Maria Caimeanu*
Președintele Donald Trump în vizită la soldații americani din Afganistan, 28 noiembrie 2019 (sursa: The Times of Israel).
Semnarea acordului dintre SUA și talibani
La data de 29 februarie 2020 este semnată o înțelegere între Statele Unite ale Americii și Emiratul Islamic al Afganistanului (nerecunoscut ca fiind un stat propriu-zis de către SUA)/ Talibanii, în Doha, Qatar. Semnarea acestui tratat de către ambele părți are ca scop obținerea unei păci durabile în zona Orientului Mijlociu, precum și încetarea celui mai longeviv conflict militar din istoria Statelor Unite, războiul din Afganistan (început în anul 2001, ca reacție în urma monstruosului atentat terorist de la 11 septembrie).
Conform articolelor acordului de pace, SUA se angajează să reducă numărul militarilor americani și NATO de pe teritoriul afgan în următoarele 135 de zile de la semnarea acordului, urmând o retragere totală a trupelor militare. De asemenea, se vor face negocieri serioase în ceea ce privește eliberarea a cca. 5000 de prizonieri politici si de război de către SUA. Toate aceste măsuri vor rămâne valabile doar dacă talibanii vor respecta întrutotul prevederile acordului.
Reprezentantul SUA Zalmay Khalilzad (stânga) și co-fondatorul grupării talibane Mullah Abdul Ghani Baradar (dreapta) își dau mâna cu ocazia semnării acordului, la Doha, Qatar. Sursa: The Guardian
Scurgerea de informații de la Casa Albă
The New York Times publică la data de 26 iunie 2020 un articol conform căruia serviciile de Intelligence americane dețin o informație referitoare la faptul că Rusia a oferit militanților afgani numeroase sume de bani pentru a ucide soldați americani și britanici în Afganistan.
Conform The New York Times, informația legată de amestecul Rusiei în cazul uciderii unor soldați americani în 2019, în Afganistan, este cunoscută de serviciile de Intelligence americane încă din luna martie a anului 2020. Oficialii susțin că informația incendiară a fost discutată în cadrul Consiliului Național de Securitate și că a fost diseminată președintelui Donald Trump.
Adevărata problemă invocată în ceea ce privește informația referitoare la colaborarea clandestină dintre presupusa aripă a GRU și talibani este că administrația Trump nu a luat nicio măsură concretă, deși viețile mai multor militari americani și ai altor trupe NATO au fost curmate în anul 2019, pe fondul acestei presupuse colaborări.
Trump susține că nici el, dar nici vicepreședintele, Mike Pence, nu au fost informți de către structurile de Intelligence și că nu există dovezi concrete asupra faptului că Rusia a oferit bani talibanilor pentru a efectua operațiuni de ucidere asupra soldaților americani de pe teritoriul afgan.
Sursa: Twitter
În apărarea sa, Trump afirmă printr-o altă postare pe pagina sa de Twitter că articolul din The New York Times este un fake news, menit să-l discrediteze atât pe el, cât și Partidul Republican.
Sursa: Twitter
Secretarul de Presă al Casei Albe, Kayleigh McEnany, afirmă tot pe 1 iulie faptul că Trump nu a fost informat de fapt în mod oficial, deoarece informația nu a fost încă validată, însă încrederea în sursa care a obținut informația este ridicată. McEnany afirmă în cadrul aceleiași conferințe de presă că sursa de la care provine informația este o femeie, un ofițer CIA de carieră, cu o experiență în domeniul Intelligence-ului de peste 30 de ani.
Sursa: YouTube
Conform The New York Times, mulți oficiali ai Departamentului de Stat care știau despre această informație-cheie nu își pot explica întârzierea Casei Albe în a oferi un răspuns pe măsură celor care au complotat pentru a ucide militarii americani în Afganistan. Cei mai mulți au speculat că, de-a lungul timpului, a existat o atitudine împăciuitoare a lui Trump în raport cu Moscova.
La nivel internațional au existat mai multe reacții survenite în urma publicării articolului din The New York Times. Printre cele mai relevante reacții se numără cea a Moscovei, a Marii Britanii și a talibanilor.
Reacția Moscovei
În cadrul unei discuții on-line organizate de către Center for the National Interest (think-tank pentru politici publice, fondat în 1994 de către Richard Nixon, cu sediul în Washington DC), ambasadorul Federației Ruse în SUA, Anatoli Antonov, a negat orice acuzație adusă Rusiei cu privire la presupusa colaborare cu talibanii. Antonov susține că acuzațiile aduse Rusiei de către mass-media nu sunt altceva decât minciuni sfruntate și că Rusia nu își dorește victoria terorismului în Afganistan (Sursa: CFTNI).
Anatoli Antonov, Ambasadorul Federației Ruse la Washington DC
Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dimitri Peskov, afirmă că la Kremlin, pe linie oficială, nu există nicio acuzație referitoare la așa-zisa colaborare a Rusiei cu talibanii. Peskov asigură că dacă cineva va face o astfel de acuzație, în mod oficial, ei vor răspunde fără ezitare (Sursa: BBC).
