Autor: Damian Irina-Anastasia
Sursă foto: https://en.unesco.org/
Apariția unui virus care se răspândește repede, care afectează sistemul respirator și care poate duce la mortalitate aduce panică, haos. Astfel, se creează mediul prielnic pentru a da viață ideilor neștiințifice cu privire la modul în care acest virus se răspândește, se tratează. Aceste dezinformări se transmit, deoarece „oamenii au o nevoie epistemică de a cunoaște adevărul și au, de asemenea, o nevoie existențială de a se simți în siguranță. În vremuri de criză, aceste nevoi sunt nesatisfăcute, astfel încât teoriile conspirației pot părea atrăgătoare” (Prooijen & Douglas, 2018, p. 898).
În contextul acestei pandemii de Covid-19, populația, la nivel global, a fost expusă drastic la diferite forme de dezinformare și fake news. O dată cu apariția unui nou virus, inevitabil apare și un vaccin pentru acesta, ceea ce, în prezent, duce la apariție mișcării anti-vaccin susținută de povești personale și teorii ale conspirației.
Pe măsură ce s-a răspândit pandemia, nu a mai existat doar lupta pentru a trata și a pune un stop acestui virus și pentru a face față numărului copleșitor de cazuri, ci și lupta cu dezinformarea. Nu doar a costat vieți, ci a afectat negativ și domeniul sănătății și bunăstarea populației. Această situație a scos la lumină necesitatea de a educa atât populația, cât și mass-media și a evidențiat prejudecățile pe care oamenii le au în raport cu comunitatea medicală și neîncrederea față de stat.
Sursă foto: firstdraftnews.org
În timp ce oamenii au fost izolați în propriile case, rețelele de socializare au devenit atât un refugiu, cât și un mediu de culegere a informațiilor despre acest virus. Atât postări, cât și videoclipuri au început să apară și numărul de vizualizări și de distribuiri tot creștea, apariția haosului a fost inevitabilă. Creativitatea a fost la cele mai înalte niveluri combinând fake news cu teorii ale conspirației: de la „Big Pharma” și inexistența virusului, la implementarea cipurilor și a antenelor 5G pentru a putea controla sau decima populația. Rezultatul acestor dezinformări a dus la creșterea cazurilor și la rapida răspândire a virusului, măsurile de prevenție și cele de distanțare fiind nule.
Sursă foto: firstdraftnews.org
Accesul la mass-media s-a democratizat foarte mult în ultimul deceniu. Orice persoană își poate expune o idee pe un blog, printr-o postare sau într-un videoclip. Orice persoană poate beneficia de distribuirea informațiilor publicate, astfel se proliferează discursul critic, având în acest caz două părți: discursul pro-vaccinare care trebuie să fie coerent, argumentat, fără fisuri de logică și de prezentare. Discursul împotriva vaccinării este cu totul o altă poveste: este un discurs critic, așadar, nu trebuie să fie coerent, se bazează pe neîncrederea generalizată pe autorități și, de regulă, se contrazic ideile. Discursul critic al opoziției se bazează pe exploatarea părții emoționale.
Dezinformarea în legătură cu subiecte de sănătate reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică. În contextul actual, știrile false au circulat pe scară largă de la începutul pandemiei, astfel încât publicul larg s-a îndoit de veridicitatea autorităților fie ele politice sau de sănătate cu privire la informațiile despre SARS-CoV-2.
Una dintre cele mai mari provocări pentru domeniul sănătății a fost nimicirea cantităților tot mai mari de conținut fals de pe platformele de socializare. Știrile false despre Covid-19 au ajuns până în punctul în care au omorât oameni datorită gradului crescut de credibilitate pe care oamenii îl aveau. Spre exemplu, în Iran, sute de oameni au murit după ce au băut alcool în încercarea de a trata Covid-19, ca urmare a dezinformării care circula pe rețelele sociale, conform AP NEWS.
Sursă foto: www.internetmatters.org
Cum explicăm această dezinformare masivă?
Răspândirea mare a dezinformării ar putea fi explicată prin cunoștințele limitate inițiale despre virus în rândul comunității științifice și a politicienilor. Confuzia generată de multitudinea de știri în mass-media ar fi putut alimenta dezinformarea și lipsa de încredere în dovezile științifice, mai ales într-o situație în care oamenii au căutat răspunsuri imediate cu privire la acest virus.
Dezinformarea cu privire la vaccinurile Covid-19 este o preocupare deosebită, alimentată de conspirații (de exemplu, interese economice) și zvonuri. Informarea greșită și credințele greșite pot influența dorința de a urma recomandările autorităților de sănătate și politice cu privire la vaccinare.
