Horia Blidaru*

 

La aniversarea a 30 de ani de Internet în forma actuală, instrumentul ce conectează 4 miliarde de oameni este în centrul unor controverse fără precedent. La un an de la declanșarea scandalului Cambridge Analytica, îngrijorează capacitatea giganților Internetului de a influența votul cetățenilor și decizia politică. În perspectiva alegerilor europarlamentare, Comisia Europeană presează rețelele sociale să ia măsuri anti-dezinformare.

 Europa în față cu dezinformarea și alegerile

Problema rețelei www (world wide web) e sintetizată în chiar titlul propunerii originare -”Gestiunea informației” – din martie 1989, a fizicianului american Tim Berners-Lee, de a conecta între ele tehnologiile deja folosite în plan militar și universitar. Monopolul exercitat de o mână de companii, exploatarea și monetizarea vieții private, propagarea nestingherită a informațiilor diversioniste – sunt teme ce preocupă în cel mai înalt grad. Așa cum sintetizează un jurnalist francez, ”informația poate fi o armă de distrugere masivă”.

De la exploatarea frauduloasă de către firma de consultanță politică Cambridge Analytica a datelor personale ale 87 milioane de utilizatori ai Facebook, până la permisivitatea față de campaniile de dezinformare – rețelele sociale pun la încercare sistemul imunitar al democrației globale. ”Companiilor ca Facebook nu trebuie să li se permită să se comporte ca niște gangsteri informatici în lumea online, considerându-se dincolo de legi”, se arată într-un raport dat publicității în februarie al comisiei din Camera Comunelor care a anchetat impactul fenomenului fake news asupra celor două scrutinuri ce au bulversat Occidentul în 2016 – referendumul privind Brexit și alegerile prezidențiale americane.

În perspectiva alegerilor europarlamentare, Comisia Europeană şi-a înăsprit tonul faţă de marile rețele sociale. Facebook, Google şi Twitter au fost acuzate, luna trecută, că nu fac eforturi pentru protejarea de riscul dezinformării. Sub presiunea Bruxelles-ului, se înregistrează, abia acum, primii pași în asigurarea transparenței în ceea ce privește publicitatea politică, precum și în combaterea dezinformării on-line – potrivit concluziilor Comisiei în urma publicării rapoartelor pe februarie ale Facebook, Google şi Twitter cu privire la acţiunile implementate în baza Codului de bune practici împotriva dezinformării, pe care companiile şi l-au asumat în octombrie 2018. După o monitorizare de 12 luni, Comisia va decide, la finalul acestui an, dacă va adopta măsuri de reglementare. Până atunci, însă, alegerile europene vor fi fapt împlinit.

 România, în vizorul propagandei ruse

Facebook acționează potrivit raportului său de activitate pe februarie, pentru un control mai strict al conținutului sponsorizat, pentru detectarea și desființarea conturilor false și pentru stoparea dezinformării în materie de vaccinuri. În ianuarie, compania anunțase că arhivele sale la nivelul Uniunii privind publicitatea politică vor fi disponibile curând. „Toate anunţurile politice vor fi conservate într-o bibliotecă disponibilă publicului pentru maxim şapte ani”, preciza Nick Clegg, director mondial pentru afaceri publice al Facebook şi fost vice-premier britanic.

În cazul României, Facebook anunță acum că a eliminat 31 de pagini, grupuri și conturi afiliate PSD. ”Deși oamenii din spatele acestei activități au încercat să-și ascundă identitatea, analiza noastră a constatat că o parte din această activitate a fost legată de un individ asociat PSD”, se arată în raportul Facebook.

În Republica Moldova au fost eliminate, în februarie, 168 de conturi Facebook, 28 de pagini și opt conturi Instagram, angajate în ceea ce compania numește ”comportament neautentic coordonat”.

De asemenea, Facebook precizează că a desființat 364 de pagini și conturi din cauza unui „comportament neautentic coordonat, ca parte a unei rețele originare din Rusia care a operat în țările baltice, Asia Centrală, Caucaz și țările din Europa Centrală și de Est. Administratorii de pagini și deținătorii de cont s-au prezentat, în principal, ca pagini de știri independente sau de interes general, pe teme cum ar fi vremea, călătoriile, sportul, economia sau politicienii, în România, Letonia, Estonia, Lituania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Tadjikistan, Uzbekistan, Kazakhstan, Moldova, Rusia și Kirghistan. În ciuda denaturării identității lor reale, am constatat că aceste pagini și conturi aveau legătură cu Sputnik, o agenție de știri cu sediul la Moscova, și că unele pagini au publicat frecvent pe teme anti-NATO sau legate de mișcări de protest și anti-corupţie”, se arată în documentul prezentat Comisiei Europene.

Atrage atenția și proiectul Facebook pentru verificarea autenticității, în scopul combaterii răspândirii ştirilor false: compania a anunţat că are parteneri în verificarea faptelor în 25 de state, acoperind 17 limbi – între acestea şi 8 ţări ale Uniunii Europene, cu 7 limbi oficiale (Franța, Germania, Italia, Olanda, Irlanda, Suedia, Danemarca și Marea Britanie). Acest tip de parteneriate se va extinde în perspectiva alegerilor europarlamentare.

La rândul său, Twitter a anunţat extinderea controlului publicității politice. În ianuarie, Twitter menționa că a creat cinci noi seturi de conturi din ţări terţe UE, în cadrul arhivei sale de operațiuni externe potențiale: un set cuprinde 2617 conturi iraniene, altul 418 conturi din Rusia, două seturi includ conturi din Venezuela, iar altul din Bangladesh.

