige timp și solicită azil autorităților de la Budapesta. Nici nu s-au încheiat bine procedurile deciziei de azil, că Federația Rusă solicită și ea extrădarea celor doi, practic, pe aceleași acuzații. În final, aplicația de azil este refuzată după un an de autoritățile ungare, dar instanțele din această țară au acceptat ambele solicitări de extrădare, atât din partea SUA cât și din partea Federației Ruse. În această situație, după cum scrie ziarul deja citat, Ministrul de Justiție maghiar trebuia să aibă ultimul cuvânt și să decidă care solicitare de extrădare trebuia onorată. Decizia cade ca o bombă: Ungaria, membru NATO și aliat american (!?), decide să aprobe solicitarea Rusiei, la un an după ce instituțiile americane i-au capturat pe cei doi.

Pe 10 august 2018, poliția maghiară i-a escortat pe cei doi Lyubishin la bordul unui avion care i-a dus la Moscova, unde se află în prezent în detenție, până pe 10 decembrie, în așteptarea procesului. Washingtonul nu mai are, practic, nicio șansă să îi scoată de acolo.

Să mai punctăm că americanii au fost extrem de interesați de acest caz. În vara lui 2018, fostul Procuror General Jeff Sessions a încercat în mod repetat să discute cu omologii să unguri cazul celor doi Lyubishin. Era vorba, până la urmă, de traficanți de arme ruși care ar fi vândut rachete cartelurilor mexicane ca să doboare… elicoptere americane. Degeaba!

Cu ajutorul oficialităților maghiare, Rusia câștigă. Regimul Orban i-a lăsat să scape pe cei care erau gata să contribuie la doborârea elicopterelor SUA! Miza a fost importantă și pentru Rusia, căci Moscova a reușit să evite un caz similar din martie 2008, mult mai celebru, al fostului maior KGB Viktor Bout –  făcut celebru de filmul „Lord of War” cu Nicolas Cage în rolul principal – arestat in Thailanda ca urmare a unei operațiuni similare a DEA. Bătălia extrădării a fost câștigată atunci, după doi ani și jumătate, de SUA, în noiembrie 2010, pe fundalul protestelor repetate ale rușilor. De data asta, cu sprijinul Budapestei, Rusia a câștigat bătălia extrădării.

Dacă Viktor Bout ar fi fost capturat în Ungaria lui Viktor Orban, altul ar fi fost, probabil, deznodământul.

„Nu merită să mai ai încredere în unguri…”

Foto 5

 Foto 5: Premierul Viktor Orban (dreapta) în una din multele întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin.

 Dincolo de spectaculosul cazului, problema este infinit mai gravă. De la negocierile suspecte ale Budapestei din 2015 pentru Centrala de la Paks, când a adus la masa politicii energetice a UE gigantul rus Rosatom (echivalentul Gazprom în energia nucleară), trecând prin atitudinea singulară față de Ucraina, anihilarea Universității Central Europene (CEU) – instituție americană! – sau defecțiunile recente pe care le-am semnalat la început, Ungaria se desenează din ce în ce mai pregnant pe harta regiunii ca o vulnerabilitate a spațiului euro-atlantic în fața Federației Ruse. Chestiunea a fost evidențiată recent și critic de însuși Adjunctul Secretarului de Stat pentru Europa și Eurasia, Wess Mitchell, în celebrul său discurs de la Atlantic Council din 18 octombrie 2018.

Conform presei de la Budapesta, chestiunea extrădării este una strict politică. Teoretic, decizia aparține Ministerului de Interne și Ministerul de Justiție, dar, în realitate, conform site-ului citat, „decizia este luată strict în cercul îngust din jurul premierului”. Cazul a fost un șoc pentru americani, spun ziariștii de la Direkt36/444.hu, mai ales că există precedente similare când autoritățile de la Budapesta au acționat complet pe dos. Pe 1 septembrie 2010, de pildă, doi cetățeni chinezi au fost arestați în Ungaria în încercarea de a obține microcipuri pentru companiile chineze de stat și care erau sub embargo american. Washington-ul a cerut extrădarea, iar, pe 1 aprilie 2011, extrădarea lor în SUA s-a petrecut fără nicio problemă. Dar atunci era vorba de China, pe când acum e vorba de Rusia…

Mai mult decât atât. O sursă maghiară familiarizată cu evoluția relațiilor dintre Ungaria și SUA în ultimii ani, a declarat că „acesta este un incident grav. Era evident o problemă de mare importanță pentru ruși să-i extrădeze pe traficanții de arme. Și a fost, se pare, foarte importantă solicitarea rusă pentru guvernul ungar ca Budapesta să își asume un alt conflict cu Statele Unite. Abordarea aliată față de această chestiune nu a influențat deloc decizia părții maghiare”. Potrivit unui diplomat reprezentând un stat membru al NATO, citat de aceeași sursă maghiară, scandalul de extrădare al celor doi Lyubishin servește ca o lecție nu numai pentru Statele Unite: „Când cel mai bun prieten vă întreabă ceva și faceți complet altceva, care este mesajul pentru toți ceilalți prieteni? Mesajul este nu doar că nu trebuie să îi crezi pe unguri, dar și că nici nu ar mai trebui să ai încredere în ei de aici înainte”.

Contul este plin. Urmează nota de plată

Foto 6

Foto 6: Titlu din presa oficioasă (pro-guvernamentală) de la Budapesta: „Serviciile secrete americane scriu articole în presa maghiară”

O ultimă precizare. Este extrem de revelator cum a reacționat presa oficioasă de la Budapesta față de acest caz. Un singur exemplu.

Influentul site de știri Origo era, în 2013, cel mai citit din țara vecină. La un moment dat, site-ul face saltul de la „o sursă independentă de informații la postura de majoreta a guvernului”, conform The New York Times, care face afirmația într-o analiză cu un titlu revelator: „The Website That Shows How a Free Press Can Die” (Site-ul care arată cum presa liberă poate să moară).

Concluzia lui Origo la cazul discutat aici este că articolul publicat pe „blogul lui Soros” (!) a fost dictat direct de servicii secrete străine menite să discrediteze guvernarea de la Budapesta și să o acuze de jocuri rusești. Iată textul: „În ultimele luni, a devenit evident că grupări din serviciile secrete americane, în strânsă legătură cu Partidul Democrat, au scopul de a propaga dezinformarea că guvernul maghiar este un servitor al intereselor rusești… Este interesant, totuși, că nu este primul articol despre care se spune că ar fi fost dictat de serviciile secrete străine. Aceste articole au fost în aceeași linie de ani de zile: încearcă să confirme imaginea falsă a unei Ungarii aflate sub influența Rusiei pentru a încerca să facă presiuni asupra factorilor de decizie maghiari”.

E de menționat că așa numita critică se face nu pe conținut, nu prin contrazicerea articolului, ci prin…. „discreditarea” sursei. Din păcate, pe conținut – și nu e vorba doar despre cazul pe care îl discutăm aici -, presa oficioasă și guvernamentală de la Budapesta nu mai poate să spună nimic convingător care să risipească norii rusești care s-au adunat deasupra Ungariei și care devin din ce în ce mai vizibili inclusiv de peste ocean.

Trebuie să urmeze nota de plată.

Dan Dungaciu* este membru în Consiliu de Experți LARICS.