O serie de studii[1] au constatat că știrile false sunt o cauză principală a ezitării vaccinării, definită ca întârzierea acceptării sau refuzului vaccinării, în ciuda disponibilității serviciilor de vaccinare. Un sondaj2 global în 19 țări ale lumii a arătat că ratele de ezitare privind un vaccin împotriva SARS-CoV-2 variază de la 11,4% (China) la 45,1% (Rusia), care sunt cifre deloc neglijabile. În contextul pandemiei de Covid-19, este important să se atenueze impactul dezinformării asupra deciziei de a nu se vaccina.
Lipsa încrederii în instituții revine din problema sistemică, din subdezvoltarea capacității instituționale – acestea țintesc către slăbiciunea diluării consensului instituțional. Țintesc către distrugerea consensului dintre instituții și între cetățeni și instituții. Astfel, se dezechilibrează capacitatea statului în situații de criză.
Sursă foto: blog.malwarebytes.com
Cum putem spune STOP acestei dezinformări?
Ca mijloc de a contracara dezinformarea, alfabetizarea în domeniul sănătății este măsura în care oamenii pot accesa, înțelege, evalua și aplica informațiile legate de sănătate prin toate canalele de comunicare. Măsurată prin scale ad-hoc, alfabetizarea în sănătate poate evalua motivația și capacitatea oamenilor de a lua decizii informate pe baza unor informații de încredere. Conform teoriei alfabetizării în domeniul sănătății, se poate presupune că implicarea într-o căutare pozitivă de informații despre sănătate poate ajuta la o mai bună navigare a știrilor și, în consecință, să promoveze recunoașterea dezinformării. Prin urmare, alfabetizarea în domeniul sănătății pare să fie în strânsă corelație cu detectarea știrilor false.
Detectarea știrilor false ar putea reprezenta un proxy pentru alți factori cauzali proximali și intermediari și mecanisme care ar putea explica acceptarea unui vaccin. Rolul de mediere al alfabetizării în domeniul sănătății a fost evaluat în mai multe asocieri, cum ar fi între statutul socio-economic și sănătate[2], caracteristicile populației și utilizarea serviciilor de sănătate sau între educație și rezultatele sănătății.
O altă metodă comună de combatere a dezinformării despre vaccin implică corectarea afirmațiilor false. Deși aparent intuitive, s-a descoperit că această abordare poate exacerba, mai degrabă decât corecta, efectele negative ale dezinformării. Acest lucru se datorează faptului că corecțiile care resping direct dezinformarea pot declanșa „efectul de influență continuă”, prin care oamenii continuă să recupereze informații greșite din memorie chiar și atunci când recunosc corecția. În plus, corecțiile pot declanșa rezistență psihologică, mai ales atunci când corecțiile sunt percepute ca atacând valori și ideologii importante cu care dezinformarea poate rezona. De exemplu, în condițiile în care atitudinile publice față de un vaccin COVID-19 devin polarizate din punct de vedere politic, corecțiile de dezinformare ar putea fi ineficiente sau pot fi inversate în rândul publicului ezitant, făcând astfel dezinformarea despre vaccin și mai influentă în luarea deciziilor.
Prin urmare, confruntarea dezinformării despre vaccinul COVID-19 necesită acțiuni preventive pentru „imuniza publicului împotriva dezinformării” – un proces care se bazează pe conceptul de inoculare psihologică. Inocularea psihologică urmează îndeaproape analogia biomedicală: la fel cum expunerea la o doză slăbită de virus ajută organismul să reziste imunologic la viitoare infecții, la fel și expunerea preventivă a oamenilor la o doză slăbită de dezinformare îi poate ajuta pe oameni să „reziste” din punct de vedere psihologic acestei dezinformări în cazul în care aceasta ar fi întâlnită în viitor. Inocularea funcționează prin avertizarea oamenilor în avans și prin cultivarea „anticorpilor cognitivi” de care au nevoie pentru a rezista dezinformării printr-un proces cunoscut sub numele de „pre-bunking”. Metoda inoculării ar putea face oamenii mai puțin sensibili la – și mai capabili să identifice și să discerne – dezinformarea.