Mai mult, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, într-un interviu pentru publicația rusească TASS, susțin faptul că, de fapt, numeroși membrii ai comunității de Intelligence a Statelor Unite sunt angrenați în activități suspecte în Afganistan, spre exemplu: trafic de droguri, dare de bani militanților afgani pentru a permite transporturile de droguri și implementarea unor proiecte finanțate de afaceriști americani.
Reacția Marii Britanii
Uciderea unor militari americani în Afganistan, în 2019, ca urmare a unei presupuse colaborări dintre Rusia și talibani (conform celor enunțate de către The New York Times) a stârnit reacții acide la Londra, acolo unde Tobias Ellwood (Directorul Comitetului de Apărare al Parlamentului Marii Britanii) aduce această problematică în atenția Guvernului, în vederea formulării unui comunicat oficial.
„Consider complet inacceptabil faptul că un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU (Federația Rusă), după cum putem observa, aprovizionează cu armament și asigură pregătirea militară a talibanilor care sunt responsabili de longevitatea acestui conflict”, afirmă Ellwood (Sursa: BBC).
Cu toate acestea, guvernul Johnson evită formularea unor discursuri oficiale în ceea ce privește acest subiect, cel mai probabil pentru că opiniile prezentate trebuie să fie sincronizate cu cele expuse de Trump. Nu este primul caz în care Marea Britanie se raliază pozițiilor adoptate de Statele Unite. Spre exemplu, în iulie 2019, Statele Unite încurajează Marea Britanie să confiște un petrolier iranian care se afla în zona Gibraltarului, însă Iranul a fost cel care, în final, a reușit să preia un petrolier al Marii Britanii, aflat aproape de strâmtoarea Hormuz. Totodată, SUA aduce presiuni Marii Britanii cu privire la infrastructura 5G a acesteia, precum și legate de aportul companiei chinezești, Huawei, pe piața englezească. De asemenea, Marea Britanie s-a abținut de la a condamna felul în care administrația Trump a gestionat criza provocată de cazul lui George Floyd. În plus, Marea Britanie a manifestat o relativă indiferență cu privire la decizia lui Trump de a retrage trupele NATO din Germania (Sursa: The Independent).
Boris Johnson și Donald Trump, la Adunarea Generală a ONU, 2019. Sursa: The New Yorker
Reacția talibanilor
Talibanii neagă orice acuzație referitoare existența unei așa-zise colaborări malițioase cu Rusia și subliniază faptul că în februarie 2020 au semnat un acord cu Washington-ul de care nu se dezic și pe care îl vor respecta în continuare.
Mai mult, rebelii afgani afirmă faptul că nu datorează nimic niciunei agenții de Intelligence și niciunui guvern străin, fiind, în viziunea lor, principalii responsabili pentru derularea timp de 19 ani a unui război în Afganistan. Talibanii adaugă faptul că, în general, militarii americani nu au decedat în urma unei confruntări armate, ci în urma exploziilor produse pe terenurile minate sau produse de anumite dispozitive (Sursa: BBC).
Soldați americani pe frontul de Sud-Est al Afganistanului. Sursa: Ria Novosti
Cursa pentru Casa Albă și Războiul Hibrid
Momentul alegerilor prezidențiale din SUA se apropie cu pași repezi, acestea urmând să aibă loc pe data de 3 noiembrie 2020. Bineînțeles, competiția este foarte strânsă între candidatul republicanilor – Donald Trump, și candidatul din partea democraților – Joe Biden.
Reacția lui Joe Biden, fostul Vicepreședinte al Statelor Unite și candidatul din partea democraților pentru președinția SUA, a fost una cât se poate de dură la adresa administrației Trump, acesta afirmând în cadrul unui interviu on-line că întregul mandat al lui Trump la Casa Albă a fost un cadou pentru Putin.
Biden amendează atât lipsa de reacție a lui Trump în legătură cu moartea militarilor americani în Afganistan, spunând atât că este datoria statului să își protejeze trupele, cât și faptul că nu a impus sancțiuni Rusiei pentru încălcarea legii internaționale (presupusa colaborare cu talibanii, având scopul de a ucide militari americani și britanici).
Joe Biden, interviu despre presupusa colaborare a Rusiei cu talibanii și despre mandatul lui Trump. Sursa: YouTube
Corelarea alegerilor prezidențiale cu reacțiile stârnite pe plan intern și internațional, legate de știrea presupusei colaborări a Rusiei cu talibanii în vederea uciderii unor militarilor americani în Afganistan și inacțiunea lui Trump, favorizează crearea unor curente de opinie care au ca scop servirea unor interese externe prin influențarea unor decizii sau evoluții.
Dat fiind faptul că Trump neagă vehement acuzațiile aduse mandatului său și pune sub semnul întrebării informațiile provenite de la Pentagon, susținând că această avalanșă de fake-news a fost concepută pentru a eroda imaginea sa și credibilitatea Partidului Republican, confirmă ideea existenței unui aparat de propagandă anti-Trump, destul de înrădăcinată în mentalul colectiv.
Toate acestea sunt doar o parte a efectelor războiului hibrid existent pe teritoriul SUA, iar ignorarea acestor semnale poate reprezenta o vulnerabilitate majoră la adresa securității unui stat.
Ceea ce se petrece acum în SUA din acest punct de vedere este fără precedent.
Maria Caimeanu* este participantă la programele LARICS și studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universității din București.