Şi Google a făcut publică evidenţa conturilor care încalcă politicile sale privind conținutul eronat, fals sau abuziv, asociate cu dezinformarea ori menite să inducă în eroare utilizatorii: în ianuarie, 8652 de astfel de conturi au fost depistate în România din totalul de 48642 la nivel european. Google face referire şi la măsurile de contracarare a operaţiunilor de influenţă politică exercitate de Rusia (mai precis de Agenţia de Cercetare pentru Internet) şi Iran, prin eliminarea unor conturi YouTube şi a unor bloguri.

Dezinformarea, parte a doctrinei militare a Rusiei

 

 Problema dezinformării a fost abordată la vârful UE de către șefii de state și guverne reuniți la Consiliul European din 21-22 martie. Aceștia au pledat pentru apărarea integrității democratice a alegerilor în UE și au îndemnat platformele online și rețelele sociale ”să pună pe deplin în aplicare codul bunelor practici și să asigure standarde mai ridicate în privința responsabilității și a transparenței”.

Tema este o prioritate și pentru Președinția română a Consiliului UE: ”Concluziile adoptate astăzi contribuie la o abordare coordonată a statelor membre și instituțiilor UE în direcția protejării proceselor democratice de manipulări și interferențe, din partea actorilor interni și externi”, declara ministrul George Ciamba, după reuniunea din 19 februarie a Consiliului Afaceri Generale, prezidat de România și dedicat asigurării unui proces electoral european liber și onest.

La rândul său, Parlamentul European a cerut, în rezoluția votată la 12 martie, o nouă legislație care să aducă un răspuns ferm imixtiunilor exterioare, numind explicit pericolul rus: rezoluția insistă ”campaniilor de dezinformare rusești, care constituie principala sursă de informații false în Europa”.

Progresele sunt încă mici în raport cu amenințarea pe care o reprezintă dezinformarea pe reţelele sociale, la adresa democraţiei europene, mai ales după apariţia dovezilor privind interferenţa rusă în referendumul pentru Brexit, în alegerile prezidenţiale din SUA şi în cele parlamentare din Franţa, Germania şi Spania.

„Dezinformarea face parte din doctrina militară rusă şi din strategia pentru divizarea şi slăbirea Occidentului”, avertiza, încă de anul trecut, vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip. Andrew Parker, şeful MI5, serviciul intern britanic de informaţii, acuza, la rândul său, Rusia de propagare de false informaţii în scopul destabilizării Vestului: „Doctrina actuală a statului rus de amestecare a manipulării mass-media, dezinformării și distorsiunilor pe reţelele sociale, alături de noi și mai vechi forme de spionaj, precum și cu intense atacuri cibernetice, recurs la forța militară și la tortură – toate acestea reprezintă amenințări hibride pe termen lung”.

În estimarea Comisiei Europene, Rusia alocă un buget anual de 1 miliard de euro propagandei şi manipulării, inclusiv pentru cei 1000 de angajaţi cu normă întreagă, creatori de ştiri false şi provocatori/agitatori pe Internet. Numai Sputnik, cel mai cunoscut dintre organele de propagandă ale Kremlinului, publică 10-15 ştiri false pe zi, conform estimărilor Comisiei.

”Există forțe exterioare anti-europene, care încearcă direct sau secret să influențeze alegerile democratice ale europenilor, cum a fost și în cazul Brexit și al altor campanii electorale din Europa. S-ar putea întâmpla din nou la alegerile europene din mai.”

 – Donald Tusk, 5 martie 2019

Răspunsul UE în materie de comunicare strategică este încă simbolic, cu un buget de 5 milioane de euro pentru acest an şi o unitate în curs de recrutare de personal, pentru a ajunge, în doi ani, la 50-55 de experţi în combaterea dezinformării. Este un teren propice interferenţei ruse în perioada electorală ce urmează, în special prin susţinerea partidelor naţionaliste care acţionează ca agenţi ai imploziei Uniunii Europene. Deja, valul eurosceptic a reuşit să stopeze procesul de integrare europeană. Iar îngrijorările privesc atât scrutinul europarlamentar din 23-26 mai, cât şi alegerile naţionale din acest an din Ucraina, Polonia, Finlanda, Grecia, Danemarca, Belgia şi Portugalia.

Gravitatea operaţiunilor ruse de propagandă decurge nu numai din amploarea lor, ci şi din proiectarea lor pe termen lung, ceea ce face ineficient răspunsul punctual, cum a fost cazul întreruperii accesului la Internet al Agenţiei ruse de Cercetare pentru Internet, de către divizia „cyber” a armatei americane, în cursul alegerilor de anul trecut pentru Congresul SUA. Sau cum a fost suprimarea, recentă, a contului Facebook al unui fruntaş al extremei drepte britanice, Tommy Robinson, din cauza mesajelor sale incitând la ură împotriva musulmanilor. Faptul că Twitter i-a desfiinţat acestuia contul încă de acum un an spune multe despre necesitatea coordonării eforturilor reţelelor sociale.

O dovadă a proiecţiei de lungă durată a propagandei ruse este campania de dezinformare care a precedat incidentele din Marea Azov din noiembrie 2018: înainte să captureze cele trei nave ucrainene, Rusia a dus o campanie pregătitoare timp de un an, conform comisarului european pentru Securitate, Julian King.

Vom vedea curând cât de vulnerabili suntem, în condiţiile experimentului european de a lăsa marile platforme online să-şi facă ordine pe bază de voluntariat, fără a le aplica norme coercitive deocamdată. Până când Europa va realiza că trebuie să reglementeze activitatea acestor giganți economici, există riscul ca democrația occidentală să fie deturnată din matca ei.

*Horia Blidaru lucrează în Bruxelles și este membru al Consiliului de Experți LARICS.