Afirmațiile privind dovezile insuficiente sau consensul experților din cauza vitezei fără precedent cu care au fost dezvoltate sunt tactici prin care s-a dezinformat în masă populația. Fie că sunt promovate de sceptici la vaccinuri care doresc să submineze fără temei încrederea publicului în vaccin sau de jurnaliştii care urmăresc să menţină obiectivitatea şi imparţialitatea evidenţiind „ambele părţi” ale problemei (aşa-numitul „echilibru fals”), astfel de afirmaţii pot submina încrederea în vaccinuri. Într-adevăr, afirmațiile care evidențiază legătura dintre autism și vaccin, demult discreditată, pot crea falsa impresie că comunitatea medicală este împărțită în această problemă, producând totodată o mai mare incertitudine publică legată de siguranța vaccinului.
Din fericire, s-a descoperit că accentuarea consensului medical cu privire la siguranța vaccinurilor reduce preocupările legate de siguranță și crește sprijinul public pentru vaccinuri. Prin urmare, deoarece vaccinurile COVID-19 sunt distribuite la nivel global, continuarea inoculării împotriva dezinformării prin mesaje care subliniază consensul medical cu privire la siguranța și eficacitatea vaccinurilor este un pas crucial pentru consolidarea încrederii și a adoptării publicului. Ca orice campanie eficientă de sănătate publică, aceste mesaje de inoculare ar trebui transmise prin diverse medii (reclame, videoclipuri, jocuri), într-o varietate de scenarii și printr-o varietate de surse de încredere, de la mediatizarea lansării vaccinului până la medicii care discută despre vaccinare cu pacienții lor către oficialii de sănătate publică care îndeamnă publicul larg să fie vaccinat. Ultimele două sunt deosebit de valoroase, deoarece sunt surse de încredere de informații despre sănătate.
Pe scurt, există o nevoie urgentă de a contracara valul tot mai mare de dezinformare a vaccinului COVID-19 prin:
a). luând mai multe măsuri preventive prin mesaje de inoculare – în special în jurul
consensului medical privind siguranța și eficacitatea;
b) prin dezvăluirea tehnici de manipulare folosite pentru a păcăli oamenii cu informații greșite legate de vaccin.
Influența continuă a dezinformării se înrăutățește cu cât aceasta rămâne necontestată, inocularea „terapeutică” poate oferi totuși protecție chiar și atunci când oamenii au fost deja expuși la această știre falsă. Cred că aceste eforturi, transmise la scară națională prin surse de informații de încredere, pot contribui la creșterea rezistenței societății împotriva dezinformării despre vaccin. De aceea, pentru mai multe informații despre vaccinare, întotdeauna, e bine să căutăm pe site-urile oficiale ale guvernului: https://vaccinare-covid.gov.ro/.
Sursă foto: vaccinare-covid.gov.ro
Bibliografie:
- AP NEWS. False belief poison cures virus kills over 700 in Iran. [online] apnews.com; Disponibil la: https://apnews.com/fece5d0e017849911aa86c0c07799e6b [Accesat 29 Ianuarie, 2022].
- Arntz, P. (2017). How the EU intends to battle fake news. [online] blog.malwarebytes.com Disponil la: https://blog.malwarebytes.com/threat-analysis/social-engineering-threat-analysis/2017 /11/eu-intends-battle-fake-news/ [Accesat 29 Ianuarie, 2022].
- Broadbent JJ., (2019). Vaccine hesitancy: misinformation on social media. The BMJ; 366.
- Carrieri V., Madio L, (2019). Principe F. Vaccine hesitancy and (fake) news: quasi-experimental evidence from Italy. Heal Econ (United Kingdom); 28(11).
- Donzelli G., Palomba G., Federigi I et al. (2018). Misinformation on vaccination: a quantitative analysis of YouTube videos. Hum Vaccin Immunother; 14(7):1654–9.
- Ireton C. & Posetti J. (2018). Journalism, fake news & disinformation: handbook for journalism education and training. Unesco Publishing.
- John B. & Chen K. (2020). The return to old-school methods to sow chaos. [online] firstdraftnews.org; Disponibil la https://firstdraftnews.org/articles/old-school-chaos/ [Accesat 29 Ianuarie, 2022].
- Lastrucci V., Lorini C., Caini S. et al. (2019). Health literacy as a mediator of the relationship between socioeconomic status and health: a cross-sectional study in a population-based sample in Florence. PLoS One.
- Lazarus J. V., Ratzan S. C., Palayew A. et al. (2020). A global survey of potential acceptance of a COVID-19 vaccine. Nat Med.
- Prooijen J.-W. & Douglas K. M. (2018). Belief in conspiracy theories: basic principles of an emerging research domain. European Journal of Social Psychology.
48 (7) pp. 897–908, https:// doi.org/10.1002/ejsp.2530.
[1] A se vedea sursele 3 – 5. 2 A se vedea sursa 8.
[2] A se vedea sursa 9.